În ultima zi de lucru din anul 2017, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării (MECC) a lansat un nou concept de dezvoltare a Curriculumului Naţional din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, scrie Mold-street.

Imediat Partidul Democrat a anunțat că Guvernul a demarat procesul de redeschidere a școlilor, închise de fosta guvernare. Astfel cel puțin două școli din țară vor funcția din nou, imediat după vacanța de Crăciun promite PDM.

„În următorul semestru, îndată după vacanța de Crăciun, vor fi redeschise două școli primare: din satul Fârlădeni, Hâncești (Școala primară-grădiniță, cu o clasă de a I-a cu 8 elevi și o clasă de a IV-a, în număr de 16 elevi n.r.), și din satul Țepilova, Soroca (școala primară, cu un număr de 21 de elevi). Avem, de asemenea, în vizor deschiderea, începând din întâi septembrie 2018, a școlii primare din satul Bolohan, Orhei (Școala primară-grădiniță, pentru clasa I, cu un număr de 17 copii). Dar acest lucru este doar începutul”, a declarat Monica Babuc.

Pe timpul Guvernului Filip au fost închise aproape 700 de instituții de învățământ

Asta este deja a doua reformă din sectorul educaţiei anunţată de Guvernul condus de Pavel Filip doar într-un an.

Accentul pus acum de partidul de guvernare pe faptul că școlile au fost închise de fosta guvernare ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând care este această fostă guvernare? De până la Guvernul Filip, adică până în ianuarie 2016, sau de până la anul 2013, sau 2015, sau 2009?

Postul de televiziune Prime, care aparţine liderului democrat Vlad Plahotniuc a detalizat şi susţine că „Reforma de optimizare a școlilor a început în 2010 și a durat șapte ani”. „Cele mai multe școli au fost închise în 2015 – peste 170 de instituții”, anunţă Prime TV, fără a face vreo referinţă la o sursă concretă. Cifrele difuzate de acest post TV controlat de milionarul Plahotniuc nu sunt însă confirmate de datele statistice oficiale, scrie Mold-street.

Mold-street a analizat datele privind evoluţia numărului de instituţii de învăţământ atât pentru ultimii doi ani, exact când la putere a fost același Guvern Filip, dar şi cele din ultimii 15 ani.

Bunăoară, datele Ministerului Finanțelor luate la calcularea alocațiilor de la bugetul de stat pentru sectorul educație relevă că din anul 2015 și până la finele anului 2017, momentul când a fost aprobat Bugetul de stat, numărul instituțiilor de învățământ s-a diminuat cu 700 de unități: de la 3.914 la începutul anului 2015, la 3.911 –  la începutul anului 2016 la 3.214 – în prezent.

E o reducere cu 18% doar pe timpul Guvernului Filip. Cel mai tare au avut de suferit instituțiile de învățământ întreținute din contul mijloacelor bugetelor locale, numărul cărora s-a diminuat cu 18,3% – de la 3.763 unități în 2016, la 3.075 în prezent.

Dar bugetele locale depind în proporție de circa 85-90% de alocațiile de la bugetul central. Adică autoritățile locale depind de Guvern și deciziile acestuia, respectiv nu au închis şcolile şi grădiniţele din capul lor.

În anii 2016-2017 au fost închise 80 de şcoli

Dacă e să ne referim la datele privind evoluția numărului instituțiilor de învățământ primar și secundar general apoi și aici activitatea Guvernului Filip nu poate fi calificată una de succes, scrie Mold-street.

Ultimul comunicat referitor la educație al Biroului Național de Statistică (BNS) este de pe 26 decembrie 2017. Astfel BNS a anunțat că la începutul anului de studii 2017/18 „învățământul primar și secundar general se desfășoară în 1.243 instituții, inclusiv 102 școli primare, 775 gimnazii, 352 licee și 14 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică”.

Comparativ cu anul de studii precedent numărul instituțiilor de învățământ primar și secundar general s-a diminuat cu 48 unități, inclusiv 46 de unităţi la sate şi două la oraşe.

Potrivit BNS, în anul de studii 2017/18 rețeaua instituțiilor de învățământ primar și secundar general a suferit schimbări esențiale.

„Și-au sistat activitatea 24 școli primare, 23 gimnazii, 1 liceu și 1 școală pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. Totodată, 4 unități au fost transformate din gimnazii în școli primare, 14 licee au devenit gimnazii, iar în Chișinău a fost deschis un liceu nou”, se arată în comunicatul BNS.

Comparativ cu anul de studii 2015/16 numărul de şcoli s-a diminuat cu 80 de unităţi, iar cu 2014-2015 – cu 105 de unităţi.

Evoluţia numărului de şcoli depinde de numărul de elevi

Datele statistice relevă că în ultimii 10-15 ani evoluţia numărului de şcoli a depins mai degrabă nu de cine e la guvernare, ci de numărul de elevi.

Astfel dacă în anul de studii 2002-2003 în cele 1.580 de instituții de învățământ primar și secundar general erau circa 603.000 de elevi, apoi peste 5 ani în anul de studii 2007-2008 –  doar 461.000, adică cu 142.000 mai puţin. La o reducere cu 23,5% a numărului de elevi s-a atestat o diminuare cu doar 3% a numărului de şcoli.

În următorul an (ultimul de guvernare comunistă) la o diminuare cu 5,8%, până la 434.300 a numărului de elevi, cel al şcolilor s-a redus cu 1%.

Peste 10 ani, adică în anul de studii 2017-2018 numărul de elevi a coborât la 335.600, adică cu 23% (circa 100.000 mai puţin ca în 2008), iar cel al şcolilor de la 1.526 la 1.243 unităţi (scădere cu 18,5%).

Media anuală este de 10.000 de elevi şi aproape 30 de şcoli. Se poate de constatat că numărul de şcoli s-a diminuat mai lent decât cel al numărului elevilor. cele mai multe şcoli au fost închise în anul de studiu 2011-2012, cu 62, astfel nu se confirmă informaţiile difuzate de Prime TV.

Mai adăugăm în anul de studii 2017-18, procesul educațional în instituțiile de învățământ primar și secundar general este asigurat de 28.600 cadre didactice, cu 10.000 mai puţin decât 10 ani în urmă.

Citește continuarea pe Mold-street.

Sursa:unimedia.info

(54 accesari)