Circa 170 de judecători de la instanţele de fond şi de apel din Republica Moldova au indicat în declaraţiile lor de avere şi interese personale pentru anul 2016 împrumuturi de zeci sau sute de mii de lei, zeci de mii de euro sau lire sterline de la bănci şi rude. 

Împrumuturile au fost luate chiar dacă în ultimii ani salariile magistraţilor au crescut considerabil, comparativ cu cele ale altor bugetari, bunăoară medici sau profesori. Cel puţin opt dintre aceştia, cu datorii de sute de mii de lei, se angajează, spre deosebire de ceilalţi, să întoarcă banii în câţiva ani. Dacă e să raportăm la veniturile familiilor unora dintre ei, rambursarea datoriilor i-ar putea lăsa fără economiile adunate din salarii, pensii sau alte venituri legale. Au contractat credite şi magistraţi care deţin locuinţe şi maşini scumpe.

Constatările au fost făcute după ce am analizat cele 418 declaraţii de avere ale judecătorilor pentru anul trecut. Unii experţi subliniază că dependenţa magistraţilor de anumiţi creditori trebuie privită ca factor de risc pentru sistem. Ei admit că unele din aceste împrumuturi de la persoane fizice pot fi privite ca forme quasi-legale de justificare a unor venituri ce ar fi fost obţinute ilegal. Şi în cazul împrumuturilor de la persoane fizice, dar şi în cazul creditelor de la bănci, situaţia ar trebui monitorizată de Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) ca să nu existe riscul ca unii creditori să influenţeze examinarea unor dosare şi luarea unor decizii în favoarea lor.

Afacerea „apartamentul” şi înţelegerea cu unchiul

Sergiu Osoianu, preşedintele Judecătoriei Străşeni, a împrumutat acum trei ani peste jumătate de milion de lei. În declaraţiile de avere pentru anii 2015 şi 2016, magistratul nu oferă multe detalii, bunăoară cam de cât timp ar avea nevoie pentru a întoarce datoria. Din documente reiese că o parte din sumă – 253.000 de lei – a fost luată cu împrumut în iulie 2014, dar nu precizează de la cine. În cazul celei de-a doua sume – 270.000 de lei – Osoianu indică faptul că i-a luat de la o persoană fizică. El ne-a declarat că a împrumutat banii de la un unchi de-al său şi s-a îndatorat când trebuia să plătească apartamentul pe care l-a cumpărat la preţ preferenţial, locuinţă amplasată pe strada Romană din municipiul Chişinău. Aici a fost ridicat un bloc pentru judecători, proiect iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii.

„Am luat banii când trebuia să fac achitări pentru apartament. Am luat o datorie de la o rudă de-a mea ca să nu pierd posibilitatea de a putea depune dosarul la primirea apartamentului pe care trebuia să-l achit în rate. Eu bani nu aveam, înţelegeţi care a fost situaţia? Am discutat cu o rudă şi i-am spus: tu îmi împrumuţi mie banii, îi investim în apartamentul acesta, iar după ce va fi dat în exploatare, vom vedea cum vom proceda cu el, poate îl vindem şi îţi dau banii înapoi, poate îţi întorc datoria şi apartamentul îmi rămâne mie. Încă nu am hotărât nimic, totul rămâne în aer şi înţelegerea noastră aşa şi a rămas”, ne-a explicat judecătorul.

În afară de venitul salarial de circa 150.000 de lei ridicat anul trecut, Sergiu Osoianu a obţinut anul trecut peste un milion de lei, despăgubire pe care a luat-o în urma unei cauze civile pe care a iniţiat-o. Magistratul s-a judecat cu Primăria municipiului Chişinău pentru un apartament cu două camere, contravaloarea a 50.000 de euro. Printr-o dispoziţie a primarului suspendat al Capitalei, Dorin Chirtoacă, din bugetul public i-au fost achitaţi judecătorului peste un milion de lei.

În declaraţia de avere de anul trecut Sergiu Osoianu nu indică nicio locuinţă, ci doar un autoturism de teren de model Honda CRV, care a fost cumpărat cu 150.000 de lei tot în anul când s-a împrumutat cu peste jumătate de milion de lei.

