„50 de umbre” ale dosarelor miliardului furat
„Dosarul Șor”, „dosarul Filat” și „dosarul Platon”, trei cauze penale pe care le invocă de fiecare dată procurorii atunci când sunt întrebați despre investigarea furtului miliardului, au avut „destine” diferite din momentul pornirii urmăririi penale.
În două dintre aceste cauze au fost semnalate mai multe încălcări procedurale, excese din partea procurorilor și judecătorilor, rele tratamente și încălcarea drepturilor omului în arest și detenție. În cazul lui Șor, primul vizat într-un dosar penal privind furtul de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, cauza a „încremenit” pe masa judecătorilor din prima instanță.
Ce a stat la baza pornirii urmăririi penale?
Dacă în cazul lui Ilan Șor cele două dosare penale în care a fost pus sub învinuire, în primăvara anului 2015 și vara lui 2016, procurorii le-au instrumentat pornind de investigarea celor întâmplate la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, în cazul lui Vlad Filat și Veaceslav Platon, la baza dosarelor penale se află două autodenunțuri ale principalului actor din cele două rapoarte Kroll. Cel puțin în cazul lui Filat, mai multe dintre declarațiile din denunț s-au dovedit a fi false. Nu s-a confirmat nici valoarea mitei pe care Șor a spus că i-a dat-o lui Filat.
Vlad Filat a fost reținut de procurori pe 15 octombrie 2015, la doar două zile după ce Ilan Șor a făcut denunțul prin care l-a acuzat pe fostul premier că, pe parcursul mai multor ani, a estorcat de la el mită în valoare de 250 de milioane de dolari. Potrivit lui Șor, banii au fost plătiți inclusiv din creditele neperformante de la BEM pentru a asigura protecție afacerilor businessmanului. Șor a fost audiat de procurorul Anticorupție Adrian Popenco chiar în oficiul său din incinta Casei Sindicatelor.
Venit în Parlament pe 15 octombrie 2015 pentru a cere ridicarea imunității și tragerea la răspundere penală a lui Vlad Filat, procurorul general de atunci, Corneliu Gurin, a înmânat deputaților un document cu acuzațiile care i se aduc politicianului, cerând discreție din partea parlamentarilor. Cu toate acestea, președintele Parlamentului Andrian Candu a citit demersul procurorului în cadrul ședinței în plen, iar a doua zi actul a ajuns în presă. Avocații politicianului susțin că lipsirea de imunitate și reținerea clientului lor au avut loc cu încălcări. Filat nu a avut dreptul să se apere în timpul dezbaterilor din comisia de specialitate, iar reținerea a avut loc înainte ca decizia de ridicare a imunității să fie publicată în Monitorul Oficial.
„Potrivit legii, dacă persoana, până forțele de ordine nu au aflat din alte surse, recunoaște că a dat mită, aceasta este automat eliberată de la răspundere. Pentru a clarifica, Șor și-a ispășit vina prin faptul că a scris această acuzație”, Eduard Harunjen, procuror general (sursa: newsmaker.md, 27 februarie 2017)
În cazul lui Veaceslav Platon, Ilan Șor a făcut autodenunțul pe 22 iulie 2016, când a fost reținut de oamenii legii. În document, Șor povestește despre cum, în toamna anului 2014, Platon i s-ar fi adresat cu rugămintea de a-l ajuta să stingă un credit la Victoriabank. Fiind președinte al Consiliului de Administrație al BEM, Șor a decis să-i ofere lui Platon mai multe credite de la BEM în valoare de 33 de milioane de euro. Ulterior, banii ar fi fost transferaţi pe conturile mai multor companii, atribuite prin raportul Kroll grupului Şor, apoi ar fi ajuns în off-shore. La trei zile de la denunț, judecătorii au emis mandat de arest pe numele lui Veaceslav Platon. Tot în aceeaşi zi, Platon a fost reţinut la Kiev de către autorităţile ucrainene.
Reținerea și arestul
Fostul premier a fost escortat la CNA pe 15 octombrie 2015, de unde, peste două zile, când judecătorii au emis primul mandat de arest, a fost transferat la Penitenciarul 13, acolo unde se află și în prezent. Filat s-a aflat în arest preventiv timp de un an și 28 de zile, până la condamnarea definitivă.
Nici Veaceslav Platon nu a mai călcat la libertate de pe 25 iulie 2016, din momentul în care a fost reținut de oamenii legii de la Kiev și extrădat celor de la Chișinău. La fel ca Vlad Filat, Platon este ținut în arest în Penitenciarul 13. Un alt aspect curios ține de condițiile în care Platon a fost extrădat în Republica Moldova. Centrul de Investigații Jurnalistice a relatat anterior despre faptul că businessmanul a fost adus de la Kiev cu o cursă charter.
Ilan Șor s-a aflat într-un loc de detenție preventivă timp de 42 de zile (24 iunie – 5 august 2016), în cei aproape trei ani de la pornirea primului dosar penal pe numele lui. Spre deosebire de Filat și Platon, Șor a fost „cazat” în izolatorul CNA acolo unde condițiile de detenție sunt net superioare celor de la Penitenciarul 13. De asemenea, Șor s-a mai aflat timp de 11 luni în arest la domiciliu, iar din 21 iunie 2017 se află sub control judiciar, potrivit sentinței de condamnare. Astfel, singura restricție care îi este aplicată este de a nu călători peste hotare fără înștiințarea instanței de judecată. Șor a și beneficiat de acest drept, efectuând în octombrie 2017 o deplasare la Strasbourg, unde s-a întâlnit și a dat mâna cu mai mulți oficiali europeni.
Dosare-fulger versus tărăgănări
Cele patru dosare penale care îi vizează pe Ilan Șor (două dosare), Vlad Filat și Veaceslav Platon au avut sorți diferite din momentul pornirii urmăririi penale și până în prezent.
