microfon jurnalSă faci presă în Republica Moldova, în anul 2017, este unul dintre cele mai ingrate lucruri. Nu că cei care profesează în multe alte domenii din acest stat ar duce-o mult mai bine, dar situația presei în 2017 chiar a ajuns într-un punct pe care eu prin 2009, când începeam să fac primii pași în acest domeniu nu mi-l puteam închipui.

Mai ales după ce în 2010 se deschiseseră posturi noi de televiziune, lucrurile în domeniu păreau să progreseze considerabil, iar în topurile internaționale începusem să avansăm.

Iată-ne însă în 2017 ajunși într-o situație chiar mai proastă decât în 2008, când posturile de televiziune rămâneau fără sedii pentru că se îngălbeneau frunzele copacilor. Măcar atunci exista mai puțină propagandă, și aia mult mai rudimentară. Practic aveam un singur post de televiziune, Moldova 1, și ăla care avea 2 buletine de știri pe zi, iar dezinformarea locală se limita cam la atât. NIT-ul și alte televiziuni mai mici nu prea contau.

Astăzi însă există o piață mediatică, cel puțin din punct de vedere teoretic, mult mai dezvoltată. Avem posturi de televiziune multe, doar că toate cele importante concentrate într-o singură mână – a lui Plahotniuc. Piața de publicitate e destul de dezvoltată, dar și în acest caz, grosul resurselor financiare este canalizat tot spre oligarh.

Dodon, Ghimpu, Lucinschi, sunt și ei politicieni care au intrat în acest joc, chiar dacă unii sunt mai noi, iar alții mai vechi. Canalele primilor 2 numai de opoziție nu sunt, în timp ce TV 7, cel al lui Lucinschi, pare să fie în pragul colapsului.

În aceste condiții, singurul jucător important care face opoziție și putea s-o facă în continuare, e Jurnal TV. Nici acolo nu poți să vorbești de imparțialitate totală, de echidistanță 100%. Nu poți să spui că uneori nu se exagerează anumite lucruri, că jurnaliștii de acolo nu mai fac și greșeli. Dar cum poți să fii perfect din punct de vedere deontologic atunci când ai de partea cealaltă ditamai trustul propagandistic al lui Plahotniuc?

Jurnal TV s-a comportat întotdeauna ca un veritabil post de televiziune de opoziție. O opoziție puternică la un regim oligarhic, criminal și antinațional. Iar asta l-a și făcut să fie atât de iubit de cea mai mare parte din telespectatorii care au acces la el.

Este, dacă vreți, postul care a reușit să țină aprinsă lumina în această țară în ultimii ani. Care a arătat ce se întâmplă și a criticat întotdeauna, cu vehemență, derapajele puterii.

Faptul că Jurnal TV e aproape de a dispărea este un lucru extrem de trist și încă un pas decisiv spre dispariția oricărei urme de democrație în acest stat.

Odată scăpat de Jurnal TV, Plahotniuc nu va mai avea prea multe probleme pe cap. Reglările de conturi cu puținii oameni care i se mai opun vor fi mult mai simple. Cea mai vehementă voce împotriva oligarhului va dispărea.

Iar după ce-i va termina pe cei care i se opun, oligarhul va trece la cei neutri, la oricine îi stă în cale pentru a-și îndeplini marele vis: controlul absolut al acestui stat.

Iar asta ar trebui să pună pe gânduri pe foarte multă lume. Pe cei care stau acum în expectativă și nu știu ce atitudine să ia. S-ar putea însă ca atunci când vor dori să spună ceva, să fie prea târziu. Ceea ce vedem astăzi în Belarus și Kazahstan este viitorul pe care Plahotniuc și-l dorește pentru Moldova.

Alex Cozer

Sursa:independent.md

(35 accesari)