Mii de dolari împrumutaţi de la copii

Şi Elena Cobzac, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, a indicat în declaraţia sa de avere că s-a îndatorat în 2015 cu 26.280 de euro, acum echivalentul a peste 525.000 de lei, ca să-şi cumpere apartament la preţ preferenţial. Magistrata şi-a luat angajamentul să scape de datorii până la sfârşitul acestui an. Venitul din salariu pe care l-a avut judecătoarea în anul 2016 a fost de circa 250.000 de lei.

În declaraţia de avere, judecătoarea mai menţionează că a obţinut 8.700 de dolari, „transfer bancar şi personal” efectuat de peste hotare de către fiica sa. CSM a inclus-o pe Elena Cobzac în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial, deşi judecătoarea este proprietara unui alt apartament în municipiul Chişinău, cu o suprafaţă totală de peste 86 de metri pătraţi. Ea are şi o căsuţă de vacanţă în oraşul Criuleni.

Judecătorul cu o datorie de aproape un milion de lei

Printre magistraţii cu datorii mari este şi Virgiliu Buhnaci de la Judecătoria Chişinău, sediul Botanica. El indică în declaraţia de avere şi interese pentru anul 2016 un împrumut de 45.000 de lire sterline, dar fără să menţioneze perioada de returnare a acestor bani. Magistratul ne-a declarat însă că suma de 45.000 de lire sterline a fost luată de la o rudă de-a sa şi va fi întoarsă timp de zece ani. „A fost o scăpare a mea că nu am pus anul scadenţei, dar nu am făcut-o intenţionat. Informaţia pe care am prezentat-o este corectă”, ne-a explicat Virgiliu Buhnaci.

Banii au fost împrumutaţi de judecător în anul 2015, iar potrivit Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), cursul de schimb al acestei valute a ajuns în acel an la peste 28 de lei pentru fiecare liră sterlină. Acum cursul de schimb stabilit pentru lira sterlină este de circa 23 de lei. Astfel Virgiliu Buhnaci îi datorează rudei sale peste un milion de lei.

Pe lângă împrumutul de la rude, judecătorul Buhnaci a contractat şi două credite bancare. Primul este în valoare de 100.000 de lei şi a fost luat de la Moldindconbank în urmă cu trei ani, cu o rată a dobânzii de 9,99%. Datoria urmează să fie întoarsă până în 2022. Tot în 2014, Virgiliu Buhnaci a cntractat un alt credit de 28.000 de lei de la Moldova-Agroindbank. Potrivit declaraţiei de avere a judecătorului, banii trebuie întorşi până la sfârşitul acestei săptămâni.

Anul trecut venitul familiei Buhnaci a fost de puţin peste 256.000 de lei. Magistratul a semnat, în 2014, un contract de investiţii pentru procurarea unui apartament de 60 de metri pătraţi. La acel moment, el mai avea un apartament de 80,9 metri pătraţi, obţinut în 2006, o casă de 73,5 metri pătraţi, primită prin donaţie în 2004, dar şi un teren pentru construcţii de şase ari, ajuns în proprietatea sa în 2007. În ianuarie 2017, înainte ca blocul să fie dat în exploatare, Buhnaci a vândut apartamentul. Tranzacţia nu se regăseşte în ultima declaraţie de avere a magistratului. În schimb, el indică o nouă achiziţie – un apartament de 88,1 metri pătraţi, pe care l-a cumpărat în acest an, tot la preţ preferenţial – 360 de euro pentru un metru pătrat. Detaliile se conţin într-o anchetă recentă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

În 2016, Virgiliu Buhnaci a cumpărat un garaj de 17 metri pătraţi. Valoarea contractului a fost de 30.000 de lei.

Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, Virgiliu Buhnaci este unul dintre judecătorii care în 2014 ar fi legalizat nişte tranzacţii suspecte prin care mai multe terenuri din proprietatea Primăriei Chişinău au ajuns în proprietatea privată a unor companii, în baza unor licitaţii organizate de un executor judecătoresc. Decizia a fost luată fără ca reprezentanţii Consiliului Municipal Chişinău să asiste la proces.

