micul businessPremierul Pavel Filip vorbeşte la televiziuni despre protejarea mediului de afaceri şi deschiderea noilor locuri de muncă, în realitate însă nu face nimic. Din contra, prin acţiunile sale, actuala guvernare distruge agresiv micul business, ignorând condiţiile Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Declaraţiile aparţin reprezentanţilor Asociaţiei Micului Business şi au fost făcute astăzi în cadrul unei conferinţe de presă. Micii întreprinzători deţinători de patente au cerut din nou guvernării un moratoriu pentru cel puţin 10 ani asupra legii cu privire la activitatea de întreprinzător.

Ei sunt îngrijoraţi că îşi vor pierde locurile de muncă, deoarece potrivit modificărilor la acest act normativ, de la 1 ianuarie 2017, comercianţii cu amănuntul nu vor mai putea activa în baza patentei. Dacă iniţiativa lor nu va fi acceptată, titularii de patentă spun că vor ieşi din nou la proteste.

„Auzim că premierul spune la televiziuni că trebuie dezvoltate afacerile, că astfel vor fi deschise noi locuri de muncă. În realitate însă nu se vede nimic, nu se întreprinde. Absolut deloc nu se face reforme. Avem un nou proiect de lege a IMM-urilor care umblă prin Parlament din cabinet în cabinet. Amintesc marilor demnitari care spun că trebuie să dezvoltăm mediul de afaceri. Legea europeană privind micul business în Europa are un slogan destul de simplu: gândiţi mai întâi la scară mică. Asta e recomandarea experţilor europeni care spun că micul business este coloana vertebrală a economiei. Dar cei de la Chişinău nici nu-şi amintesc de acest principiul. Proiectul privind IMM-urile este unul degradant, nu va duce la nicio reformă reală pentru agenţii economici”, a declarat preşedintele Asociaţiei Micului Business, Eugen Roşcovanu.

Micii întreprinzători susţin că şi-au trimis revendicările la Guvern şi Parlament de în nenumărate rânduri, dar au fost ignoraţi.

„Azi principala problemă este costul afacerii. De asta oamenii nu vor să-şi înregistreze legal afacerile pentru că nu-şi permit să mai plătească şi un contabil. Dacă s-ar face reforme, ar fi un pas împotriva monopolizării şi oligarhizării economiei. Principala noastră revendicare este de a anula prevederile legii care interzice, de la 1 ianuarie 2017, activităţile de microcomerţ în baza patentei de întreprinzător”, a adăugat Roşcovanu.

„Acum, în plină criză economică, când se fură angro din sistemul bancar, anularea patentei va favoriza comerţul nelegitim. Pentru a păstra locurile de muncă, Guvernul şi Parlamentul trebuie să susţină activitatea de comerţ desfăşurată în bază de patentă. Optăm pentru un climat favorabil pentru toţi contribuabilii”, a adăugat preşedintele filialei asociaţiei din Căuşeni, Eleonora Hargheliu-Ţurcanu.

„În ţară sunt mii de oameni care practică comerţul neautorizat, mai ales în centrul Chişinăului. Au gherete buticuri, dar nu au documente. Dar dacă s-a include un impozit forfetar care să ne ferească de controale, s-ar evita actele de corupţie. În 2013, când s-au prelungit patentele, foarte mulţi funcţionari au rămas dezamăgiţi că nu vor putea face controale în urma cărora vor avea beneficii personale”, a spus şi consilierul local de la Rezina, Alexandru Vişnevschi.

„Când au fost introduse patentele a fost măsură anticriză. Criza a dispărut? Cred că nu, este şi mai acută. Noi achităm la timp toate taxele. Patenta nu se prelungeşte până nu achităm primele de asigurări. Deci statul are de câştigat. Sunt delegat de la Soroca să anunţ guvernarea prin presă că suntem gata să ne apărăm drepturile. Dacă nu vom fi auziţi, vom fi nevoiţi să ieşim la proteste”, a spus şi deţinătorul de patentă din Soroca, Grigore Marciuc.

În Republica Moldova sunt peste 40 de mii de comercianţi care deţin patentă. Conform modificărilor la legea care le reglementează activitatea, din 2017, comerţul cu amănuntul în baza patentei va fi interzis.

Anterior, micii întreprinzători au ieşit în stradă de mai multe ori, cerând autorităţilor dreptul de activitate în baza patentelor.

Sursa:jurnal.md

(10 accesari)