Avansul de încredere acordat de Uniunea Europeană Republicii Moldova începând cu anul 2009 a fost erodat definitiv de actuala guvernare, relaţiile actuale fiind „absolut pragmatice”, iar „situaţia este una absolut diferită decât până în anul 2015”.

A recunoscut-o chiar premierul Pavel Filip, vicepreşedinte al Partidului Democrat, care a recunoscut şi faptul că actualmente există o singură condiţionalitate din partea Uniunii Europene în ceea ce ţine de asistenţa macrofinanciară a ţării noastre, una politică şi care ţine de modificarea sistemului electoral de către PD şi PSRM.

„Cu părere de rău, acest Guvern şi această guvernare nu mai are luxul să fie avansată cu încredere din partea Uniunii Europene şi asta tot, după toate cele ce s-au întâmplat în Republica Moldova. Să nu avem iluzii că vom reveni vreodată în aceeaşi situaţie când, orbeşte, partenerii de dezvoltare vor susţine Republica Moldova. Acum relaţia este una foarte pragmatică. Unicul instrument care îl avem noi şi pârghie, dacă vreţi, în relaţia cu UE, sunt realizările condiţiilor şi responsabilităţilor pe care ni le-am asumat”, a menţionat premierul Pavel Filip în cadrul şedinţei comune Guvern-Parlament, organizată astăzi în Sala Europei a Parlamentului.

Mai mult. Chiar şi în pofida relaţiei „absolut pragmatice”, „este foarte complicat”. „Vedeţi ce se întâmplă în raport cu suportul bugetar, care este legat într-un mod nefiresc şi de asistenţa macrofinanciară care după sine există doar o singură condiţionalitate care este politică, legată de sistemul electoral. O să auziţi discuţii la Bruxelles că instituţional nu avem întrebări, dar iată există această problemă sau condiţionalitate politică. Cu atât mai rău că, şi suportul direct bugetar care niciodată nu a avut legătură cu condiţionalităţile politice, pentru că iniţial, aceste discuţii când au pornit, erau legate de acordarea asistenţei macrofinanciare”.

Nu în ultimul rând, potrivit lui Filip, „colegii care se află acum la Washington, domnul Cioclea şi domnul Armaşu, în discuţii cu cei de la Uniunea Europeană, au spus că veţi primi suportul bugetar, după ce vom avea o evaluare a respectării normelor de drept şi democratice în Republica Moldova”. „Este o noutate pe care am auzit-o ieri, pentru că în discuţiile pe care le-am avut la New York cu comisarul Hahn, a zis că nu există nicio legătură cu o condiţionalitate politică”, a mai afirmat premierul ţării.

Cu toate acestea, Pavel Filip şi-a îndemnat colegii să elimineze „toate restanţele” şi să atingă obiectivele pe care şi le-a propus guvernarea până la sfârşitul anului. „Noi trebuie, aşa cum ne-am propus, chiar dacă nu vom primi anul acesta prima tranşă, să avem toate condiţionalităţile realizate. Practic, mai avem de făcut un pas în acest sens. Pentru că, trei proiecte de legi au fost aprobate deja în prima lectură, din cele patru restanţe pe care le avem, din cele condiţii, zece, pe care le-am avut pentru prima tranşă, trei au fost aprobate în prima lectură, a rămas legea cu privire la Serviciul Vamal. Rugămintea este să ne mişcăm repede în acest sens, să avem tema pe acasă făcută şi atunci nimeni nu va putea arăta cu degetul că noi nu am respectat şi nu am îndeplinit condiţionalităţile”, a mai spus primul ministru la acest subiect.

În context, deşi nu se referea direct la subiectul condiţionalităţilor Uniunii Europene, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a atras totuşi atenţia participanţilor la discuţii că aprobarea în primă lectură a unor proiecte de legi, nu înseamnă încă realizarea acestora. Asta deoarece, există aprobarea în a doua lectură, dar şi în „a treia”, făcând referire la legile întoarse de Igor Dodon Parlamentului.

„Noi avem un document care probabil înglobează cel mai bine mai multe acte. Este foaia de parcurs. În foaia de parcurs noi am extras şi am indicat prevederi şi din programul legislativ, şi condiţionalităţile, şi acţiunile care sunt prevăzute pe pachetul de asistenţă macrofinanciară, şi elemente din memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional. Deci, foaia de parcurs înglobează calendaristic şi ca acţiuni toate cele mai importante care sunt de făcut pentru acest an şi, în mod special pentru a doua parte a anului. Potrivit unei analize, noi avem două perioade de realizare a foii de parcurs: iulie-octombrie – din cele 25 de acţiuni care erau prevăzute, 13 sunt realizate şi nerealizate 11. Şi pentru perioada noiembrie-decembrie – sunt 35 de acţiuni care erau prevăzute, din care sunt realizate trei şi nerealizate 32”, a menţionat Andrian Candu.

Astfel, deşi potrivit foii de parcurs cele mai multe proiecte nerealizate sunt pentru perioada noiembrie-decembrie, „dacă în Guvern va fi aprobat la începutul lui decembrie ceva care urmează să fie trimis în Parlament, atunci e o mare problemă ca să fie realizat în decembrie în Parlament”. „Bineînţeles este bine ca fiecare minister sau comisie să treacă în revistă, fiindcă există anumite restanţe şi timp, deşi avem, pe de o parte, încă sfârşitul lunii octombrie, noiembrie, decembrie, dar timpul va trece foarte repede. De aceea, trebuie să ţinem pulsul pe realizări şi să încercăm să le executăm”, a mai îndemnat preşedintele Parlamentului.

Şedința comună Guvern-Parlament a fost organizată cu scopul de „a sincroniza agendele și prioritățile celor două instituții în perioada următoare”. Aceasta a fost prezidată în comun de premierul Pavel Filip şi prşeedintele Parlamentului, Andrian Candu, iar participanţii au fost președinții comisiilor parlamentare și membrii Cabinetului de miniștri.

Sursa:independent.md

(70 accesari)