Magistrată la Judecătoria Cahul, cu apartament la preţ preferenţial în Chişinău

Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul este o altă magistrată care s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuie să-i întoarcă până la sfârşitul acestui an. Aşadar, în doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. În declaraţia de avere este indicat şi un credit de 88.000 de lei contractat tot în anul 2014, de asemenea cu scadenţa în 2019, dar nu este indicat cine este persoana care l-a obţinut. Svetlana Caitaz nu a precizat în document de la ce instituţii a împrumutat banii.

Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obţinut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar – n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuşi să scape de datorii într-o perioadă de câţiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze. Prin intermediul unei angajate a Judecătoriei Cahul, ea ne-a declarat că nu consideră de cuviinţă ca informaţia solicitată să fie divulgată. „Mi-a comentat astfel precum că judecătorii sunt verificaţi foarte bine, iar toate veniturile şi creditele care au fost luate au fost verificate de către CSM. Din câte am înţeles eu, nu este nimic pus în gaj”, ne-a transmis mesajul Cristina Graur, specialistă superioară în cadrul Secţiei sistematizare, generalizare a practicii judiciare şi relaţii cu publicul din cadrul Judecătoriei Cahul.

Deşi locuieşte în oraşul Cantemir şi activează în cadrul Judecătoriei de la Cahul cu sediul la Cantemir, Svetlana Caitaz a beneficiat în anul 2014 de apartament la preţ preferenţial în oraşul Chişinău, bun imobil cu suprafaţa de 87 de metri pătraţi cumpărat cu 31.500 de euro, echivalentul a 362 de euro pentru un metru pătrat. În anul în care CSM a întocmit lista magistraţilor care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, Svetlana Caitaz activa în cadrul Curţii de Apel Chişinău. Ea a obţinut dreptul de a cumpăra un apartament la preţ mai mic chiar dacă este proprietara unei case de locuit de circa 187 de metri pătraţi în oraşul Cantemir. Tot în acest orăşel magistrata este proprietara a două terenuri intravilane. Familia Caitaz deţine şi un autoturism de model Suzuki Grand Vitara, maşină în valoare de 5.000 de euro.

Datoria de peste 25.000 de euro, întoarsă într-un an?

Silvia Vrabii, magistrată de la Curtea de Apel Chişinău, are datorii şi la bănci, dar şi la persoane fizice. Cu trei ani în urmă s-a îndatorat cu peste 25.000 de euro pentru achitarea apartamentului oferit de CSM la preţ preferenţial, dar şi cu 95.000 de lei.

Datoriile în euro au fost întoarse încă în 2016, fiind achitată suma de circa 465.000 de lei. Potrivit declaraţiei de avere a judecătoarei pentru anul 2016, ea a obţinut un venit de peste 330.000 de lei, bani care nu i-ar fi ajuns pentru achitarea integrală a acestei datorii. În 2015, a împrumutat 10.000 de euro de la o persoană fizică. Anul trecut a mai luat un credit de 280.000 de lei.

Judecătoarea a fost căutată pentru reacţii de câteva ori. În luna august, până la începutul lunii septembrie, Silvia Vrabii s-a aflat în concediu şi nu am putut să aflăm cum a reuşit într-un timp scurt să achite o datorie mare. Contactat recent, grefierul din anticamera biroului magistratei ne-a asigurat că-i va transmite Silviei Vrabie solicitarea şi că va reveni cu un apel telefonic. Până în prezent judecătoarea nu a mai răspuns. Ne arătăm deschişi să-i publicăm poziţia, în cazul în care magistrata va reveni cu poziţia sa.

În declaraţia de avere, magistrata indică o casă în raionul Anenii Noi, dar şi un apartament în oraşul Făleşti. Silvia Vrabii, alături de alţi doi colegi, Ghenadie Lîsîi şi Iurie Iordan, l-a scăpat de închisoare pe fostul deputat Valeriu Guma, acuzat de acte de corupţie comise în România. În anul 2015, ei au menţinut decizia Judecătoriei sectorului Buiucani, prin care fostul ales al poporului a fost scutit de detenţie.

