Ce ne spune Kroll; Concluziile lui Dumitru Alaiba
În primul rând, nu e tocmai adevărat că „Kroll nu a zis nimic nou”. Răsfoiţi acele 57 de pagini. Omiteţi ceea ce vi se pare că ştiţi, citiţi ceea ce vi se pare interesant, după asta faceţi-vă concluziile. Poftim aici la un click distanţă raportul Kroll -2, ca să nu mergeţi prea departe.
În al doilea rând, concluziile mele pe scurt, citind pe alocuri printre rânduri. Ce s-a reuşit:
Totuşi, a fost un miliard. S-a reuşit să menţinem adevărul. Timp de peste trei ani autorităţile depun tentative serioase de a ”revizui” suma furată. Ultima încercare a fost chiar anul ăsta, când Candu declara sus şi tare că suma fraudei e de 600 milioane Dolari Americani, citându-i pe cei de la Kroll. Atunci am postat astapentru a-mi aduce modestul aport la menţinerea sumei de 1 miliard (din BNM a fost scos un miliard – simplu). Celor de la Kroll nu le-a plăcut că sunt implicaţi într-o dezinformare. În raportul actual, probabil revizuit foarte atent de echipa lor de comunicare, au fost extrem de expliciţi. Un miliard. A fost un miliard. Pentru a preveni manipulări au băgat şi rata de schimb pe fiecare an. Am mai văzut cum suma de 14 miliarde de lei (din 2014) era convertită la cursul leu-dolar din 2017 (leul a căzut anume din cauza furtului). A fost în jur de un miliard de Dolari Americani. Punct. La asta politicienii nu vor mai reveni. Acum se roagă să nu crească suma furtului şi mai sus.
Beneficiarii sunt cunoscuţi. Chiar dacă nu sunt publicaţi în raport. Faptul că nu sunt daţi publicităţii este o bombă cu ceas. Ea poate exploda oricând. Intrăm într-un an electoral. Mulţi au văzut raportul. Cineva, cred eu, o să îl scurgă, la un anumit moment. Oricine nu ar fi cu pufuşor pe botişor ar fi bine să fie cuminţi. Asta înseamnă să fie invizibili. Orice mişcare pe scena politică va comporta în sine riscul ca raportul needitat să fie dat publicităţii. Faptul că există acest risc va face supravieţuirea politică a celor vinovaţi mai dificilă.
Beneficiarii sunt cunoscuţi nu doar de moldoveni. Autorităţile moldovene nu vor să investigheze aceste crime. Punct. Cu cât mai curând vom accepta asta ca realitate, cu atât mai bine. Am avut trei ani să ne convingem că nu o vor face. Crima asta e mai mare decât orice CNA, Procuratură, SIS, BNM, etc. Unica noastră şansă e să apelăm la comunitatea internaţională. Să fim foarte direcţi în ceea ce spunem: ”din interiorul ţării această crimă nu va fi investigată”. Şi să cerem ajutor. Aşa am vorbit şi vom continua să vorbim. Nu azi, nu anul ăsta, dar o dată şi o dată vom vedea o investigaţie credibilă, internaţională. Acest document va fi util atunci. E bine că e scris direct în engleză, deci.
Cam suspectăm cine este printre beneficiari. Raportul este foarte explicit despre acoperirea politică de care a beneficiat întregul proces. ”Acoperire politică” înseamnă că instituţiile care puteau preveni crima trebuiau să NU acţioneze, ceea ce s-a şi întâmplat. Aici vorbim de BNM şi CNA în primul rând. Ce partid le controla politic este clar.
Dacă argumentul de mai sus nu este suficient de clar, atunci întrebaţi-vă de ce Adrian Candu a publicat primul raport, needitat, nu şi pe al doilea. Ce anume o fi în al doilea? O să aflăm, sper eu, curând. Sper eu, în anul 2018. Dacă asta înseamnă să complicăm supravieţuirea politică a celor vinovaţi, atunci asta trebuie făcut în 2018, cu o lună înainte de alegeri. Apropos, bună glumă de la Kroll de a utilza sintagma ”coordinated” în repetate rânduri.