În cazul lui Vlad Filat, de la denunțul lui Ilan Șor și până la transmiterea dosarului în judecată, au trecut două luni și zece zile. Examinarea dosarul în instanța de fond, de către judecătorul Andrei Niculcea, a durat jumătate de an, timp în care au avut loc 45 de ședințe de judecată. La unele dintre ele, Filat a fost adus forțat chiar dacă a invocat probleme de sănătate. La o ședință de judecată, Filat și-a pierdut cunoștința, fiind nevoie de intervenția medicilor. Examinarea dosarului în instanța de apel a durat o lună și 20 de zile, timp în care au avut loc 11 ședințe de judecată. Sentința a fost pronunțată în grabă, pe 11 noiembrie 2016, cu două zile înainte de al doilea scrutin al alegerilor prezidențiale, iar peste alte trei luni, pe dosarul Filat s-a pronunțat și Curtea Supremă de Justiție. În total, dosarul Filat a fost examinat în judecată timp de opt luni de zile.
Lui Veaceslav Platon procurorii au avut nevoie de patru luni de zile pentru a porni și a finaliza urmărirea penală și pentru a transmite cauza în judecată. Dosarul businessmanului a ajuns în instanță pe 18 noiembrie 2016, iar peste cinci luni, pe 20 aprilie 2017, instanța de fond a publicat deja sentința. Peste alte opt luni, pe 18 decembrie 2017, s-a pronunțat și Curtea de Apel. Dosarul urmează să fie examinat și de CSJ.
În cazul lui Șor, chiar dacă instrumentarea dosarului în care e acuzat de escrocherie și spălare de bani a durat doar două luni, cauza s-a împotmolit în judecată. Examinarea dosarului la Judecătoria Chișinău (de același judecător Andrei Niculcea) a durat zece luni, timp în care au avut loc 33 de ședințe de judecată. Sentința motivată de condamnare a lui Șor a fost redactată în iulie 2017. Cu toate acestea, dosarul nu a fost transmis nici până în prezent la Curtea de Apel, chiar dacă atât avocații omului de afaceri, cât și procurorii, au contestat hotărârea primei instanțe. Judecătorul Andrei Niculcea afirmă că transmiterea dosarului este tergiversată timp de șase luni din cauza traducerii sentinței în limba rusă. Şi în cazul lui Veaceslav Platon sentința de condamnare a fost tradusă în rusă, iar procedura a luat o lună și jumătate.
Primul dosar, din mai 2015, în care Ilan Șor a fost acuzat de abuz de serviciu cu urmări grave, din funcția de președinte al CA al BEM, continuă să se afle la faza urmăririi penale. „Sunt foarte multe dosare în procedură, e un dosar complicat. Sunt mai multe motive. Noi întreprindem toate măsurile ca să avansăm cu urmărirea penală”, ne-a declarat șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.
Ședințe cu ușile închise și acces limitat la presă
Toate cele trei procese de judecată s-au desfășurat cu ușile închise, la solicitarea procurorilor. În cazul lui Filat, inițial, acuzatorii și-au motivat cererea prin faptul că urmărirea penală continua, pe anumite capete de acuzare, atunci când dosarul a ajuns pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău. Totodată, în repetate rânduri, procurorii au afirmat că ședințele închise ar fi fost necesare inclusiv pentru a proteja bunul mers al anchetei desfășurate în cazul fraudei de la Banca de Economii și a nu periclita celelalte cauze pendinte. Dosarul a rămas să fie examinat în ședințe secrete și de către judecătorii Curții de Apel Chișinău.
Aceleași explicații au fost invocate de acuzatori și în cauzele ce-i vizează pe Platon și Șor. „Potrivit articolului 316, alineatul 4, preşedintele ședinţei de judecată poate limita accesul publicului la şedinţă, ţinând cont de condiţiile în care se examinează cauza. În continuare, accesul publicului şi al presei este interzis”, a dictat pe 23 noiembrie 2016 Victor Boico, președintele completului de judecată care l-a condamnat pe Platon în prima instanță.
Deciziile judecătorilor de examinare cu ușile închise a celor trei dosare de rezonanță au atras mai multe critici din partea societății civile. De la examinarea cauzelor în fond și până la pronunțarea hotărârilor pe fiecare dintre acestea, mai multe organizații neguvernamentale au cerut, prin apeluri publice periodice, ca ședințele să fie publice. Același lucru l-au solicitat și apărătorii lui Vlad Filat și cei ai lui Veaceslav Platon, dar cererile au fost respinse de instanțe de fiecare dată.
Mariana Kalughin, expert,
Centrul de analiză și prevenire a corupției:
„Este inadmisibil ca dosarele de rezonanță să fie examinate cu ușile închise. Instanțele de judecată trebuie să învețe lecția și să înțeleagă că în aceste dosare e nevoie de transparență maximă. În caz contrar se decredibilizează instanța de judecată. Procurorii sunt doar o parte din dosar, iar judecătorii trebuie să ia o decizie echilibrată atunci când se expun asupra închiderii sau nu a ședințelor de judecată.”
Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție:
„Este bine ca ședințele să nu fie publice atunci când sunt întrunite condițiile prevăzute la alin. (2) din art.18 din Codul de procedură penală, dacă examinarea cauzei în ședință închisă este în interesul respectării moralităţii, ordinii publice sau securităţii naţionale, când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor în proces o cer, sau în măsura considerată strict necesară de către instanţă când, datorită unor împrejurări speciale, publicitatea ar putea să prejudicieze interesele justiţiei.”
Eduard Harunjen, procuror general:
„Atunci când există premise pentru examinarea anumitor cauze cu uşile închise, procurorii solicită, iar instanţa dispune, prin încheiere motivată, limitarea accesului presei şi a publicului pe durata întregului proces sau la o parte a acestuia. Atunci când apare interesul Justiţiei, acest procedeu trebuie aplicat, indiferent de presiunea societăţii. Scopul justiţiei nu constă în satisfacerea curiozităţii publicului, ci în aflarea adevărului şi tragerea la răspundere a tuturor persoanelor vinovate.”