Credite imobiliare, doar cu gaj

Magistraţii care au împrumutat bani pentru cumpărarea apartamentelor au pus în gaj imobilele pe care trebuie să le achite integral. În Republica Moldova, procedura de împrumut a unui credit imobiliar este una birocratică, banca solicitând mai multe documente. Printre actele cerute sunt: cererea-chestionar de acordare a creditului (se prezintă de către solicitant); buletin de identitate; certificatul privind salariul lunar net pentru ultima jumătate de an; alte documente ce confirmă veniturile suplimentare; copia carnetului de muncă care trebuie să fie vizată de persoana autorizată; documente pentru asigurarea creditului (gajul).

Majoritatea băncilor comerciale din Moldova solicită drept gaj, în cazul unui credit ipotecar, doar bunuri imobile care sunt înregistrate la Oficiul cadastral în Registrul bunurilor imobile şi deţin număr cadastral separat. De asemenea, banca se asigură ca bunul imobil să nu fie în stare deteriorată pe toată perioada de derulare a creditului.

Datoria familiei unei magistrate cu imobile şi afaceri de milioane

Jumătate de milion de lei a luat cu împrumut şi familia magistratei Angela Catană, de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. În declaraţia de avere nu este indicat cine şi-a asumat ca această datorie să fie achitată în termen de cinci ani. Judecătoarea ne-a precizat că acest credit a fost contractat de soţul ei pentru o necesitate şi că suma poate fi întoarsă fără probleme. Ea susţine că soţul său are dividende anuale de la o firmă, în valoare de peste 1,5 milioane de lei. „Nu ştiu de ce în declaraţia apărută pe site-ul CSM nu este dat numele persoanei care a creditat. Eu nu am ce ascunde. Vedeţi că în declaraţia de avere am şi indicat suma obţinută din dividende, aşa că nu am ce ascunde”, ne-a declarat judecătoarea.

Într-adevăr, pe lângă venitul salarial, pensie şi indemnizaţie – peste 334.000 de lei în total – familia Catană a obţinut şi dividende în valoare de aproape 1,6 milioane de lei de la firma Termidor, unde soţul judecătoarei, Victor Catană, este fondator. Compania desfăşoară activităţi de fabricare a elementelor de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii, dar şi a elementelor din beton pentru utilizare în construcţii. Victor Catană mai este fondatorul unei alte afaceri: este vorba despre unitatea de schimb valutar Stenic-R, firmă care are un capital de 500.000 de lei. În declaraţia de avere nu este indicat însă care este venitul obţinut de la această firmă. Familia Catană are în proprietate trei apartamente în municipiul Chişinău, o construcţie nefinalizată şi un garaj. Tot în Capitală deţin două terenuri, unul intravilan şi altul extravilan. Un teren intravilan au şi în raionul Basarabeasca.

În anii 2011 – 2012, soţii Catană au cumpărat şi două locuinţe în România: un apartament cu boxă şi garaj în valoare de 70.000 de euro, dar şi o casă de vacanţă cu suprafaţa de circa 87 de metri pătraţi. Pe acest imobil familia Catană a dat peste 146.000 de lei, fără a indica dacă este vorba de lei româneşti sau moldoveneşti.

Credit de 1,7 milioane de lei pentru afacerea fiicei

Un credit mare, în valoare de 1,7 milioane de lei a contractat şi Lilia Ţurcan, magistrată la Judecătoria Edineţ. Până la comasarea instanţelor de judecată, adică până la începutul anului 2017, Lilia Ţurcan a deţinut funcţia de preşedintă a Judecătoriei Donduşeni.

Potrivit declaraţiei de avere şi interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească şi o dobândă de 10% anual. Aşadar, Lilia Ţurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant şi că are de unde întoarce banii.

Soţul judecătoarei, Vasile Ţurcan, fost şef al Poliţiei Rutiere din raionul Donduşeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar şi din leafa de funcţie lunară.

