O moşie pe patru terenuri comasate la Chişinău. Un palat cu trei etaje într-un cartier al bogătaşilor, în suburbia Moscovei. Sunt două dintre imobile, în care îşi duce viaţa de lux familia controversatului primar de Orhei, condamnat în prima instanţă în dosarul „jaful secolului”.

Nici una dintre cele două proprietăţi de milioane nu se regăseşte în declaraţia de avere a afaceristului votat de orheieni la cârma oraşului lor.

Şi nici una nu se afla pe lista bunurilor puse sub sechestru în dosarul penal pe numele lui Ilan Şor.

Ilan Şor locuieşte în Chişinău, pe o moşie cu o suprafaţă totală de 27 de ari, pe care şi-a ridicat mai multe clădiri. La Cadastru sunt indicate trei construcţii separate – de 650, 100 şi, respectiv, 270 de metri pătraţi. Deşi întregul imobil este înregistrat pe o altă persoană, nu este un secret că anume aici este domiciliul primarului de Orhei. O ştiu şi autorităţile, care au efectuat percheziţii în casa lui Şor, în februarie 2015, când au pornit urmărirea penală împotriva lui. În pofida acestui fapt, luxosul imobil, cu o valoare cadastrală de aproape 9 milioane de lei, nu se regăseşte în lista bunurilor lui Şor puse sub sechestru.

Creditele obţinute de la bancă în baza acestui gaj sunt mai mari decât valoarea cadastrală a bunului. Toate împrumuturile au fost acordate de Victoriabank, instituţie financiară care ar fi controlată de către Vladimir Plahotniuc. Potrivit actelor cadastrale, în schimbul acestui gaj, care are valoare oficială de aproape 9 milioane de lei, au fost eliberate împrumuturi de 10 milioane de lei, în 2015, 3,5 milioane de dolari în 2016 şi 3,5 milioane de lei – în 2017.

De jure, proprietar al reşedinţei lui Ilan Şor este un oarecare Ion Cojocaru. Pe acest nume sunt înregistrate şi terenul, şi construcţiile. Bărbatul, care deţine în acte această proprietate şi care este împovărat de credite de zeci de milioane, nu figurează ca fondator la vreo firmă în registrul Camerei Înregistrării de Stat, adică nu are afaceri. În actele cadastrale, drept domiciliu al său este indicat un apartament de 40 de metri pătraţi pe strada Albişoara din Chişinău. Am mers acolo să-l căutăm, de mai multe ori, dar nu a deschis nimeni. Cert este că omul nu locuieşte pe strada Lacului, în imobilul luxos care-i aparţine fictiv. L-am căutat şi aici, dar paznicii casei lui Şor spun că nici nu au auzit de vreun cetăţean cu numele Ion Cojocaru.

Istoricul imobilelor comasate de Şor pentru a-şi face ditamai gospodăria este unul complex şi include mai mulţi foşti proprietari. Numele lui apare de trei ori. În iulie 2010, Şor a cumpărat aici un teren de 6 ari şi jumătate de la un alt personaj, care figurează în lista celor mai bogaţi oameni din Republica Moldova – Gabriel Stati, fiul miliardarului Anatol Stati, preşedinte Ascom Grup. Stati a avut şi rolul de martor la căsătoria civilă a lui Ilan Şor cu interpreta rusă, Jasmin. Imobilul a rămas înregistrat pe numele lui Şor timp de un an, după care şi-a schimbat de mai multe ori proprietarii, până în 2015 când este înscris pe numele lui Ion Cojocaru. Tot în 2010, în septembrie, Şor cumpără aici un alt teren de 6,7 ari de la o bătrână, cetăţeană a Federaţiei Ruse.

