plahotniucLiderul PD, Vlad Plahotniuc, a plecat de urgenţă la Washington, cu un avion privat, la mai puţin de o zi de la amânarea unui ajutor financiar de 100 milioane de euro pentru Moldova de către UE.

Iniţial, contactat de jurnalişti, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a evitat să vorbească despre vizita lui Plahotniuc la Washington, spunând că ştia că şeful său de partid „este la birou”, iar din câte ştie el, „biroul lui Plahotniuc nu se află în SUA”. Joi, însă, serviciul de presă al PDM a confirmat informaţia, după ce jurnaliştii au urmărit pe radar zborul direct Chişinău-Washington al avionului exclusivist – un Boeing 737-7BC BBJ. Potrivit presei de la Chişinău, închirierea unui asemenea avion costă până la 30 000 de dolari pe oră. Durata zborului a fost de 10 ore şi 45 de minute. Jurnaliştii au evaluat la 1 milion de dolari costul călătoriei lui Plahotniuc în SUA.

Discrepanţă majoră între luxul pe care şi-l permite PDM şi sărăcia moldovenilor

Aeronava aparţine companiei „Privajet” din Malta. Serviciul de presă al PDM nu a precizat dacă anume Plahotniuc s-a aflat la bordul acestui avion, ci doar că liderul PDM se află deja în SUA unde va avea întrevederi „la Congres, Departamentul de Stat, Consiliul Naţional de Securitate al Casei Albe, etc”.

Nu este clar deocamdată nici dacă Plahotniuc a fost invitat la Washington sau vizita sa a fost organizată de compania de lobby „Podesta Group” din SUA cu care PDM are încheiat un contract de 600 000 de dolari anual.

Potrivit newsmaker.md, în 2017, PDM a semnat un contract şi cu compania americană „Burson-Marsteller”, specializată pe comunicare şi management de criză. Aceasta are inclusiv un oficiu la Bruxelles. Printre clienţii „Burson-Marsteller” se numără guvernele Rusiei şi României, „Partidul Regiunilor” din Ucraina, care a fost client al companiei respective în perioada în care era condus de Viktor Ianukovici, precum şi dictatorul argentinian Jorge Videla, condamnat pe viaţă pentru crime împotriva umanităţii.

Potrivit agenţiei „Infotag” din Republica Moldova, în cele câteva zile cât se va afla în SUA, Plahotniuc va avea un program încărcat. Acesta se va întâlni cu asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA, Bridget Brink, cu liderii mai multor organizaţii neguvernamentale şi cu un grup de jurnalişti.

Eurodeputaţii au înţeles că preţul compromisului cu Plahotniuc este prea mare

Marţi, 16 mai, Parlamentul European a decis să amâne ajutorul de 100 milioane de euro pentru Republica Moldova până la verdictul Comisiei de la Veneţia în privinţa schimbării sistemului electoral – o iniţiativă comună a PDM (care controlează momentan puterea) şi PSRM (partid pro-rus controlat de preşedintele Igor Dodon). Verdictul Comisiei de la Veneţia va fi făcut public la mijlocul lunii iunie. PDM şi PSRM au votat în prima lectură un proiect care prevede trecerea la sistemul electoral mixt. „O metodă prin care PDM-ul detestat, creditat cu un nivel de încredere de numai 3%, vrea să se menţină la putere şi după alegerile parlamentare din 2018”, susţin reprezentanţii societăţii civile.

„Modificările propuse la Codul electoral sunt controversate. Ştiu că sistemul uninominal, sistemul mixt şi sistemul pe liste de partid sunt forme de guvernare şi forme de democraţie pe care le vedem în diferite ţări. Pare să existe suport din partea opoziţie şi a partidelor de la guvernare, dar este important să fie ascultaţi experţii diferitor organizaţii, cum ar fi Comisia de la Veneţia, pentru a fi siguri că acest tip de sistem electoral este potrivit pentru Moldova la această etapă a dezvoltării sale”, a comentat ambasadorul SUA, James Pettit.

În 2014, Comisia de la Veneţia a dat aviz negativ unui alt proiect al PDM care viza trecerea la sistemul electoral mixt, iar săptămâna trecută, în cadrul unei vizite la Chişinău, secretarul Comisiei de la Veneţia a sugerat autorităţilor moldovene să analizeze consecinţele şi modul în care a eşuat un sistem similar în Ucraina.

Deputaţii europeni au argumentat amânarea finanţării prin instituirea controlului total asupra justiţiei moldoveneşti de către regimul oligarhic controlat de Vlad Plahotniuc, nivelul înalt al corupţiei şi pericolul întoarcerii Moldovei spre Rusia: „Sunt împotriva acordării unui ajutor financiar Moldovei pentru că nu cunoaştem unde se vor duce aceşti bani. La Chişinău toată lumea ştie că s-a furat un miliard, dar nimeni nu e responsabil, pentru că justiţia nu funcţionează. De fapt, nu cetăţenii ar profita de pe urma ajutorului european, ci elitele cleptocrate. Singurul argument prezentat de Chişinău în favoarea acestui ajutor este că guvernul ar fi ‘proeuropean’. Fals! Guvernul nu este controlat de Parlament, ci de oligarhul Plahotniuc, care cumpără deputaţii la bucată. În aceste condiţii şi cum libertatea presei e călcată în picioare şi statul de drept e vorbă goală, nu putem trimite bani pentru a fi tocaţi în Moldova de elitele cleptocrate”, a menţionat euro-deputatul român Cristian Preda.

