glasul.md

Uneori diareea verbală şi gargara teoretică despre lucrurile care se întâmplă zi de zi repugnă. Aceasta adumbreşte capacitatea consumatorului de informaţie de a face ordine în jungla noastră politică,...

Îndrăznesc să vă propun, în loc de editorial, un material publicat în GLASUL pe data de 20 septembrie 1990, acum 23 ani, cu același titlu – Diagnosticul Transnistriei. Eram...

Iată-le, bătute pe muchie, 180 de zile de la tragedia din Pădurea Domnească. O jumătate de an în care s-au tras clopote de alarmă, s-au făcut investigaţii de presă,...

Se apropie, vertiginos, ziua de 15 iunie, când, oficial, Mihai Eminescu ar fi murit. Despre moartea poetului, G. Călinescu  scria: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel...

„Nu-nvie morții – e-n zadar, copile!” Mihai Eminescu Cât de mult aş fi vrut să greşesc, după ce am scris articolul despre moartea politică a lui Filat! Nu ştiam...

Încetul cu încetul târgul “transparent” promis de Filat intră în linie dreaptă. O linie  dreaptă geometric, pentru că în realitate e vorba de una strâmbă, care are drept finalitate...

Curtea lui Plahotniuc, condusă cu un devotament de invidiat de ănase, și-a arătat în ultimele zile incisivii. Nimic nu sperie această “șestiorkă” inexpugnabilă ca o cetate medievală. Revanșa stăpânului...

 (1) Poate oare o televiziune ca Jurnal TV să dispară? Este o întrebare retorică, poate chiar mai mult decât atât. O televiziune naţională ca pondere, echidistantă ca deontologie şi combativă...

Sărmana revoluţie franceză, cum s-a zbătut în sânge şi teroare pentru a obţine pentru urmaşii Franţei şi nu numai „Libertate, Egalitate, Fraternitate”! De la iluminiştii Voltaire, Montesquieu, Rousseau până...

In chiar Vinerea Mare am fost martorii oculari ai unui început de proces public, nedeclaratasupra mafiei criminale din Republica Moldova. (La sfârşitul anilor ‘80 am semnat, împreună cu Ion Gonţa, un articol în presa încă sovietică,ultra cenzurată, intitulat MAFIA. L-a publicat cu mari riscuri pentru funcţia deţinută regretatulgazetar şi redactor şef Anton Grăjdieru. Ce nu s-a putut publica în ziarul Învăţământul public,condus de domnia sa, am reuşit să inserăm în Literatura şi arta lui Nicolae Dabija şi AxentieBlanovschi, într-un “Post-Scriptum la Mafia”… Vom relua, în Glasul, cât de curând acelearticole memorabile la noua noastră rubrică Nostalgia condeiului. Prin cuvântul mafia de atunci aveam în vedere nomenclatura veche de partid comunist care seopunea vehement procesului de glastnost şi perestroika, adică de reformare a societăţii şi astatului-imperiu în care am ajuns a fi încorporaţi de istorie. Însuşi titlul acelui articol făcea să-mi treacă fiori reci prin tot corpul. Era neobişnuit de grav caîntr-o societate autoritaristă, totalitară să îndrăznit cineva, mai ales în presă, să adie de existenţaunei mafii.) Astăzi, după două decenii şi ceva de independenţă am ajuns să compar sensul acelui termenfioros cu un altul, care semnifică un alt soi de mafia, una criminală, subterană, cu tentacule îngrotele subumanului, cu indivizi deosebit de pericoloşi ajunşi să conducă şi să facă parte dinorganizaţii criminale internaţionale de temut, gen Solnţevskaya,...