Atât Vlad Filat, cât și Ilan Șor au fost escortați la ședințele de judecată pe toată perioada proceselor, spre deosebire de Veaceslav Platon, care, la scurt timp de la începerea examinării cauzei în fond a fost înlăturat de la ședințe. Potrivit unei încheieri din februarie 2017, el a fost înlăturat din proces pentru „simularea imposibilităţii de participare în şedinţa de judecată apreciată de instanţă drept metodă de tergiversare a examinării cauzei”. Mai mult, Platon a fost lipsit și de ultimul cuvânt înainte de pronunțarea sentinței la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. La judecarea în instanţa de apel apărătorii lui Platon şi inculpatul au fost înlăturaţi din mai multe şedinţe. La ultima ședință de la Curtea de Apel, doi dintre avocații omului de afaceri au fost dați afară din sală, fiind anterior înlăturați complet de la proces. În apărarea condamnatului a pledat doar unul dintre apărătorii săi. Lui Platon, spun avocaţii, deși era prezent, nu i s-a permis să-și susțină integral pledoaria și nici nu a avut drept la ultimul cuvânt. Dacă în jurul lui Filat și Platon zeci de mascați făceau ziduri pe coridoarele instanțelor, Șor s-a bucurat de mai multă lejeritate, fiind însoțit tot timpul de paza sa de corp.
Atât businessmanul Platon, cât și ex-premierul Filat au avut acces limitat la mass-media. Înainte și după ședințele de judecată, organele de forță nu le-au permis să discute cu reprezentanții presei. Majoritatea declarațiilor cei doi le lansau pe coridoare, în timp ce erau escortați de mascați. Anterior, procurorii s-au arătat deranjați și de unele mesaje plasate pe pagina oficială de Facebook a fostului premier. Chiar și după condamnare definitivă, Filat nu are dreptul să comunice cu presa. Departamentul Instituții Penitenciare a refuzat mai multe solicitări din partea jurnaliștilor de a realiza un interviu cu fostul premier.
Primarul de la Orhei, în schimb, a organizat chiar și un briefing de presă, pe 25 martie 2016, în care a insistat pe faptul că nu se face vinovat de furturile de la Banca de Economii. Un alt briefing la subiect, Șor l-a susținut cu un an mai devreme, pe 19 martie 2015, cu nici două luni înainte de a fi reținut în primul dosar. Atunci el a adus acuzații mai multor politicieni pentru faptul că au pornit o campanie de denigrare a sa. Totodată, la una dintre ședințele de la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, bodyguarzii lui Șor au blocat intrarea în biroul judecătorului și accesul jurnaliștilor spre omul de afaceri.
Ilan Șor cochetează cu oficialii europeni
Aflat la libertate, dar sub control judiciar până la emiterea sentinței definitive, Ilan Șor a primit interdicția de a părăsi țara. Totuși, la început de octombrie 2017, omul de afaceri a reușit să ajungă la sediul de la Strasbourg al Parlamentului European, unde s-a întâlnit cu peste 20 de eurodeputați, inclusiv doi vicepreședinți ai forului legislativ. Într-un comunicat de presă al Partidului Șor se spune că primarul de la Orhei a discutat cu europarlamentarii, printre altele, și despre cazul „furtului miliardului”, discuțiile fiind „de bun augur și utile”. Vizita a fost aprobată de instanța de judecată. Anterior, magistrații nu au permis o deplasare similară la Bruxelles. Pe de altă parte, primarului suspendat Dorin Chirtoacă, cercetat pentru trafic de influență, nu i s-a permis să plece la Strasbourg pentru a participa la Congresul Autorităților Locale și Regionale a Consiliului Europei. Asta chiar dacă el deține funcția de vicepreședinte al entității.
De altfel, de-a lungul anului trecut, reprezentanții Partidului Șor și avocații care-l apără pe businessman au efectuat mai multe vizite oficiale la Strasbourg și Bruxelles. Comunicatele formațiunii abundă în promisiuni de susținere a edilului de la Orhei din partea câtorva parlamentari, membri ai Partidului Popular European (PPE). „Puteţi conta pe sprijinul nostru, împreună vom obţine victorie în cazul lui Ilan Şor”, ar fi declarat eurodeputatul Fulvio Martusciello. Un alt coleg de-al său, Alberto Cirio, a vizitat Orheiul pe 21 decembrie. Ilan Șor i s-a lăudat cu proiectele implementate în oraș. „Localnicii au un mare noroc de un asemenea primar, a cărui muncă este vizibilă, fiind omul faptelor și nu al vorbelor”, ar fi comentat deputatul european, potrivit sursei.
Anterior, Joseph Daul, liderul PPE, a precizat pentru Radio Europa Liberă că nu a existat nici un contact oficial sau întâlnire oficială între Ilan Șor și conducerea formațiunii pe care o reprezintă. „Nu împărtășim aceleași valori ale partidului de stânga și populist al lui Șor. După ce justiția din Moldova l-a găsit vinovat de spălare de bani și fraudă bancară, Ilan Șor trebuie să-și ispășească pedeapsa pentru că a furat de la poporul moldovean”, a comentat Daul.
Sentințe publicate „cu jumătăți de măsură”
Dacă hotărârea de condamnare în prima instanță a lui Vlad Filat a fost publicată integral, cu anonimizarea datelor, atunci deciziile motivate de condamnare a celorlalți doi așa și nu au fost făcute publice. Inițial, judecătorii care au examinat dosarul lui Filat în fond au dispus ca hotărârea motivată să rămână secretă până se va pronunța și Curtea de Apel Chișinău. Totuși, la două săptămâni de la pronunțare, 24 de pagini din document au fost publicate pe pagina web a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Ulterior, a fost făcută publică hotărârea integrală, depersonalizată, fiind anonimizate inclusiv numele condamnatului, procurorului, avocaților și cel al interpretului.
Textele integrale ale hotărârilor emise de prima instanță pe numele celorlalți doi condamnați, Ilan Șor și Veaceslav Platon, așa și nu au fost făcute publice. Pe portalul instanțelor de judecată sunt disponibile doar dispozitivele ambelor sentințe. Și în acest caz sunt anonimizate numele părților, interpreților și cel al inculpatului. Documentul ce-l vizează pe Șor a fost publicat la două zile de la pronunțare, în timp ce în cazul lui Platon – la o distanță de tocmai două luni.