„Trebuie să înaintăm cerinţe foarte clare Moldovei – condiţionalităţi precise şi implementabile în schimbul fondurilor europene”, a menţionat, la rândul său, deputatul european din partea Germaniei, Helmut Scholz. De asemenea, el a insistat asupra somării autorităţilor moldovene de a înceta „persecutarea oponenţilor politici”.

„În 2015, urmare a jafului bancar, la Chişinău au avut loc proteste de amploare. Au urmat mai multe contraatacuri din parte Guvernului, care a încercat să îngenuncheze opoziţia şi presa. Având în vedere că se pregăteşte modificarea sistemului electoral în această ţară, ne aşteptăm la ce este mai rău din partea lui Vlad Plahotniuc, oligarhul care doreşte să controleze totul. Corupţia este în floare. Noi trebuie să le spune clar că aşteptăm ca marea corupţie să fie înăbuşită şi că nu putem să oferim bani până când nu vom vedea schimbări reale în acest sens”, a menţionat Fabio Massimo Castaldo, deputat European reprezentând Italia.

Potrivit euro-deputatei din România, Monica Macovei, Republica Moldova nu este pregătită pentru trecerea la sistemul electoral mixt, ţara fiind vulnerabilă în faţa dezinformării, manipulării şi a altor probleme, care vor face ca cetăţenii bogaţi, care reprezintă 5% din populaţia ţării, să cumpere Legislativul.

Comentând pentru DW cele întâmplate marţi la Strasbourg, deputatul român Matei Dobrovie a menţionat: „O parte a europarlamentarilor a realizat faptul că stabilitatea politică propusă de regimul coordonat de Plahotniuc în schimbul unei orientări pro-europene de faţadă este un compromis mult prea mare pentru securitatea UE; că de fapt, regimul de la Chişinău ascunde intenţii dictatoriale, care s-ar putea concretiza prin schimbarea sistemului electoral; că Republica Moldova ar putea fi aruncată în sfera de influenţă a Rusiei doar pentru a scăpa de puşcărie grupul politic din jurul lui Vlad Plahotniuc”.

Costul stabilităţii politice asigurate de Plahotniuc – instaurarea dictaturii

Potrivit vicepreşedintelui Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) din Moldova (partid anti-oligarhic), Igor Grosu, „Republica Moldova are nevoie de banii europeni, dar nu cu preţul consolidării regimului actual”.

În replica, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, i-a învinuit pe liderii Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr (partid anti-sistem) şi PAS de faptul că, prin „acţiuni meschine” împotriva Republicii Moldova ar bloca sprijinul financiar pentru Moldova din partea UE: ”Este cinic şi meschin ca, profitând de relaţia PPDA şi PAS cu Partidul Popular European, s-a încercat tergiversarea finanţării”, a reacţionat Andrian Candu, finul oligarhului Plahotniuc. „Acei politicieni care încearcă să blocheze finanţarea Republicii Moldova de către Uniunea Europeană vor suporta o lovitură dublă”, a declarat şi premierul moldovean Pavel Filip (exponent PDM). El a precizat că fără banii UE, reformele în Moldova ar frâna.

Potrivit liderului PAS, Maia Sandu, de faptul că banii promişi de UE vor veni mai târziu sau nu vor veni deloc e vinovată guvernarea, care nu a făcut reforme, nu opoziţia extraparlamentară. „Am informat Bruxelles-ul despre ceea ce se întâmplă în Moldova. Şi e firesc ca un regim autoritar să nu fie instaurat în Republica Moldova pe bani europeni. E ridicol să spui că eu şi Andrei Năstase (liderul PPDA) suntem atât de puternici încât influenţăm deciziile UE. Acolo sunt oameni cu experienţă care ştiu cum funcţionează lucrurile”, a precizat Maia Sandu.

„Nu vom lua nici o decizie finală în ceea ce priveşte asistenţa financiară pe care plănuim să o acordăm Republicii Moldova înainte de a vedea opinia Comisiei de la Veneţia despre legislaţia care a fost pusă pe masă acum şi despre amendamentele propuse la Codul electoral şi nu înainte de a vedea reacţia autorităţilor moldovene faţă de recomandările Comisiei de la Veneţia”, a menţionat vicepreşedintele Comisiei pentru bugete din Parlamentului European, Siegfried Mureşan. El a adăugat că UE îşi va putea da acordul final „numai după ce vom fi siguri că precondiţiile pe care le-am înaintat pentru standarde democratice sunt îndeplinite”.

Statistici relevante

În ultimii 7 ani, Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova împrumuturi în valoare de 746 de milioane de euro. Potrivit statisticilor oficiale, datoria externă a Moldovei a ajuns la 6,5 miliarde de dolari. Fiecare al cincilea moldovean este sărac, iar câte patru moldoveni emigrează în fiecare oră din cauza sărăciei.

Pe de altă parte, potrivit unui sondaj realizat de Pew Research Center, 44% dintre moldoveni ar prefera un regim nondemocratic, faţă de 26% câţi pledează categoric pentru democraţie.

Sursa:jurnal.md

 

(35 accesari)