Ce urmează? Eu o să insist încă o dată că nu trebuie să aşteptăm rezultate de la autorităţile moldovene. Ei o să vorbească dur încă trei, cinci, zece ani, aşa cum a făcut-o ministrul Armaşu la Europa Liberă. În acelaşi timp, însăşi ministerul său este implicat într-un proces de dezinformare, prezentând veniturile din lichidarea băncilor drept ”recuperarea activelor fraudate”. Asta este o minciună. De ce nu ar fi declaraţiile sale de la Europa Liberă, la fel, o minciună? Ei nu o să aducă banii acasă, dar o să vorbească foarte mult despre asta.
Moldova a semnat cu Uniunea Europeană un Acord de Asociere. În acel document, părţile îşi asumă anumite angajamente. Şi dacă Moldova nu îşi respectă partea sa, atunci UE va trebui să îşi respecte, cel puţin, partea sa de angajament.
Articolul 18 este foarte explicit şi pune Uniunea Europeană într-o situaţie unică de a se implica activ în investigarea acestui furt:
Articolul 18
Spălarea de bani şi finanţarea terorismului
(1) Părţile cooperează pentru a preveni utilizarea sistemelor lor financiare şi a celor nefinanciare relevante în scopul spălării veniturilor provenite din activităţi infracţionale, precum şi în scopul finanţării terorismului. Această cooperare cuprinde şi recuperarea activelor sau a fondurilor provenite din veniturile obţinute din infracţiuni.
(2) Cooperarea în acest domeniu permite realizarea unor schimburi de informaţii utile în cadrul legislaţiilor respective ale părţilor şi adoptarea de standarde adecvate pentru combaterea spălării de bani şi a finanţării terorismului, echivalente cu cele adoptate de organismele internaţionale relevante care acţionează în acest domeniu, cum ar fi Grupul de Acţiune Financiară Internaţională în domeniul spălării de bani (FATF).
Au trecut trei ani. Unicele investigaţii pe care le vedem sunt cele jurnalistice. Vrem şi altfel de investigaţii.
(55 accesari)
ÎN PROFUNZIME – DESPRE FURTUL MILIARDULUI ȘI ESCROCUL ILAN SHOR
Principalul autor al furtului miliardului este evreul Ilan Shor. Evreul Ilan Shor la momentul comiterii jafului secolului din cele trei bănci moldovenești avea doar
28 de ani. Doar 28 de ani și nici un fel de studii, nici măcar nu s-a trudit să-și ia bacalaureatul. La jaful secolului de la poporul moldovenesc s-au furat peste un
miliard de dolari, dar unele calcule arată că suma furată ar putea să ajungă la trei miliarde de dolari.
Ilan Mironovici Shor s-a născut pe 6 martie 1987 în Tel-Aviv, Israel. La vârsta de doi ani Shor junior împreună cu părinții vine la Chișinău și de atunci trăiește, „lucrează” și mai puțin învață în Moldova, „contribuind” la prosperarea poporului moldovenesc. Într-un interviu acordat revistei VIP Magazin, Ilan Shor s-a lăudat, că la vârsta de 13 ani avea deja prima afacere proprie – trei magazine de telefoane
mobile, iar la 16 ani deținea o minitipografie. La vârsta de 14 ani a căpătat prima sa mașină, un Peugeot 406.
În anul 1999 tatăl lui Ilan Shor, afaceristul Miron Shor înființează la Chișinău liceul particular „Logica”, în care procesul de studii se desfășoară după principiul accesării individuale a posibilităților și particularităților fiecărui elev. S-ar părea, că afaceristul Miron Shor a înființat liceul „Logica” special pentru fiul său Ilan, care în acest an împlinise 12 ani, dar speranțe neîmplinite de tată evreu și se pare, că Ilan Shor așa și n-a terminat liceul și n-a luat bacalaureatul, deoarece despre acest lucru nu se menționează nimic și nicăieri. La 13 ani cu prima afacere
proprie – trei magazine de telefoane mobile, la vârsta de 14 ani cu prima sa mașină, un Peugeot 406, iar la 16 ani cu minitipografie proprie, devine clar de ce juniorul Shor pur și simplu n-a avut timp de școală și mai târziu cu atât mai mult de Universitate.