În ceea ce privește instanța de apel, la aproape un an și două luni de la publicare, decizia de condamnare emisă de Curtea de Apel pe numele lui Filat așa și nu a fost făcută publică. În schimb, este disponibilă cea de la Curtea Supremă de Justiție, la fel anonimizată. Nici decizia motivată a Curții de Apel în cazul lui Platon, luată pe 18 decembrie 2017, nu este disponibilă deocamdată.
Pedeapsa cerută de procurori versus soluția instanței
Ilan Șor și Veaceslav Platon au fost învinuiți de procurori de comiterea acelorași fapte – escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Pentru Șor, care ar fi spălat cinci miliarde de lei de la Banca de Economii, acuzarea a cerut închisoare pe termen de 19 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani. În cazul lui Platon, deși suma invocată e de circa şase ori mai mică (800 de milioane de lei), pedeapsa cerută a fost ceva mai mare – 23 de ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani.
Platon a fost într-un final condamnat la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Învinuirea primarului de la Orhei, de cealaltă parte, a suferit schimbări pe parcurs. Instanța a recalificat „escrocheria în proporții deosebit de mari” (care se pedepsește cu 8-15 ani de închisoare, potrivit Codului Penal) în „cauzare de daune prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire” (pentru care Codul Penal prevede până la trei ani de închisoare) și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Într-un final, Șor a fost condamnat la şapte ani și jumătate privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis.
Platon a fost privat de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar, nu și Șor. Totodată, în timp ce primul a rămas în arest preventiv, în Penitenciarul nr. 13, până la rămânerea definitivă a sentinței, cel din urmă a fost eliberat imediat din sala de judecată, sub control judiciar, până la rămânerea definitivă a sentinței.
Pentru Vlad Filat procurorii au cerut 19 ani de închisoare cu amendă de 60.000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe termen de 5 ani și retragerea distincției de stat Ordinul Republicii. Toate – pentru corupere pasivă în proporții deosebit de mari și trafic de influență cu primirea de bunuri sau avantaje în proporții deosebit de mari. Instanța l-a condamnat la nouă ani de privațiune în penitenciar de tip închis, dând curs și celorlalte solicitări ale acuzării. Sentința s-a păstrat până la Curtea Supremă de Justiție, iar Filat nu a ieșit la libertate.
(Infograficul este interactiv, mișcați cursorul pe imagine)
Milioane confiscate de la Filat și Platon, nu și de la Șor
Pe lângă pedeapsa primită, magistrații primei instanțe au dispus confiscarea de la Vlad Filat a patru automobile care constituie obiectul remunerației ilicite în valoare de peste 4,5 milioane de lei, precum și mai multe imobile și acțiuni în valoare de aproape 800 de milioane de lei. Curtea de Apel Chișinău a redus suma aproape la jumătate, după ce apărătorii ex-premierului au demonstrat în instanță că confiscarea a aproape 321 de milioane de lei din suma inițială a fost nejustificată, întrucât ar fi provenit de la martorii falși care au figurat în dosar. Eroarea a fost recunoscută și de magistrații CSJ. „Colegiul reţine că instanţa de fond în mod greşit a aplicat măsura de siguranţă sub formă de confiscare specială faţă de bunurile care constituie contravaloarea remuneraţiei ilicite în sumă 791.298.222 de lei şi anume prin includerea în suma totală şi suma de 320.941.414 lei care a fost a exclusă din învinuirea adusă lui Vladimir Filat pe motiv că nu s-a dovedit vinovăţia sub acest capăt de acuzare”, potrivit deciziei Curții Supreme. Astfel, Filat ar urma să întoarcă statului puțin peste 472 de milioane de lei.
Și Veaceslav Platon a fost obligat inițial să întoarcă 869 de milioane de lei din contul vânzării mai multor clădiri, acțiuni și bunuri care ar fi deținute de el sau de persoane afiliate lui și pe care instanța de fond a dispus sechestru. Ulterior, Curtea de Apel a decis ridicarea sechestrului pe o parte dintre aceste bunuri, în valoare de peste 150 de milioane de lei.
Dacă de la cei doi, în cadrul dosarelor penale s-au dat soluții și pe aspectul civil, atunci Ilan Șor a scăpat ușor și la acest capitol, cel puțin deocamdată. Potrivit hotărârii primei instanțe, acțiunea civilă a fost admisă de principiu, dar asupra cuantumului despăgubirilor urmează să se expună într-un alt proces de judecată, în procedură civilă. „Prin acțiunea civilă se au în vedere solicitările procurorului, din susținerile verbale, de a încasa de la Ilan Șor cele circa 5,4 miliarde de lei, în baza adresării administratorilor celor trei bănci: BEM, Banca Socială și Unibank”, precizează Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție.
Potrivit Judecătoriei Chișinău, în prezent, pe rolul instanței nu se află niciun litigiu care i-ar viza pe Șor, pe de-o parte, și Banca de Economii pe de altă parte. În schimb, Banca Națională susține că BEM a fost recunoscută ca parte civilă într-un dosar penal care vizează acordarea de credite neperformante. „Având în vedere că Ilan Șor a exercitat funcția de președinte al Consiliului BEM, la sesizarea băncii, organul de urmărire penală a intentat cauză penală de încasare a prejudiciilor suportate de bancă în legătură cu acordarea creditelor Dracard SRL, Provolirom SRL, Caritas Group SRL, Voximar-Com SRL. Pe marginea cauzei penale intentate, BEM a fost recunoscută în calitate de parte civilă ca urmare a cauzării prejudiciului material în valoare de 5,2 miliarde de lei. Recuperarea prejudiciului material prin acțiunea civilă înaintată în cadrul examinării cauzei penale depinde de finalitatea examinării dosarului penal în instanța de judecată”, potrivit BNM.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, potrivit deciziilor, de la Platon s-a dispus încasarea a 303.568 lei în folosul Procuraturii Generale și CNA, iar Filat a fost impus să achite 15.561 lei în contul CNA. De cealaltă parte, de la Ilan Șor nu s-au dispus achitarea cheltuielilor de judecată.