Lilia Ţurcan nu a explicat cum va reuşi să stingă creditul. Şefa Secretariatului Judecătoriei Edineţ a menţionat că magistrata este la Donduşeni şi vine la Edineţ în fiecare după-amiază. Angajata instanţei e precizat că îi va transmite solicitarea, dar până în prezent nu am primit vreun răspuns. Lilia Ţurcan nu a răspuns nici la apelurile noastre repetate.

Familia Ţurcan are în raionul Donduşeni o casă şi şase terenuri agricole, dar şi două loturi destinate pentru construcţii. Soţii Ţurcan deţin prin mandat două autoturisme. Soţul judecătoarei are o maşină de model Mitsubishi Pajero Sport în valoare de peste 32.000 de dolari. Magistrata conduce un automobil de model Skoda Octavia, în valoare de 14.000 de euro.

Împrumut pentru dezvoltarea afacerii în agricultură

Tot pentru dezvoltarea afacerii a luat bani cu împrumut şi Cristina Prisacari. Ea a fost numită în funcţia de magistrată a Judecătoriei Edineţ la finele anului 2015. Până a ajunge să poarte roba de magistrată, ea a fost şefa Secretariatului instanţei judecătoreşti. Potrivit declaraţiei sale de avere, în 2014, familia sa a luat cu împrumut suma de 250.000 de lei pe un termen de şase ani cu o rată a dobânzii de 8% anual. Anul trecut Cistina Prisacari a mai împrumutat 100.000 de lei, rata dobânzii fiind de 9,5% anual. Toţi banii urmează să fie întorşi până în 2020.

Întrebată cum va reuşi să stingă datoriile în valoare de 350.000 de lei, la care se mai adaugă dobânda, atâta timp cât, oficial, anul trecut doar ea a adus venituri în familie, magistrata ne-a explicat că împrumuturile au fost investite în agricultură. Ea susţine că familia ei gestionează o afacere în acest sector. Judecătoarea indică în declaraţia de avere pentru anul 2016 că familia sa deţine peste 40 de terenuri agricole în satul Ruseni, dar şi o cotă-parte de 14,28% la Cooperativa de întreprinzător Fructmarket. Cristina Prisacari a ridicat anul trecut venituri totale în valoare de peste 182.000 de lei.

Unde au dispărut creditele de 19 milioane de lei din declaraţia de avere a judecătorului Ion Pleşca

Anticoruptie.md a scris recent că preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, nu a mai indicat în declaraţia de avere pentru anului 2016 creditele de circa 19 milioane de lei, contractate în 2010. Reieşind din declaraţiile de avere din ultimii şase ani, în perioada 2010-2016, de când a fost contractat creditul, soţii Pleşca au avut venituri de circa 2,5 milioane de lei.

Centrul de Investigaţii Jurnalistice, în colaborare cu ziarul Adevărul Moldova, a publicat anterior o anchetă despre aceste împrumuturi contractate de Ion Pleşca. Oficial, beneficiarul era combinatul de carne Nivali-Prod SRL (până la finele anului 2010 se numea Sembis-Max SRL – n.r.), la care fiul magistratului, Igor, deţinea acţiuni. El a fost împuternicit de către părinţi să-i reprezinte la contractarea creditelor. Pentru toate împrumuturile, contractate de la Moldindconbank, Pleşca a lăsat drept gaj apartamentul de 87,5 metri. Valoarea de ipotecă a apartamentului gajat constituia 1,178 milioane de lei. Curios este că nicăieri nu figurează care este rata dobânzii la aceste credite. În momentul contractării creditului, Ion Pleşca era deputat şi candida din nou pe listele Alianţei Moldova Noastră.

Solicitat anterior de portalul Anticoruptie.md, Ion Pleşca a răspuns, prin intermediul purtătoarei de cuvânt a Curţii de Apel Chişinău, Octeabrina Popa, că în 2014 Comisia Naţională de Integritate a efectuat un control în privinţa acestor credite şi a constatat că debitorul real al acestor împrumuturi nu este el, ci compania Nivali-Prod SRL. De aceea, în declaraţia de avere pentru anul trecut, magistratul a decis să nu mai indice aceste împrumuturi.
Ion Guzun, consilier juridic la Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova. Foto: Facebook/Ion GuzunSuspiciunile legate de împrumuturile judecătorilor

În opinia lui Ion Guzun, consilier juridic la Centrului pentru Resurse Juridice din Moldova, banii pe care judecătorii i-ar fi împrumutat de la rude trebuie să fie obţinuţi prin intermediul instituţiilor bancare, iar instituţiile statului să verifice aceste tranzacţii.

