tortionarii 7 aprilieAcum opt ani, mii de tineri au ieşit în centrul Capitalei să ceară dreptul la democraţie şi o viaţă mai bună. Înţelegerile de culise, despre care s-a vorbit ulterior, au transformat protestele paşnice în revolte violente şi în doar câteva ore ploaia cu pietre a distrus sediile celor mai importante instituţii în stat.

Au urmat zeci sau chiar sute de reţineri şi „un coridor al morţii”. Mai târziu s-a vorbit despre decesul a cel puţin trei tineri, doar cazul lui Valeriu Boboc a fost însă probat.

Chiar şi aşa, după ani la rând în care a fost judecat acest dosar, doar un singur poliţist a ajuns să fie condamnat. Între timp, cazul tânărului Boboc a ajuns la CEDO. Puţini dintre demnitarii de atunci, fideli partidului de la guvernare – PCRM, au ajuns să fie judecaţi pentru că au acţionat cu nepăsare. Toţi, unul ca unul, au fost splălaţi de acel aprilie 2009, iar mulţi s-au adăpostit sub umbrela PD şi cea a PSRM, scrie jizdan 7 aprilieportalul Anticoruptie.md.

DECIDENŢII POLITICI

Vladimir Voronin. În septembrie 2010, procurorul general al Republicii Moldova, Valeriu Zubco, a cerut ridicarea imunităţii parlamentare a lui Vladimir Voronin, acuzat că în aprilie 2009, în calitate de comandant suprem, nu a asigurat ordinea publică şi a permis maltratarea tinerilor. În documentul prezentat de procuror deputaţilor se arată că Voronin a dat dovadă de neglijenţă în serviciu, soldată cu moartea lui Valeriu Boboc şi cu mari pagube. Demersul lui Valeriu Zubco nu a fost acceptat de Parlament din cauza insuficienţei de probe. Şi experţii independenţi au criticat la acel moment solicitarea procurorului general, precizând că argumentele invocate de Valeriu Zubco pot fi combătute cu uşurinţă. După evenimentele din aprilie 2009, Vladimir Voronin şi Partidul Comuniştilor au pierdut puterea politică. Deşi s-a regăsit în toate legislaturile de după 5 aprilie 2009, influenţa fostului şef al statului şi a partidului său a fost în descreştere. În prezent, Voronin este membru al celei mai mici fracţiuni parlamentare, fracţiunea comuniştilor.

Zinaida Greceanîi. Premier al Republicii Moldova în timpul evenimentelor din aprilie 2009, Zinaida Greceanîi a rămas în memoria publică prin avertismentul lansat în seara zilei de 7 aprilie, că poliţiştii sunt gata să folosească arme împotriva protestatarilor. „Organizatorii celei mai mari crime planifică să folosească copii şi în zilele următoare. Dacă acest lucru va fi admis, jertfele umane vor fi foarte greu de evitat. Poliţia va folosi toate mijloacele necesare pentru apărarea constituţionalităţii, inclusiv armele”, a fost mesajul lui Greceanîi. Şase ani mai târziu, în aprilie 2015, Greceanîi a declarat în cadrul unei emisiuni TV că a procedat corect atunci când a declarat în 2009 că „vor fi vărsări de sânge”. Astăzi, Zinaida Greceanîi este preşedinta Partidului Socialiştilor care are una dintre cele mai mari fracţiuni parlamentare.

Artur Reşetnicov. Unul dintre oamenii apropiaţi liderului PCRM, Vladimir Voronin, se afla în aprilie 2009 la şefia Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Reşetnicov a fost ulterior acuzat că a dat indicaţii în baza cărora a fost nimicită o bună parte din informaţiile operative cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009. „Materialele iniţiale ce ţin de elucidarea cazului au fost remise Procuraturii Generale în perioada activităţii fostului director al SIS, Artur Reşetnicov, la indicaţia căruia, ulterior, o mare parte din informaţiile operative au fost nimicite. Aceste circumstanţe nu permit evaluarea exhaustivă a activităţii instituţiei în timpul evenimentelor”, se arată în declaraţia SIS. „Au fost doar emoţii şi euforii de moment care au permis lansarea unor astfel de declaraţii politice. Acest lucru a şi fost demonstrat în timp. Acum, nici în calitate de fost şef la SIS, nici în calitate de deputat nu pot da aprecieri desfăşurării anchetei privind evenimentele din aprilie 2009”, a comentat Artur Reşetnicov. După acele evenimente, Artur Reşetnicov a devenit deputat, fiind membru al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică. După ce ani la rând a fost fidel PCRM, în decembrie 2015, Artur Reşetnicov, alături de alţi 13 deputaţi, a părăsit formaţiunea, anunţând că nu mai vrea să facă jocurile partidului care l-a adus în Parlament. În martie, cei 14 parlamentari au aderat la PD.