Dosare bune de CEDO
Anchetele penale și procesele de judecată în privința celor trei inculpați s-au desfășurat cu multiple abateri. Perioada de instrumentare a dosarului lui Vlad Filat a fost însoțită de mai multe conferințe de presă și scurgeri de informații care par să fi avut loc din cadrul procuraturii, prin care în mass-media au apărut documente ridicate în timpul perchezițiilor. În instanță, potrivit avocaților lui Filat, judecătorii au refuzat audierea mai multor martori ai apărării: Oleg Reidman, Mihail Gofman, Veaceslav Platon, bancherul rus Pavel Neumîvakin și trei tinere din Federația Rusă care, potrivit procurorilor, ar fi fost intermediare la transmiterea a 320 de milioane de lei de la Ilan Șor către Vlad Filat. Ulterior, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a arătat că cele trei tinere și bancherul rus nu au avut nicio treabă cu Vlad Filat sau Ilan Șor.
Igor Popa, avocatul lui Vlad Filat:
„Dosarul lui Vlad Filat este unul cu probe artificial acuzatoare și a fost fabricat pentru ca acesta să fie eliminat de pe arena politică. Dosarul este unul cu tentă politică, deoarece pe durata întregului proces au fost încălcate până și cele mai elementare drepturi. Am depus și două plângeri la CSM. În prima am solicitat să fie trași la răspundere disciplinară judecătorii Iurie Iordan, Ghenadie Lîsîi și Silvia Vrabii din cadrul Curții de Apel Chișinău, care au dispus arestarea preventivă. A doua a vizat acțiunile judecătorului Ghenadie Morozan, la fel de la Curtea de Apel, care a dispus acordarea unui avocat din oficiu și a permis accesul apărătorului la dosarul care se examina în ședință închisă, fără acordul lui Vlad Filat. Dacă prima plângere a fost declarată inadmisibilă, cealaltă a fost admisă, dar respinsă ca neîntemeiată de către Colegiul Disciplinar.”
Valeriu Pleșca, avocatul lui Veaceslav Platon:
„În calitate de apărători, am sesizat toate instituțiile posibile la nivel național prin sutele de plângeri în care am invocat încălcarea drepturilor lui Veaceslav Platon. La toate am primit răspunsuri formale, fără să fie efectuată o investigație efectivă pe faptele expuse și fără a se intra în esența celor denunțate. Prin urmare, a devenit o regulă: în dosarul Platon se respinge tot ce vine din partea apărării. Încălcările admise la judecarea cauzei sale par să reducă acest proces la o simplă formalitate în care persoana acuzată își are scrisă sentința înainte de a fi judecat. Constatăm că se încearcă ascunderea circumstanțelor sustragerii banilor de la BEM, inclusiv felul în care a fost însuşită suma de bani atribuită clientului nostru. La fel, se încearcă să fie ascunşi beneficiarii reali ai acestor bani.”
Iulian Balan, avocatul lui Ilan Șor:
„Încă nu a fost expediată vreo plângere la CEDO, dar ar fi posibil în viitor. În ce privește traducerea sentinței, există o problemă de sistem legată de interpreții și translatorii din instanțe, dar asta ține mai mult de Ministerul Justiției. Noi deocamdată nu am sesizat autoritățile în legătură cu acest fapt.”
Nicolae Clima, șeful Inspecției judiciare din cadrul CSM:
„Au existat mai multe adresări. De fiecare dată se invocau practic unele și aceleași motive, în mare parte unele chestiuni legate de procedura de judecare, care de la sine nu constituie temeiuri de abatere disciplinară. Nu a fost nicio procedură disciplinară fiindcă nu au fost temeiuri. Există decizii motivate și argumentate prin care sesizările avocaților s-au respins ca fiind neîntemeiate. ”
Filat și Platon, în așteptarea verdictelor CEDO
Atât Vlad Filat cât și Veaceslav Platon s-au plâns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, invocând mai multe încălcări pe care statul Republica Moldova le-ar fi admis constant în procesele în care sunt vizați.
Fostul prim-ministru a depus prima cerere în decembrie 2015. El a făcut referire în special la modul în care a fost reținut și arestat, ridicarea imunității parlamentare în cadrul unei ședințe publice și nu prin vot secret, condițiile de detenție din Penitenciarul nr. 13 și transferul dintr-o celulă în alta fără motive temeinice. A doua cerere a fost expediată Curții de la Strasbourg în august 2017, în contextul în care, potrivit apărării, magistrații din Republica Moldova ar fi emis o hotărâre de condamnare ilegală. Potrivit avocatului Igor Popa, niciuna dintre cereri nu a fost comunicată deocamdată Guvernului.
Veaceslav Platon a depus pe parcursul anului 2017 trei plângeri la CEDO, în care a motivat multiple încălcări. Între altele, reclamantul a invocat: lipsa motivelor relevante şi suficiente care justifică aplicarea şi prelungirea arestului, refuzul audierii martorilor apărării la examinarea arestului, interzicerea participării reclamantului la judecarea arestului, interzicerea accesului la avocat, refuzul întrevederilor cu apărătorii săi, interzicerea dreptului de judecare a arestului în şedinţe publice, detenţia în condiţii inumane şi degradante, refuzul accesului la asistenţă medicală, privarea de produse alimentare, refuzul întrevederilor cu rudele etc.
Sursa:anticoruptie.md
(503 accesari)
STA-I MARINA CIOBANU SAU MARINA TAUBER?
Asta-i Marina Ciobanu sau Marina Tauber? Mi se pare că ați încurcat Marinele! Asta mai degrabă seamănă a Marina Tauber, care de aproape un an este în serviciul lui Ilan Șor, adică primește salariu de la Ilan Șor.