Iar în octombrie achiziţionează şi bucata de pământ dintre celelalte două, cu o suprafaţă de 6,7 ari, de la un cetăţean străin. Oficial, Şor a vândut aceste trei proprietăţi peste aproximativ un an, în aceeaşi zi. Imobilele au trecut prin mai multe mâini, iar în 2015 toate trei au ajuns pe numele lui Ion Cojocaru. O particularitate a terenului din mijloc este faptul că acesta s-a aflat timp de un an şi câteva luni, în perioada 2012-2013, în proprietatea soţiei lui Tudor Baliţchi, pe atunci şef al Serviciului Vamal, invitat frecvent la petrecerile lui Şor. Ultimul teren achiziţionat, din cele patru care au format ulterior moşia lui Şor, nu a mai fost înregistrat pe numele acestuia, fiind trecut direct pe Ion Cojocaru. Această tranzacţie a avut loc abia peste patru ani după primele, iar odată cumpărate, cele patru terenuri au fost documental comasate în unul şi au acum şi o adresă poştală comună. Anume această proprietate impunătoare i-a servit drept închisoare lui Ilan Şor în lunile, când a avut mandat de arest la domiciliu.

Zilnic, o mulţime de oameni vine aici la muncă. Gospodăria este păzită, iar pentru persoanele angajate în acest scop a fost construită şi o încăpere specială, ridicată deasupra nivelului gardului. Unii dintre paznici au fost intrigaţi de prezenţa echipei de filmare, dar au spus că, de fapt, preocuparea lor nu este securitatea lui Ilan Şor, ci ordinea pe stradă. Unul dintre angajaţi s-a apropiat de maşina Jurnal TV pentru a-l întreba pe şofer de ce a oprit acolo.

Pentru a-i adresa mai multe întrebări cu privire la imobilele sale, l-am aşteptat pe Ilan Şor la Primăria Orhei. Alesul orheienilor, însă, a refuzat să discute.

Ilan Şor s-a baricadat de restul lumii nu numai după un gard înalt. Ca să nu fie văzut, primarul de Orhei a mai ridicat şi deasupra gardului fel de fel de bariere. Mai mult, omul pare să-şi fi instalat un aparat de bruiaj pentru ca să se asigure că nici cu drona nu va putea fi filmat. La o anumită apropiere de casa lui, aparatele video zburătoare nu mai funcţionează. Din acest motiv, nu am putut să înaintăm destul de mult. Însă, o închipuire despre cum arată din interior gospodăria lui Ilan Şor putem să ne facem datorită pozelor postate de soţia acestuia pe reţelele de socializare. Pe moşia de 27 de ari, Şor şi-a amenajat o curte pe măsură. Cu spaţii delimitate pentru diferite activităţi. Cu locuri numai bune de pozat.

Datorită obiceiului lui Jasmin de a-şi etala bunurile, putem să tragem cu ochiul şi în casa cuplului, de pe strada Lacului.

Tot din imaginile tirajate de către soţia afaceristului aflăm că în perioada în care Ilan Şor îşi petrecea zilele de arest în casa sa de lux, sărbătorile din familie continuau să fie marcate în obişnuitul stil pompos.

Este de menţionat faptul că în vecinătatea lui Ilan Şor, ba chiar vizavi, are casă un alt personaj acuzat anterior de implicare în procesul de falimentare al Băncii de Economii. Este vorba despre fostul reprezentant al unor acţionari minoritari la BEM, controversatul avocat Victor Berlinski.

Ilan Şor şi soţia sa au o casă şi în suburbia Moscovei. În faimoasa localitate „Rubliovka”. Sara Şor a oferit presei ruse mai multe informaţii despre acest imobil. Ea a dezvăluit că în casa cu trei etaje familia are şi o sală pentru sport, dar şi piscină. Mai mult. Cu şase ani în urmă, cântăreaţa i-a invitat pe unii jurnalişti în ospeţie, pentru a le arăta cum trăieşte şi ce lucruri şi podoabe scumpe are. Să vedem şi noi.

Soţia lui Şor şi-a demonstrat cu deosebită mândrie şi colecţiile de bijuterii, curelele şi încălţămintea.