„Judecătorii, ca şi mulţi dintre noi, contractează credite. Suspiciunea este legată de sumele mari de bani şi posibilitatea de a le returna. În condiţii similare, alte persoane sau funcţionari nu prea sunt eligibili să împrumute sume de bani pentru imobile. Mai multe investigaţii jurnalistice au scos la iveală asemenea cazuri. Noi avem în legislaţie un mecanism prin care instituţiile de stat pot verifica veniturile persoanei raportate la cheltuieli. Aici trebuie să vedem dacă instituţiile de stat îşi exercită această atribuţie. În cazul donaţiilor, de exemplu, în foarte multe situaţii acestea sunt modalităţi camuflate de a legaliza anumite sume de bani. Am fost martori când pensionari cu venituri modeste şi fără afaceri în trecut donează sume mari sau au în proprietate imobile scumpe, în special în municipiul Chişinău. De aceea, personal, sunt curios, în ce măsură legile adoptate de Republica Moldova sunt o asumare a consolidării instituţionale a Procuraturii, Centrului Naţional Anticorupţie, FISC etc., dar şi seriozitatea implementării reformelor pe care ne-am obligat să le realizăm. Acţiunile concrete în implementarea instrumentelor anticorupţie – ANI funcţională, procese penale serioase în privinţa funcţionarilor publici sau care fac afaceri cu statul, s-au îmbogăţit ilicit sau ar fi comis evaziune fiscală – lipsesc”, a punctat Ion Guzun.

La rândul său, Anatolie Donciu, preşedintele interimar al ANI ne-a declarat că în cazul în care instituţia va fi funcţională, inspectorii de integritate vor fi în drept să verifice provenienţa banilor declaraţi inclusiv de judecători. Pentru că şefia ANI aşa şi nu a fost aleasă, aceste controale încă nu pot fi efectuate.

Veaceslav Negruţa: „Judecătorii trebuie să fie exemplu în respectarea legilor şi nu maeştri în a fenta legea”

Pe de altă parte, Veaceslav Negruţa, expert al Transparency International – Moldova, ne-a explicat că o cale de legalizare a împrumuturilor de la persoanele fizice este ca aceste tranzacţii să fie autentificate la notar.

„Creditele de la persoane fizice, rude trebuie să fie oficializate fie prin notar, fie printr-o altă formă care să permită ulterior să fie urmărite pentru eliminarea factorilor de risc. Din păcate, putem admite că unele din aceste «creditări» de la persoane fizice pot fi considerate ca forme quasi-legale de justificare a unor mijloace financiare obţinute ilegal, iar astfel de posibilităţi şi riscuri trebuie să fie eliminate. Judecătorii trebuie să fie exemplu în respectarea legilor şi nu maeştri în a fenta legea”, a argumentat expertul.

În opinia lui Veaceslav Negruţa, dependenţa judecătorilor de anumiţi creditori, fie bănci sau persoane fizice, trebuie privită ca factor de risc pentru sistemul judecătoresc, dar şi pentru aceşti judecători în parte. „Din aceste considerente, trebuie să fie asigurată transparenţa maximă a acestor contracte/angajamente financiare în declaraţiile de venit, precum şi în declaraţiile de conflicte de interese. Ca să fie eliminate riscurile de judecare sau influenţare a anumitor decizii în care sunt sau pot fi vizaţi creditorii acestor judecători. Creditele de la bănci trebuie să fie monitorizate, poate chiar de ANI, ca suma, termenul, dobânda, dar şi sistemul de repartizare a dosarelor trebuie să păstreze «în memorie» această informaţie de expunere la risc”, a conchis Veaceslav Negruţa.

Sursa:jurnal.md

(8 accesari)