Dacă dosarul Filat se bazează în exlusivitate pe mărturiile minciunoase ale escrocului Ilan Șor și dovezile fabricate de procurorii uzurpatorului Plahotniuc, atunci cum spune președintele Dodon “kroși țena vașih investigații”.
De ce le-a trebuit dosar închis? Ca să-i închidă gura lui Vlad Filat și să nu se poată apăra public? De ce le-a trebuit martorii din Rusia, care nu-l văzuse niciodată nici pe Filat și nici pe escrocul Ilan Șor? Mai pe scurt escrocul Ilan
Șor cu ajutorul procurorilor uzurpatorului Plahotniuk și cu cei peste 2,5 miliarde de dolari, furați de la poporul moldovenesc poate născoci cai verzi pe pereți câți vrei.
Și chiar și din trăsnăile astea, unde-s cele peste 2.5 miliarde de dolari furate din sistemul bancar al Moldovei? Am mari îndoieli, că fiului ex-premierului condamnat, baistrucul Vlad-Luca Filat a putut să mănânce, să beie și să „cace”
la New-Iork peste 2,5 miliarde de dolari în doar câteva zile!
Escrocul Ilan Șhor a furat peste 2,5 miliarde de dolari, n-a stat pentru asta la închisoare nici o zi, n-a întors nici un bănuț. Și toate astea pentru că a inventat minciuni contra lui Vlad Filat. Cui îi este rentabil acest lucru?
Uzurpatorului Plahotniuk pentru a-și supune plăvanii lui Vlad Filat, pentru a uzurpa puterea în stat și pentru a-și însuși partea leului din miliarde. Partea șacalului îi rămâne lui Ilan Șor, că doar bietul evreu n-o să moară de foame!
“PAROLES, PAROLES…” CU JUSTIȚIA ÎNTRE PICIOARE
În primul rând autodenunț înseamnă denunțare pe sine însuși. Escrocul Ilan Șor vine cu autodenunț și-l denunță pe Vlad Filat. De când escrocul Ilan Șor este Vlad Filat? Sau la evrei autodenunț se numește denunțarea celui de care ai tu
nevoie să-l denunți sau în cazul de față are nevoie îngerul tău păzitor Plahotniuk?
Dar să lăsăm chițibușurile evreiești ale escrocului nimerit la ananghie Ilan Șor cu autodenunțul și să ne apucăm de chestii mai serioase, care fără doar și poate sunt cele legate de bani. Lui Ilan Shor taică-său Miron Shor studii nu i-a dat, în schimb l-a învățat foarte bine să numere banii, și cei proprii, dar mai ales pe cei străini și în special, atunci când îi fură.
Escrocul Ilan Șor pretinde, că pentru că a fost ajutat să preia controlul asupra „Băncii de Economii” S.A., i-a asigurat prosperitatea afacerii cu magazine duty-free și i-a promovat interesele în diferite domenii l-a “remunerat” pe ex-premierul Vladimir Filat cu peste 300 de milioane de lei.
Escrocul Ilan Șor a prezentat oare vreo recipisă pentru că ar fi dat acești 300 milioane de lei? N-a prezentat, fiindcă n-o are și nu poate s-o aibă, fiindcă Vlad Filat nu dă recipise la escroci, mai ales când nu are pentru ce să deie recipise. Este cuvântul escrocului Ilan Șor împotriva cuvântului lui Vlad Filat, iar procurorii îi dau crezare escrocului Ilan Șor, fiindcă de asta are mare nevoie stăpânul justiției Vlad Plahotniuk.
Conform escrocului Ilan Șor, Vlad Filat a beneficiat de zboruri la Paris, Geneva, Manchester, Kiev sau București, alături de membri ai familiei sau colegi de partid, dar există dovezi că respectivii n-au achitat aceste zboruri? În mod sigur că nu există nimic altceva, decât mărturiile minciunoase ale escrocului Ilan Șor.
Escrocul Ilan Șor afirmă că el a fost cel care a plătit cursa Chișinău-Tel-Aviv-Chișinău din 18-19 aprilie 2014, când a fost adus Focul Haric. Din delegația care au adus lumina sfântă la Chișinău au făcut parte Vlad Filat și paza sa de corp, mitropolitul Vladimir, cu numele său de mirean Nicolae Cantarean, secretarul mitropolitan Vadim Cheibaş, protoiereul mitrofor Veaceslav Şpac, secretarul Guvernului, Eduard Banaruc și I. Păduraru. Călătoria la locurile sfinte a costat 450 000 de lei. Păi bine, bre deștepților! Ce are Vlad Filat cu asta? Bietul evreu Ilan Șor a vrut iertare de păcate. Dacă acolo zbura popa Cantarean, atunci el este pricipalul cu iertarea păcatelor. Vlad Filat are păcatele lui, dar aici chiar n-are nici un păcat.
“Paroles, paroles…”, cum cânta pe vremuri cântăreața ceia franțuzoaică Dalida pe celebra scenă de spectacole Olympia din Paris, dansând cu “nigger”-ii excitați la maximum ce țineau din urma ei, de parcă păreau agățați. Noi nu avem nevoie ca cineva să ne cânte “Paroles, paroles…” și nici escrocul Ilan Șor nu-i fermecătoarea Dalida. Nouă să ne aducă dovezi și numai dovezi, iar deoarece nu suntem “nigger”-i, zăbălosul și dolofanul Ilan Șor nu ne excită, nici câtuși de puțin.
Atât raportul Kroll 1, cât și raportul Kroll 2 nu spun absolut nimic despre Vlad Filat, despre conturi de firme afiliate lui. Escrocul Ilan Șor afirmă în denunțul său
minciunos, cum că ar fi transferat bani pe conturile firmelor afilitate lui Vlad Filat. Nici urmă de dovezi în acest sens, doar vorbe de escroc ajuns la ananghie și minciuni nerușinate, primite cu apluze de justiția pitită între picioarele oligarhului uzurpator Plahotniuc.
