Vicepreşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr, Alexandru Slusari, a prezentat acţiunile pe care un procuror general indepenent le-ar întreprinde în decurs de 30 de zile. În primul rând, este necesară delimitarea „jafului secolului” într-un dosar separat complex, deoarece este evident că toată operaţiunea respectivă a fost un act unic, premeditat, protejat politic şi coordonat din acelaşi centru, afirmă Alexandru Slusari.

„Ce aş face mai departe? Să nu credeţi că aş veni cu indicaţia de a-l aresta imediat pe Plahotniuc. Înţeleg foarte bine că probabil nu există nicio semnătură a lui pe niciun document, legat de procesul de devalizare a sistemului bancar şi beneficiarii reali ai furtului sunt în mare parte persoane interpuse, care îi aduceau sute de milioane de dolari în numerar. O variantă ar fi să public lista acestor beneficiari şi să încep urmărirea penală a acestora.

Însă, înţeleg că acest lucru ar dura în timp, deoarece mulţi dintre ei se află în jurisdicţia altor ţări. Or, eu aş merge pe o cale mai simplă. Aş porni dosare penale împotriva mai multor funcţionari şi politiceni, care prin acţiunile sau inacţiunile sale au pavat drumul spre extragerea din ţară a zeci de miliarde. Toate aceste fapte sunt la suprafaţă şi semnăturile multor oameni au rămas pe documentele, care au asigurat comiterea celei mai mare crime economice din istoria Moldovei”, a menţionat Alexandru Slusari.

Vicepreşedintele Platformei DA afirmă că ar începe cu anchetarea fostului deputat Guma, care ar trebui să povestească motivele modificării legislaţiei, după care a fost dezactivat butonul roşu la CNA.

„Apoi aş porni un dosar penal pe numele membrilor Comisiei Parlamentare pentru finanţe şi buget, care au blocat în vara lui 2013 propunerea privind capitalizarea BEM cu 80 mln. lei, conform proiectului Ministerului Finanţelor şi recomandărilor FMI şi Băncii Mondiale (avem scrisorile oficiale cu poziţia acestor entităţi). Totodată, sub incidenţa anchetei penale ar nimeri şi ministrul economiei de pe atunci, Valeriu Lazăr, şeful Agenţiei Proprietăţii Publice, Tudor Copaci şi toţi membrii aşa zisei Comisii speciale pentru desfăşurarea concursurilor de privatizare, care, la fel, au ignorat poziţia Ministerului Finanţelor şi partenerilor externi şi au pregătit cadrul legal pentru pierderea de către stat a controlului asupra Băncii de Economii. Dacă în acţiunea respectivă au fost implicate şi alte persoane, ele, la fel, ar fi anchetate”, a adăugat Alexandru Slusari.

Ar urma dosarele penarl pe numele lui Iurie Leancă, Andrian Candu, Dorin Drăguţan şi Anatol Arapu.

„Ei au iniţiat prin asumare de răspundere a Guvernului, în toamna anului 2014, modificarea legislaţiei cu reintroducerea posibilităţii oferirii garanţiilor de stat, iar în continuare, Andrian Candu a promovat proiectul Hotărârii Guvernului privind acordarea garanţiilor de stat în valoare de 9,6 mlrd. lei pentru trei bănci, chipurile deja devalizate. Şi acea acţiune a fost efectuată în pofida opiniilor FMI şi Băncii Mondiale şi contrar normei legale, întrucât criza din sistemul bancar nu a fost anunţată oficial.

A urmat culminarea „neglijenţei” în serviciu (calific deocamdată mai blând acţiunile conducerii Guvernului de pe atunci), care a predecesat apogeul furtului din sistemul bancar. Întrebarea principală a anchetatorilor către Leancă, Candu, Drăguţan şi Arapu ar trebui formulată în felul următor: de ce imediat după oferirei garanţiilor de stat la 7 noiembrie 2014 Banca Naţională nu a fost obligată să instaureze administraţia specială în cele trei bănci, astfel încât nici un bănuţ în plus să nu iasă din aceste instituţii financiare? După publicarea parţială a raportului Kroll toată lumea a aflat că cele mai mari sume au fost sustrase din băncile respective în luna noiembrie, după emiterea garanţiilor de stat! BEM a acordat credite neperformante în sumă de 836 mln. dolari, iar din Banca Socială au fost extrase 956 mln. dolari în două zile: 25 şi 26 noiembrie 2014!”, a continuat Slusari.

În paralel, ar fi urmăriţi penal toţi responsabilii de la Banca Naţională, CNA şi Procuratura generală, precum, şi, după caz, reprezentanţii altor instituţii, care în virtutea funcţiilor erau obligaţi să descopere şi să oprească imediat toate operaţiunile privind convertirea sumelor enorme şi ieşirea masivă a banilor din ţară.

„Cum credeţi, dacă toate persoanele menţionate ar fi reţinute şi anchetate de către procurori independenţi, în cât timp am afla numele persoanelor, care au coordonat această crimă împotriva propriului popor?”, se întreabă Alexandru Slusari.

„Desigur, Procuratura independentă ar fi atrasă o atenţie deosebită depoziţiilor lui Platon şi Filat. Este cert, că în baza acestora unul dintre cei reţinuţi prompt ar fi fost Iaralov – încă un martor preţios. Poate cel mai preţios. Vă asigur că prin metoda descrisă, hoţii ar fi fost desconspiraţi în câteva luni. Apoi ar urma procedura recuperării banilor, inclusiv de la comercializarea averilor celor vinovaţi. Nu mă consider un jurist experimentat, dar dacă eu văd cu ochiul liber linia de anchetă în cadrul „jafului secolului”, atunci oameni de calibru Stanislav Pavlovschi sau Andrei Năstase sau orice altă persoana integră, profesionistă şi cu voinţă politică suficientă ar dezlega şi mai repede acest gem de dezmăţ naţional”, a conchis vicepreşedintele Platformei DA.

Sursa:jurnal.md

(51 accesari)