Larisa Catrinici. În aprilie 2009, ministra Sănătăţii declara că Valeriu Boboc a decedat fiind intoxicat cu o substanţă necunoscută. Expertizele suplimentare au contrazis-o şi au arătat că victima a murit în urma loviturilor în regiunea capului. În 2015, fostul demnitar s-a alăturat echipei PSRM, devenind consilier municipal în Chişinău. A renunţat la mandat în aprilie 2016. Ulterior, Larisa Catrinici s-a retras în domeniul privat. În noiembrie 2016, Ministerul Sănătăţii a anunţat că ea este noua şefă a Institutului Oncologic, fiind desemnată în această funcţie în urma unui concurs. Interimatul acestui post a fost asigurat până atunci de fratele ei, Sergiu Ştepa. Rezultatele concursului au fost contestate de singurul său contracandidat, Ion Mereuţă, şeful catedrei Oncologie, Hematologie şi Radioterapie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.

CULOARELE POLIŢIEI

Papuc s-a făcut bancher, Zubic a ajuns în slujba lui Plahotniuc, iar Botnari asigură securitatea Moldtelecom

Gheorghe Papuc, ex-ministru al Afacerilor Interne şi Vladimir Botnari, ex-comisar al municipiului Chişinău, judecaţi în cadrul unui dosar penal pentru neglijenţă în serviciu soldată cu moartea lui Valeriu Boboc în timpul protestelor din aprilie 2009, au reuşit să se reabiliteze uşor în societate după ce au plecat din funcţiile publice pe care le deţineau.

În august 2014, în plin proces de judecată în dosarul „7 aprilie”, Papuc a fost ales preşedinte al Consiliului de administrare al Băncii Sociale. Numirea a avut loc în perioada în care din bancă au fost scoase, prin credite neperformante, sume exorbitante care au plecat în zone off-shore.

Potrivit unui angajat de la Banca Socială, Sergiu Sagaidac, Papuc ar fi fost omul de încredere al lui Ilan Şor în toate acţiunile care au ţinut de devalizarea băncii. În octombrie 2014, cu doar o lună înainte ca Banca Naţională să ceară eliberarea unor garanţii de stat pentru a acoperi găurile financiare de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, BNM a refuzat numirea lui Papuc în funcţia de preşedinte al Consiliului de administrare al Băncii de Economii.

Pe 19 ianuarie 2015, Gheorghe Papuc a fost condamnat de către Curtea de Apel Chişinău la patru ani de închisoare cu executare în dosarul „7 aprilie”. Prin aceeaşi decizie de judecată, Vladimir Botnari a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Lăsat să iasă liber din sala de judecată, Papuc a reuşit atunci să fugă din ţară, revenind abia peste jumătate de an, după ce Curtea Supremă de Justiţie l-a absolvit pe el şi pe Botnari de pedeapsă. Decizia instanţei a fost criticată dur de societatea civilă.

Gheorghe Papuc nu ne-a răspuns la telefon pentru a spune cu ce se ocupă în prezent şi ce crede despre modul în care au fost gestionate dosarele cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009. Foşti colegi de serviciu ai ex-ministrului ne-au comunicat însă că de ceva vreme Papuc administrează o afacere moldo-rusească.

Vladimir Botnari de asemenea şi-a găsit un loc de muncă confortabil. Din toamna anului trecut, el este şef al Direcţiei securitate din cadrul Moldtelecom. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a trimis încă în noiembrie 2016 un demers către întreprindere solicitând informaţii despre condiţiile şi criteriile în baza cărora a fost angajat Botnari. Până în prezent, nu am primit un răspuns la solicitare. Director al Moldtelecom, din aprilie 2016, este Dan Mitriuc, ex-angajat al Victoriabank. Soacra lui Mitriuc, Tamarei Andruşca, membru al Curţii de Conturi, a fost anterior director financiar al Prime Management, firma care administrează holdingul media al lui Vlad Plahotniuc.