Escrocul Ilan Șor a coordonat împrumuturile de la cele trei bănci, precum și transferurile lor peste hotare. În ajunul falimentului celor trei bănci, în circumstanțe dubioase au dispărut documente importante privind împrumuturile acordate companiilor din „Grupul Șor”. Kroll a constatat că împrumuturile oferite de cele trei bănci companiilor din așa-numitul grup Șor ating cifra de 2,9 miliarde de dolari, acordate în perioada anilor 2012 – 2014 ar fi fost ascunse în calitate de împrumuturi corporative, fiind spălate printr-un proces coordonat la nivel înalt, prin mai multe conturi bancare din Letonia, aparent coordonate de Ilan Șor.
Această Marina Ciobanu, jurnalistă sau cine mai este, redă foarte tendențios materialele despre dosarul Filat, nu degeaba unii o confundă cu angajata escrocului Ilan Șor, Marina Tauber. De exemplu, chiar la început ne informează
că “omul de afaceri Ilan Șor a achitat serviciile hoteliere în SUA (New York) și Elveţia pentru fiul lui Vlad Filat și i-a cumpărat acestuia un ceas de model „Richard Mille” în valoare de două milioane de lei”. La doar câteva abzațuri ne spune iar, că cu 1 134 435 de lei Ilan Șor a achitat serviciile hoteliere ale fiului ex-premierului condamnat, Vlad-Luca Filat, la „Mondrian Soho” din New York și „Grand Hotel Park” din Elveţia. Fiul lui Vlad Filat a primit și un cadou de 2 024 00 de lei de la Ilan Șor, un un ceas de model „Richard Miile RM 061”.
Adică baistrucul Vlad-Luca Filat a fost de două ori în aceleași hotele și a primit două ceasuri scumpe de același model? Și așa faci și cu mașinile, și cu călătoriile cu
avionul, enumerându-le pe unele și aceleași de mai multe ori. Pentru astfel de manipulare să-ți fie rușine măgărițo, dacă asta consideri tu jurnalistică. Eu după ce citesc astfel de manipulări de cele mai multe ori vomit!
Și la urma urmei este important ca Vlad Filat să-și primească ceia ce merită, pentru ceia ce întradevăr a făcut, cu dovezi și martori credibili, dacă sunt și nu cu minciuni, cu denunț minciunos al unui escroc care ne-a prejudiciat țara cu peste
2,9 miliarde de dolari, cu proces închis cu martori care nu i-au văzut niciodată nici pe Vlad Filat și nici pe Ilan Șor. În justiția aciuată comod între picioarele oligarhului
uzurpator Plahotniuc nu putem avea nici cea mai mică încredere.
CALVARUL CURȚII DE APEL CU DOSARUL ESCROCULUI ȘOR
Da nu, oameni buni! Chiar n-am încurcat nimic. De peste șapte ani n-am luat în gură nimic tare la recomandarea medicului. Cu atât mai mult de dimineață. Merge vorba de calvarul Curții de Apel cu dosarul escrocului Ilan Șor, și nu de calvarul escrocului Ilan Șor la Curtea de Apel, cum ar fi trebuit să fie într-o țară normală, adică necapturată de oligarhul uzurpator, stăpânul justiției moldovenești Plahotniuk.
Dar ca să fie clar la toți s-o luăm de la început, adică de la pronunțarea sentinței în dosarul Șor din 21.06.2017. Escrocul Ilan Șor a fost atunci condamnat la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari într-un penitenciar de tip semiînchis. Până la pronunțarea sentinței definitive, escrocul Ilan Șor se va afla sub control judiciar. Atât avocații, cât și procurorul de caz , care ceruse 19 ani de închisoare cu regim sever spuneau că vor contesta decizia. Imediat după ce magistratul Andrei Niculcea a intrat în deliberări, escrocul Ilan Șor împreună cu gărzile sale de corp a plecat în grabă de la judecatoria Buiucani. Potrivit avocaților, escrocului Ilan Șor i s-ar fi facut rău, fiind chemată o ambulanță, după care el a plecat acasă. Avocații nu ne-au spus ce probleme de sănătate are acesta. Astfel, sentința a fost pronunțată în lipsa escrocului.
Astfel, primarul de Orhei escrocul Ilan Șor s-a putut întoarce a doua zi la muncă deoarece a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar. Totodată dacă sentința pronunțată atunci de Judecatoria Buiucani va fi menținută și de către Curtea de Apel, escrocul Ilan Șor va sta la închisoare 6 ani si jumătate, fiind inclus ca executat deja anul în care a fost în arest la domiciliu.
Astfel anul în care escrocul Ilan Șor după ce a furat 2,7 miliarde de dolari de la poporul moldovenesc s-a aflat în arest la domiciliu, unde a stat tolănit pe divan ca un purceluș după mesele copioase cu puișori prăjiți în unt și vinuri selecte, iar în pauze în loc de moțion, ca să nu să se îngrașe excesiv o scărpina sub burtă pe evreica zburdalnică Jasmin, mai făcându-i încă doi copii, i-a fost scăzut din termenul de detenție de 7,5 ani, rămânându-i se execute numai 6,5 ani.
Cu asemenea detenție, chiar și numai cu tolănitul pe divan, prânzuri copioase cu puișori prăjiți în unt și vinuri selecte, adică fără moționul cu scărpinarea sub burtă a evreicei zburdalnice Jasmin, marea majoritate a bărbaților moldoveni ar fi de acord fără a clipi din ochi și la detenție pe viață, fără nici o vină. Ceia ce pentru escrocul evreu Ilan Șor a fost “temniță” grea, pentru marea majoritate a compatrioților noștri subnutriți și chinuiți de traiul moldovenesc sub regimul oligarhului Plahotniuk ar fi fost raiul de pe pământ.
Procurorii care au cerut pentru escrocul Ilan Șor, 19 ani de inchisoare cu regim sever s-au arătat nemulțumiți de decizie. Și avocații escrocului Ilan Șor spuneau că vor contesta decizia la Curtea de Apel și astfel se începe calvarul Curții de Apel Chișinău cu dosarul escrocului Ilan Șor. Primul pas, adică pasul de început al dosarului escrocului Ilan Șor înainte de ajunge la Curtea de Apel a fost cererea moldoveanului get beget de traducere a dosarului din limba română în limba rusă și nu în limba moldovenească, cum s-ar fi așteptat unii.
