Evenimentele care au loc în Republica Moldova trădează un scenariu rusesc prin care se urmăreşte migrarea puterii politice de la PDM şi Vlad Plahotniuc către PSRM şi pro-rusul Igor Dodon.

Cel care, aparent, are acum rol de „coordonator” în politica moldovenească pare să fi acceptat acest târg în schimbul unor garanţii personale de securitate, de care ar urma să beneficieze după alegerile parlamentare din 2018.

Avertismentele şi condiţionalităţile instituţiilor europene şi americane nu mai funcţionează în Republica Moldova. Autorităţile pretins „pro-europene” au schimbat sistemul electoral contrar avertismentelor mai multor înalţi oficiali europeni şi americani şi contrar avizului negativ al Comisiei de la Veneţia. Nici sistarea finanţării externe nu-i mai sperie pe guvernanţi. Ei au o soluţie provizorie care va menţine economia ţării pe linia de plutire până la sfârşitul anului 2017 – împrumuturi de la băncile comerciale locale.

Ce urmează după declaraţiile dure ale UE şi SUA?

Trecerea la sistemul electoral mixt contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia a generat critici extrem de dure din partea înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Federica Mogherini, comisarului pentru Politica de Vecinătate şi Negocieri de Extindere, Johannes Hahn, din partea Partidului Popular European, cel mai influent partid politic la nivel european, precum şi din partea mai multor europarlamentari. Aceştia au atenţionat că Republica Moldova ar putea rata ajutorul financiar de 100 milioane de euro din partea UE din cauza sfidării recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Inclusiv Ambasada SUA din Republica Moldova s-a declarat dezamăgită de decizia guvernanţilor moldoveni de a schimba sistemul electoral. „Revizuirea Codului electoral pune la îndoială obiectivul declarat al Guvernului privind un viitor european şi democratic pentru cetăţenii Republicii Moldova”, a comentat Ambasada SUA din Chişinău.

Deocamdată, prietenii externi ai Republicii Moldova au formulat doar declaraţii critice în legătură cu ceea ce s-a întâmplat la Chişinău. Reacţiile practice vor veni după ce Serviciul de Acţiune Externă şi Comisia Europeană vor analiza controversata lege votată de deputaţii moldoveni. Nu este exclus, în opinia unor europarlamentari, să fie sistată nu doar finanţarea, ci să fie revăzut inclusiv acordul de liberalizare a regimului de vize de care beneficiază în prezent Republica Moldova.

Soluţia scumpă a guvernării în cazul în care UE amână sau suspendă finanţarea

Potrivit unor experţi locali, guvernanţii pretins „pro-europeni” de la Chişinău, controlaţi de oligarhul Vlad Plahotniuc, lider PDM, ar urmări să forţeze UE la decizii dure în raport cu Republica Moldova, pentru a spori repulsia alegătorilor moldoveni faţă de UE. Aceasta ar creşte şansele electorale ale PSRM la alegerile parlamentare din 2018. „Toate aceste derapaje ale autorităţilor moldovene sunt regizate. Neglijarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, cunoscând care vor fi consecinţele, o poate admite doar un personaj care are ce pierde dacă s-ar conforma rigorilor europene”, a comentat pentru DW fostul ministru al Finanţelor din Republica Moldova, Veaceslav Negruţa.

Potrivit lui, există indicii care arată că autorităţile moldovene au anticipat anumite decizii contrare recomandărilor internaţionale în măsură să conducă la amânarea finanţării externe – au modelat cu bună ştiinţă situaţii care să izoleze internaţional Republica Moldova: „Guvernarea a operat amendamente la Legea bugetului pentru 2017, creându-şi, pe hârtie, un spaţiu legal de manevră – de a împrumuta bani de la băncile comerciale locale. Suma rezervei de lichidităţi la care poate apela guvernarea este de 2 miliarde de lei moldoveneşti, exact echivalentul a 100 milioane de euro promişi de UE”. Dacă banii de la UE nu vor veni, Guvernul va contracta această sumă de la băncile comerciale, a precizat fostul ministru de finanţe.

„Aceste resurse, dintre care peste 500 milioane lei deja au fost contractate de Guvern în primele 5 luni, sunt costisitoare pentru buget şi sunt necesare resurse bugetare pentru deservirea acestor credite. În plus, băncile de la care tradiţional se împrumută Guvernul în ultimii 2 ani sunt bănci cu probleme neclarificate de transparenţă şi management, aflându-se sub supravegherea specială a BNM şi fiind obiecte de interes special în cadrul programului cu FMI”, a precizat Negruţa. Potrivit lui, chiar dacă, în 2017, guvernarea ar putea recurge la aceste resurse scumpe, contractate neclar de la cine, pentru a-şi onora angajamentele financiare, aceste finanţări sunt nesustenabile şi pentru anii următori. Aceasta înseamnă că inclusiv anul 2018 (an electoral) rămâne descoperit financiar.