Și mai are acum rost să remarcăm, că în acel timp copiii moldoveni, tremurând de frig cu fundurile încrețite ca o porumbrică murată, neavând o pereche de pantaloni ca lumea, mergeau la școală, căci li se spunea, că învățătura-i lumină, iar necunoașterea-i întuneric? Ca mai apoi la peste vre-o 10-15 ani evreul „nedoucika” cu tată putred de bogat și „necunoașterea” întuneric, pusă în capul mesei, să-i lase
chiar și cu fundurile goale, jefuindu-i de peste un miliard de dolari? A fost în Moldova timpului respectiv clasă politică, oameni politici cât de cât responsabili și
intelectualitate, nu în cele din urmă, cât de cât intelectuali? Acum, cât îi fierbinte, pot doar să spun că avea „academicieni” cuferiți, ca Nicolae Dabija și „profesori” minciunoși și pupîncuriști, ca Petru Bogatu.
Despre „vertihvostka” cu nouă ani mai mare ca tânărul „nedoucika” jefuitorul băncilor moldovenești Ilan Shor, evreica Jasmin mă gândeam nici să nu mai pomenesc, până când n-am aflat din anumite surse rusești, că bodygazii lui Ilan Shor sunt evrei daghestanezi. Moacele lor „aspre” de „ciurci” caucaziene se observă pe pozele cu „inspecțiile” mogulului local din Orhei, Ilan Shor pe moșia „strămoșească”. La numai 24 de ani evreul „nedoucica” Ilan Shor se căsătorește cu evreica daghestaneză Jasmin (Sara Lvovna). Sara Lvovna își caracterizeaza soțul în felul urmator: “Ne-am întâlnit în niste circumstanțe care nu erau nici pe departe romantice. La început, nici nu mi-am dat seama ca l-am întâlnit pe barbatul visurilor mele. Dar am observat cât este de bine determinat în tot ceea ce face, afacerist si de nadejde. Într-o clipită, găsea solutii pentru orice problemă. La nici 25 de ani împliniți, Ilan este un bărbat atât de bine
format din toate punctele de vedere, încât nici nu simt că este mai tânăr.” Cred că cât de „de bine format din toate punctele de vedere” este escrocul Ilan Shor este cel mai
îndreptățit să aprecieze poporul moldovenesc, păgubit în sărăcia sa cu peste un miliard de dolari, dar asta în „altă” viață fără uzurpatorul Plahotniuk, „moartea găinii” Iurie
Leancă și droaia lor de pupîncuriști de toate soiurile.
Cum de-a putut la nici 28 de ani „nedoucika” Ilan Shor să aibă în custodia sa cele trei bănci moldovenești importante BEM (Banca de Economii), Banca Socială și Unibank? Datorită
averii enorme la scara Moldovei, moștenite de la răposatul taică-său prin acțiunile procurate la băncile respective, pătrunderea în consiliile de administrație, etc. Și cine
să-l întrebe de studii? „Fenomenul” bancar evreisc escrocul Ilan Shor nu știa decât să fure și asta a și făcut. Cine să-l controleze? Banca Națională? Proaspătul și tânărul ei
guvernator Dorin Drăguțanu era preocupat de îmbogățirea personală, tocmai scăpase la „treucă”, își construia omul casă nouă de milioane, făcea copii… Mai pe scurt avea omul
lucruri mai importante de făcut.
Uzurpatorul Plahotniuk va spune că el aici este „ne pri ciom”. Da „pri tom”, „pri tom”, și încă cum! Cine a făcut din justiție o prostituată, care face trotuarele pentru bani?
Cine a adus-o în situația, ca să nu poată pune la închisoare un escroc, care a furat statul Republica Moldova cu peste un miliard de dolari? Cine a uzurpat Parlamentul și și-a pus guvern de buzunar cu derbedei compromiși la furtul miliardului, ca Iurie Leancă? Cine a schimbat sistemul electoral, ca să-l poată manipula mai ușor și fura votul? Și mai sunt multe, care vor apărea pe parcurs.