Luxul din viaţa interpretei a fost nu o dată subiect de ştire în presa rusă, preluat şi de instituţiile media din Republica Moldova. S-a scris că în colecţia de genţi a soţiei lui Şor există şi exemplare de mii şi chiar de zeci de mii de euro. Potrivit unor surse, costul mediu al unei poşete din colecţia lui Jasmin ar fi de jumătate de milion de ruble ruseşti, echivalentul a aproximativ 150 de mii de lei moldoveneşti, sau şapte mii de euro! Subiectul a devenit şi mai actual după arestarea afaceristului pentru implicarea în frauda bancară, denumită „furtul secolului”. Atunci mai multe voci au început să se întrebe din ce bani apare luxul în viaţa celor doi? Când soţia controversatului businessman a fost luată la întrebări, ea a calificat această situaţie drept o isterie.

Ca şi casa de pe strada Lacului din Chişinău, nici cea din Rusia nu se regăseşte printre bunurile imobile indicate de Ilan Şor în dările de seamă cu privire la avere, chiar dacă legislaţia îl obligă să indice inclusiv proprietăţile soţiei, inclusiv cele de peste hotare.

Un imobil înscris pe numele lui Şor, care se numără printre bunurile sechestrate în cadrul dosarului său penal, este casă de peste 500 de metri pătraţi amplasată pe un teren de 6 ari în centrul Chişinăului. Într-un cartier de lux, într-o regiune pitorească. La o margine a parcului din Valea Morilor, pe strada Timiş. Nu departe de casa de pe strada Lacului. În actele de la Cadastru vedem că proprietarii acestui imobil s-au schimbat de mai multe ori după 2006, anul în care a fost construită casa.

Istoricul ei din documentele cadastrale relevă încă o dată legătura dintre Ilan Şor şi enigmaticul om de afaceri Iuri Luncaşu, considerat un partener de-al Vladimir Plahotniuc, mai ales după ce a fost surprins în unele fotografii însoţindu-l pe oligarh într-o vizită în Franţa. În primul rând, din acte rezultă că Şor a cumpărat în 2009 acest imobil de la Olga Luncaşu, care este soţia lui Iuri Luncaşu şi, totodată, partenerul lui de afaceri. Ulterior, casa a fost înregistrată pe mai multe firme, printre care, în 2011, se numără SRL-ul R.E.M. ALLIANCE, înfiinţat de o altă companie, care, la rândul său, îl are printre fondatori pe Iuri Luncaşu. Documental pare că Şor a cumpărat casa de la acesta, ca ulterior să i-o dea înapoi, iar mai târziu să şi-o ia din nou. Cei doi nu doar se cunosc, dar sunt şi prieteni, având în vedere că Luncaşu participă la petrecerile lui Ilan Şor.

În 2012, imobilul de pe strada Timiş este înregistrat deja pe un off-shore atribuit primarului de Orhei. Este vorba despre WESTER ALLIANCE LLP, companie care s-a numărat printre fondatorii Air Clasica, despre care Şor a recunoscut că-i aparţine. Numele lui a apărut din nou în actele cadastrale ale acestei proprietăţi la sfârşitul lui 2014, la o lună după frauda bancară, care a pus pe brânci Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. De atunci, Şor a rămas singurul proprietar oficial, doar că peste mai puţin de trei luni, în martie 2015, imobilul se pomeneşte sub sechestrul autorităţilor care pornesc urmărirea penală împotriva fostului preşedinte al Consiliului de Administraţie al BEM. Valoarea cadastrală a acestei proprietăţi, formată din teren, casă şi garaj, se ridică la 4 milioane 900 de mii de lei! Bizar este faptul că la faţa locului a deschis poarta un bărbat care a negat vehement că imobilul i-ar aparţine lui Şor. Mai mult, el s-a oferit, iniţial, să demonstreze acest lucru.

Peste câteva clipe, însă, omul pare să se fi răzgândit.

Aceeaşi stranietate s-a repetat la un alt imobil înregistrat pe numele lui Ilan Şor. Un apartament de 150 de metri pătraţi, într-un bloc din sectorul Râşcani. El figurează ca proprietar din 2000, pe când avea doar 13 ani. Locuinţa i-a aparţinut până atunci lui Tudor Panţâru, fost preşedinte al Curţii Constituţionale. Familia Şor nu a cumpărat-o, însă, direct de la Panţâru, ci de la o altă persoană, care  a fost proprietar intermediar timp de trei zile. Apartamentul este evaluat la 950 de mii de lei. Deşi în actele de la Cadastru nu este indicat faptul că ar exista oarecare interdicţii care să vizeze acest imobil, şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, ne-a spus că proprietatea se numără printre cele puse sub sechestru în dosarul penal deschis pe numele lui Şor.