Cu asta începe o adevărată epopeie cu tărăgănarea traducerii dosarului de numai 127 de pagini al escrocului Ilan Șor în limba rusă cu scopul de-a împiedica examinarea lui la Curtea de Apel până la alegerile parlamentare ordinare, unde escrocul Ilan Șor cu sprijinul holdingului mediatic al oligarhului Plahotniuk, magazinele pentru săraci, cârnăciorii și turtele dulci oferite orheienilor gratis ar obține un loc în Parlament pe circumscripția nominală Orhei și astfel ar scăpa de închisoare. La aproape jumătate de an de la pronunțarea sentinței în dosarul excrocului Ilan Șor, acesta încă nu ajunsese la Curtea de Apel, iar magistrații
Judecătoriei Buiucani nu puteau să spună când va fi tradusă sentința motivată. Numai implicarea opiniei publice prin proteste repetate a mișcat din loc carul justiției oligarhului uzurpator Plahotniuk.
Pe data de 18.01.2018, la peste jumătate de an de la pronunțarea sentinței, după tergiversări ce păreau la un moment dat a fi insurmontabile, dosarul escrocului Ilan Şor, care a fost condamnat pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari a ajuns la Curtea de Apel Chişinău. Și abea acum începe adevăratul calvar al Curții de Apel Chișinău cu dosarul escrocului Ilan Șor. Pe de o parte escrocul trebuie condamnat, deoarece s-au depășit toate termenele în rigoare, pe de altă parte stăpânul justiției moldovenești oligarhul de tristă pomină Plahotniuk a primit peste 2 miliarde de dolari din cele 2,7 miliarde de dolari furate de escroc, pentru ca acesta să rămâie în libertate și deja le-a pus în business.
Curtea de Apel Chișinău, respectând indicațiile din umbră ale oligarhului uzurpator Plahotniuk începe lupta dârză pentru a tărăgăna pronunțarea finală a sentinței în dosarul escrocului Ilan Șor până după alegerile parlamentare ordinare la care holdingul mediatic al oligarhului uzurpator de tristă pomină Plahotniuk, împreună cu magazinele pentru săraci, cârnăciorii și turtele dulci, împărțite orheienilor gratis îl vor face pe escrocul Ilan Șor deputat în Parlament pe circumscripția nominală Orhei și-l vor scăpa astfel de orice griji.
Pe data de 18.01.2018 a fost format primul complet de judecată pentru examinarea dosarului escrocului Ilan Șor, condamnat pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, format din magistrații judecători ai Curții de Apel Chișinău Xenofon Ulianovschi și Silvia Vrabie, iar judecător-raportor de caz, fiind Svetlana Balmuș.
Pe data de 19.01.2018 la doar o zi de la formarea lui, primul complet de judecată pentru examinarea dosarului escrocului Ilan Șor, condamnat pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, format din magistrații judecători
ai Curții de Apel Chișinău Xenofon Ulianovschi și Silvia Vrabie refuză să examineze cazul. Motivul abținerii lui Xenofon Ulianovschi este „faptul că fratele său Gheorghe Ulianovschi este avocatul lui Chiril Lucinschi, care este vizat într-un dosar ce are legătură cu dosarul escrocului Ilan Șor”. Motivul invocat de Silvia Vrabie este că dânsa a fost în completul de judecată care a examinat dosarul privind aplicarea măsurilor preventive.
Pe data de 24.01.2018 a fost format un al doilea complet de judecată pentru examinarea dosarului escrocului Ilan Șor, condamnat pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, format din magistrații judecători ai Curții de Apel Chișinău Igor Mânăscurtă și Oxana Robu, iar judecător-raportor de caz fiind Svetlana Balmuș.
Pe data de 26.01.2018 la doar două zile de la formarea lui, completul al doilea de judecată pentru examinarea dosarului escrocului Ilan Șor, condamnat pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, format din magistrații judecători ai Curții de Apel Chișinău Igor Mânăscurtă și Oxana Robu refuză la rândul lor să examineze cazul. Igor Mânăscurtă și Oxana Robu au motivat abținerea lor prin faptul că au în gestiune dosarul de escrocherie şi spălare de bani în privința lui Veaceslav Platon, în care Ilan Șor are statut de martor al acuzării.
Pe data de 29.01.2018 a fost format un al treilea complet de judecată pentru examinarea dosarului escrocului Ilan Șor, condamnat pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, format din magistrații judecători Stelian Teleucă, Alexandru Spoială și Svetlana Balmuș, care este și judecător-raportor pe caz. În aceiași zi președintele instanței de apel, Ion Pleșca, a semnat o încheiere prin care a fost format un nou complet de judecată pentru examinarea dosarului escrocului Ilan Șor, iar prima ședință a fost fixată pentru 12 februarie.
Escrocul Ilan Șor a fost condamnat la numai 7,5 ani închisoare în regim semiînchis pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari din care i s-a
scăzut anul de arest la domiciliu în care a stat tolănit pe divan, delectându-se cu mese copioase cu puișori fripți în unt și vinuri selecte. Adăugând la aceasta moționul cu scărpinatul zburdalnicei Jasmin sub burtă, când a făcut doi copii, un curort mai bun nici că se putea. Dacă bătaia de joc în acest caz trebuie să înceteze, atunci Curtea de Apel trebuie să revină la propunerea inițială a procurorului de caz și escrocul Ilan Șor să fie întradevăr condamnat pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari la 19 ani de închisoare cu regim sever.
În ceia ce-l privește pe stăpânul justiției moldovenești oligarhul uzurpator Plahotniuk manipularea dosarului escrocului Șor, alături de uzurparea puterii de stat în Republica Moldova vor cântări greu într-un dosar în fața Tribunalului Poporului.