Dosarul lui Valentin Zubic, ex-viceministru la Interne, care ar fi coordonat intervenţia forţelor de ordine în Piaţa Marii Adunări Naţionale în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 aşa şi nu a ajuns în instanţa de judecată. Fostul demnitar, şef al statului major, a fost surprins în acea noapte de camerele de supraveghere, alături de mai mulţi subalterni de-ai săi. Ani la rând procurorii au tot declarat că adună probe, mai întâi să-i înaineze învinuirea, iar apoi ca să pregătească această cauză pentru examinarea în instanţa de judecată. În martie 2011 procurorii i-au înaintat învinuirea ex-viceministrului de Interne, încadrându-se la limită în termenul prevăzut de legislaţie. Peste doi ani însă, după ce Valentin Zubic a contestat decizia procurorilor, magistraţii de la Judecătoria sectorului Centru au anulat ordonanţa de punere sub învinuire. Foşti comisari de Poliţie au declarat de mai multe ori în instanţă că în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 au primit indicaţii de la Valentin Zubic, lucru confirmat şi de Gheorghe Papuc.

Acum Valentin Zubic este noul conducător al companiei de pază Argus-S, una dintre firmele fondate de off-shore-ul olandez Otiv Prime Services B.V., afiliat lui Vlad Plahotniuc. Fostul viceministru a condus şi alte firme ale liderului PD. În 2015, el a fost numit director la Finpar Invest, după ce Ghenadie Sajin, administratorul companiei, a devenit şef la Inspecţia de Stat în Construcţii. În prezent, conducător la Finpar Invest este Mihail Pocnea, fostul şef al Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor.

Au devenit şefi în Poliţie

Actualul ministru al Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, a fost decorat în 2009, de ministrul de Interne de atunci, Gheorghe Papuc, pentru că ar fi îndeplinit ordinele în timpul evenimentelor din 7 aprilie. Pe atunci, Jizdan era şef al Departamentului servicii operative din cadrul MAI. El apare în mai multe fotografii făcute lângă Preşedinţie pe 7 aprilie 2009, dând indicaţii poliţiştilor.

Fost şef al Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate din cadrul MAI, Alexandru Pânzari, a fost judecat penal pentru că a acceptat conştient mărturii false într-un dosar în cadrul căruia au fost reţinuţi fraţii Stepuleac, fiind acuzaţi că au participat la protestele violente din faţa Parlamentului de pe 7 aprilie 2009. În toamna anului trecut, Curtea de Apel Chişinău l-a achitat pe poliţist. În cadrul aceleiaşi cauze penale, s-a constatat că martorii falşi au fost racolaţi de controversatul om de afaceri Adrian Nichifor şi Dorin Damir, finul de cununie al lui Vlad Plahotniuc. Potrivit hotărârii de judecată, Adrian Nichifor a fost condamnat la doi ani şi opt luni de puşcărie.

În pofida dosarului penal, Alexandru Pânzari a avut parte în ultimii ani de mai multe promovări. În 2010 a fost numit şef adjunct al Poliţiei Criminale a Direcţiei Generale Servicii Operative. În octombrie 2015 a fost promovat în postul de director interimar al Departamentului Instituţiilor Penitenciare, iar pe 30 martie 2016 a fost numit şef al Inspectoratului General de Poliţie.

PROCURORII 7 APRILIE

Eduard Harunjen. Actualul procuror general a fost acuzat anterior că ar fi nimicit dosarul penal pornit pe faptul decesului lui Ion Ţîbuleac, unul dintre tinerii decedaţi în condiţii misterioase urmare a evenimentelor din 7 aprilie 2009. În 2010, pe nume­le lui Edu­ard Haru­n­jen şi a altor doi pro­cu­ro­ri a fost ini­ţia­tă o pro­ce­du­ră dis­ci­pli­na­ră pe acest caz, dar şi pentru că ar fi tăi­nu­it exis­ten­ţa unei hotă­râri pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le pe fap­t. Potri­vit hotă­rârii Cole­gi­u­lui dis­ci­pli­nar din 20 iulie 2010, Edu­ard Haru­n­jen, fiind şef al Sec­ţi­ei con­trol al urmă­ri­rii pena­le, a fost recu­nos­cut vinovat de „înde­pli­ni­rea neco­res­pun­ză­toa­re a obli­ga­ţi­i­lor de ser­vi­ciu”. Procurorul a con­tes­tat hotă­rârea adop­ta­tă în pri­vin­ţa sa, soli­ci­tând anu­la­rea ei. Consiliul Superior al Procurorilor, condus pe atunci de Iurie Garaba, a dat curs solicitării lui Harunjen şi a anulat decizia Colegiului disciplinar. Recent, Harunjen l-a numit pe Garaba adjunct al procurorului general.