Potrivit unor surse, aici ar locui mama primarului de Orhei. Blocul este păzit, iar unul dintre agenţii de securitate a declarat că, de fapt, anume el ar fi proprietarul şi anume el ar locui în apartamentul înscris pe numele lui Ilan Şor. Omul a încercat să-l împiedice pe reporterul Jurnal TV să sune la interfon, dar s-a răzgândit când a văzut că este filmat.

Ulterior nu ni s-a mai răspuns la interfon.

Cu mai mulţi ani în urmă, jurnaliştii de la un post TV din Rusia ar fi fost invitaţi şi în interior, de către mama afaceristului condamnat în dosarul BEM.

În dările de seamă cu privire la venituri şi proprietăţi, Ilan Şor indică şase imobile. Situaţia la acest capitol rămâne neschimbată în toate cele trei declaraţii depuse de primarul oraşului Orhei până în prezent. Acesta a inclus casa şi terenul procurate în 2014, despre care am spus mai sus că se află sub sechestru. Doar că la suprafaţa locuinţei Şor afirmă că aceasta ar avea numai 200 de metri pătraţi. Se vede cu ochiul liber că este vorba despre un metraj mult mai mare, iar în evaluarea cadastrală este indicată o suprafaţă exterioară totală de 540 de metri pătraţi. Şor indică şi garajul de aproximativ 50 de metri pătraţi din această gospodărie.

Alte case sau terenuri nu apar în dările de seamă. În schimb, sunt indicate trei apartamente – unul de 240 de metri pătraţi, cumpărat în 2013, unul de 57 de metri pătraţi, obţinut în 2002, din care i-ar aparţine doar jumătate şi cel de 158 de metri, în care ar locui mama sa. Valoarea totală a acestor bunuri imobiliare, potrivit declaraţiilor lui Şor, este de aproximativ şase milioane 850 de mii de lei. Moşia de pe strada Lacului, în care primarul de Orhei trăieşte, dar pe care nu o declară, valorează cu două milioane mai mult decât toate proprietăţile imobile incluse în darea lui de seamă. Preţul celeilalte case nedeclarate, cea de la Rubliovka, nu poate fi mai mic de jumătate de milion de dolari, cât costă cele mai ieftine case din suburbia Moscovei. Potrivit unor articole în presa rusă, în 2016, aici s-a vândut o locuinţă cu 23 de milioane de dolari americani. Valoarea totală a bunurilor lui Ilan Şor sechestrate în cadrul dosarului penal pe numele său, adică bani, maşini şi imobile, se ridică la… 52 de milioane de lei. Precizarea a venit într-un răspuns de la Procuratura Anticorupţie la o solicitare oficială de informaţie făcută de Jurnal TV.

După ce anterior Viorel Morari a declarat că bunurile lui Şor sechestrate ar valora aproape 60 de milioane de lei. Este de menţionat că în cazul celorlalţi doi condamnaţi în dosarul fraudei bancare produse în 2014, Vladimir Filat şi Veaceslav Platon, sumele sunt considerabil mai mari – 131 şi, respectiv, 139 de milioane de lei. Totodată, subliniem că valoarea bunurilor identificate de procurori drept proprietate a celui care, potrivit raportului Kroll, a fost principalul actor în schema de falimentare a băncii statului, este de aproape 100 de ori mai mică decât paguba pe care aceiaşi procurori i-o incriminează – cinci miliarde de lei. Totodată, suma este de aproape 500 de ori mai mică decât datoria publică, de 25 de miliarde, pe care cetăţenii moldoveni trebuie să o întoarcă în consecinţa complotului financiar-bancar culminat în 2014, când Ilan Şor controla toate cele trei bănci implicate în schemă.

Sursa:jurnal.md

(242 accesari)