Situaţia ar putea degenera şi mai mult. Izolarea Republicii Moldova, ca urmare a deciziilor politice nechibzuite adoptate de autorităţi (trecerea la sistemul electoral mixt), ar putea duce, în 2017, la blocaje în ceea ce priveşte finanţarea din partea FMI şi BM. „De rând cu UE, sunt şi alţi parteneri îngrijoraţi de lipsa unor realizări convenite. Este vorba de FMI. Respectiv, în toamnă, Moldova ar putea avea mari dificultăţi în a fi evaluată pozitiv de către FMI. Având în vedere faptul că principalele cancelarii occidentale s-au expus negativ asupra unor decizii politice ale Chişinăului, FMI şi Banca Mondială ar putea sista programele lor pentru Republica Moldova, mai ales că, într-un an electoral, întârzierea reformelor asumate şi populismele sunt inevitabile”, susţine Veaceslav Negruţa.

Potrivit lui, dacă FMI opreşte programul, devine problematică debursarea altor tranşe angajate şi de alţi parteneri de dezvoltare, inclusiv a treia tranşă din creditul românesc de 150 milioane de euro. Incertitudinea debursării celei de a treia tranşe vine şi pe fundalul dezechilibrului financiar generat de guvernarea de la Bucureşti, susţine Negruţa.

Igor Dodon: „Vom găsi soluţii în Uniunea Eurasiatică”

Întrebat de jurnaliştii ruşi cum se va descurca Moldova în cazul în care UE va sista finanţarea, preşedintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că „Republica Moldova se poate descurca şi fără banii UE”. El a făcut referire la perioada 2001-2009, atunci când el făcea parte din echipa guvernării comuniste, iar finanţarea externă a fost îngheţată: „Sunt convins că putem face bani şi de sine stătător. Putem produce anumite mărfuri solicitate pe piaţa Uniunii Economice Eurasiatice. Să stăm în genunchi în faţa Occidentului, iar paralel să primim de la ei condiţionări dure – majorarea vârstei de pensionare sau admiterea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex? Pentru ce ne trebuie asta? Vom găsit ieşire din această situaţie”, a declarat Dodon. Potrivit lui, moldovenii şi-au pierdut încrederea în UE, deoarece oficialii europeni ar fi susţinut, începând cu 2009, o guvernare coruptă în Moldova.

Igor Dodon şi-a transformat retorica pro-rusă în lozincă electorală. Deşi după victoria în alegerile din noiembrie 2016 a spus că va fi „preşedintele tuturor”, acesta divizează şi antagonizează societatea prin fapte, nu doar prin declaraţii. Igor Dodon, care este şi comandant suprem al Forţelor Armate ale Republicii Moldova, a anunţat că va participa săptămâna aceasta la manifestările programate la Tiraspol cu ocazia aniversării a 25 de ani de la desfăşurarea „operaţiunii de menţinere a păcii” în stânga Nistrului şi că intenţionează să acorde, cu acest prilej, distincţii de stat atât militarilor moldoveni, cât şi pacificatorilor ruşi şi militarilor transnistreni. Aceasta în condiţiile în care „armata transnistreană” este o structură ilegală: „Pentru prima dată în 25 de ani de la războiul transnistrean eu planific să particip la manifestări comune în Transnistria.

Preşedintele Moldovei niciodată nu a participat la asemenea evenimente. Mai mult, eu planific să decorez militarii moldoveni, pe cei transnistreni, dacă vor dori, şi pacificatorii ruşi cu distincţii de stat ale Republicii Moldova”, a spus Dodon.Până la această oră, nici un deputat din Parlamentul de la Chişinău nu a cerut suspendarea preşedintelui pentru aceste declaraţii. Anterior, liberalii au încercat să iniţieze procedura de suspendare a lui Dodon pentru faptul că a depus flori, împreună cu şeful grupării separatiste de la Tiraspol, la monumentul cazacilor din Tighina, în ianuarie 2017. Iniţiativa s-a împotmolit, însă, în „voinţa politică” a majorităţii parlamentare controlate de PDM.

Sursa: www.dw.com

(55 accesari)