După evenimentele din aprilie 2009, Eduard Harunjen a avut o carieră fulminantă. În perioada 2013-2015, el a deţinut funcţia de şef interimar al Procuraturii Anticorupţie, apoi a fost avansat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general, iar din martie 2016 a asigurat interimatul funcţiei de procuror general. În 8 decembrie 2016, prin decretul şefului statului, a fost numit procuror general.

Igor Popa este procurorul care a instrument dosarul penal şi a condus ancheta pornită imediat după evenimentele din 7 aprilie 2009. Printr-o ordonanţă semnată de Vasile Pascari, fost adjunct al lui Valeriu Gurbulea, la 8 aprilie 2009 a fost format un grup de urmărire penală constituit din 72 de procurori şi 114 ofiţeri de urmărire penală. Şef al grupului a fost numit Igor Popa, pe atunci şeful Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Potrivit raportului Comisiei parlamentare de anchetă cu privire la evenimentele din 7 aprilie 2009, Igor Popa a fost cel care a chemat judecătorii să judece în comisariate şi să elibereze mandate de arestare în 69 de cazuri. Procurorul a mai fost acuzat că a dosit probele video privind asasinarea lui Valeriu Boboc. Ulterior, în 2010, solicitat de presă să vorbească despre ilegalităţile comise de poliţişti, procurori şi judecători în cazul 7 aprilie, Popa a răspuns: „Pentru ce să răspund? Am fost doar un soldat!”. În decembrie 2015, Popa a fost numit şef interimar al Procuraturii mun. Chişinău, iar în martie 2016 a câştigat concursul pentru funcţia de procuror şef al Capitalei. Cu o lună în urmă, a fost numit adjunct al procurorului general.

Valeriu Gurbulea. Procurorul general din perioada evenimentelor din aprilie 2009, Valeriu Gurbulea, evită să vorbească astăzi despre modul în care procurorii au administrat dosarele „7 aprilie”, dar şi despre actualul său loc de muncă. Contactat de reporterul CIJM, fostul procuror general a răspuns: „Întrebaţi de actualii şefi de la Procuratura Generală despre acest dosar dacă a fost obiectivă investigaţia, multilaterală, dacă nu a fost cumva cineva eroizat şi altcineva demonizat. Cine în aceşti ani a încercat să dea măcar un dram de obiectivitate în aceste investigaţii? Întrebaţi guvernarea care a venit după 2009 dacă au făcut tot ce au promis în raport cu dosarul 7 aprilie. Nu vreau să comentez pentru că de fiecare dată când mi-a fost solicitată opinia mi s-a promis că totul va fi tratat echidistant, dar de fiecare dată a fost isterizare, exagerări. Au fost materiale cu caracter propagandistic”, ne-a răspuns Valeriu Gurbulea. Cât priveşte locul actual de muncă, ex-procurorul general a comunicat că i se pare irelevant acest lucru. „Pentru ce vă trebuie? Nu cred că este curios acest lucru dacă-l întrebaţi o dată în şapte ani”, s-a eschivat el. Întrebat dacă este adevărat că este angajat în calitate de consilier în cadrul holdingului lui Vlad Plahotniuc, fostul procuror a negat. „Sunt nişte minciuni banale. Nu cred că aş fi ascuns dacă eram acolo. Pot să vă mai spun că nu am o afacere”, a menţionat Gurbulea.

Fostul procuror general ar fi activat, după demisie, în cadrul asociaţiei Alianţa pentru Justiţie şi Drepturile Omului, un ONG fondat de fostul ministru al Justiţiei, Vitalie Pârlog, cel care în 2013 a fost desemnat candidat la funcţia de procuror general, iar în noiembrie 2016 a fost numit de Guvernul Filip membru al Comisiei de Control al Fişierelor (CCF) din cadrul Interpol.

Citiţi mai multe pe Anticoruptie.md

(116 accesari)