Moldova-UE-steaguriExperţii de la Chişinău au discutat în cadrul unei mese rotunde despre eventualele provocări, dar şi oportunităţi pentru politica externă a Republicii Moldova.

Problemele interne ale Uniunii Europene, declanşarea procesului de ieşire a Marii Britanii din UE, victoria lui Donald Trump şi schimbarea politicii externe a SUA, dar şi dorinţa de expansiune şi a extinderii sferelor de influenţă a Federaţiei Ruse pot aduce schimbări majore a situaţiei geo-politice din sud-estul Europei. Experţii de la Chişinău au discutat în cadrul unei mese rotunde despre eventualele provocări, dar şi oportunităţi pentru politica externă a Republicii Moldova.

Singuri în faţa furtunii

Odată cu căderea Cortinei de Fier şi a destrămării imperiului sovietic, problemele şi conflictele geo-politice, dar şi tendinţele expansioniste ale Moscovei au devenit o preocupare majoră pentru statele ex-sovietice, dar şi pentru întreaga Europă. Izbucnirea nenumăratelor conflicte interne în Federaţia Rusă, intervenţia Moscovei în Georgia, anexarea Crimeii şi războiul din estul Ucrainei au demonstrat că frontierele actuale nu mai sunt inviolabile. Republica Moldova, alături de alte state ex-sovietice, au sperat şi speră în ajutorul UE şi NATO, dar ultimele evoluţii din interiorul spaţiului european precum şi declaraţiile lui Donald Trump au inspirat neîncredere în suportul contra intervenţiilor Federaţiei Ruse. La aceasta se adaugă faptul că R. Moldova nu are deocamdată o politică externă, care ar răspunde acestor provocări, iar experţii de la Chişinău bat alarma privind necesitatea identificării unor noi mecanisme de intervenţie.

Victor Chirilă, preşedintele Asociaţiei pentru Politică Externă, este de părerea că Rusia este în plină expansiune, iar istoria arată că în asemenea cazuri, statele nu se opresc de sine stătător şi că Moscova s-ar putea să nu se limiteze doar la Ucraina, ci să meargă mai departe înaintând în Balcani.

„Extinderea UE spre est s-a oprit, iar Rusia îşi continuă expansiunea. Administraţia Trump nu mai doreşte să promoveze democraţia cu orice preţ, iar fără suportul SUA noi suntem singuri în faţa furtunii. Deci, asistăm la o schimbare a ordinii mondiale, unde interesele statelor faţă de putere sporeşte. Politica externă a R. Moldova nu are o autonomie în promovarea relaţiilor noastre internaţionale, astfel încât să ne asigurăm supravieţuirea şi securitatea statului. Din păcate securitatea noastră este inexistentă, iar vina este a clasei politice, care nu a înţeles în 25 de ani de independenţă că am conservat slăbiciunile noastre, cum ar fi dependenţa energetică, economică, geo-politică. Nu am reuşit cel puţin să ne securizăm frontierele, iar un stat cu frontiere inexistente este un stat vulnerabil în tot ce se întâmplă în jurul nostru. Clasa politică care nu s-a consolidat nu a înţeles că politica externă este determinată de o serie de factori, cum ar fi aşezarea geografică, resursele naturale şi umane, capacităţile economice şi tehnologice. Toţi aceşti factori sunt în continuare neglijaţi de actualii şefi de Guvern şi stat”, a declarat analistul.

Transnistria şi statutul de neutralitate

În 1992, nedorinţa Federaţiei Ruse de scăpa de sub sfera sa de influenţă noul stat R. Moldova a dus la izbucnirea conflictului de pe Nistru, care rămâne nerezolvat până astăzi. Astfel, relaţia cu Moscova a devenit un punct nevralgic, care afectează direct politica externă a ţării, iar Transnistria rămâne cea mai mare problemă a existenţei statului. Experţii de la Chişinău consideră că poziţia Rusiei este una retroactivă, iar relaţia cu Moscova nu se va schimba în următorii ani. Totodată, situaţia actuală din Ucraina a creat premise pentru găsirea unei soluţii de rezolvare a diferendului, iar clasa politică nu a reuşit să valorifice această conjunctură.

Anatol Ţăranu, analist politic şi fost ambasador al R. Moldova la Moscova, consideră că statutul de neutralitate de care este interesată Federaţia Rusă ar fi putut deveni o piatră de temelie în relaţiile moldo-ruse, care ar fi permis Chişinăului să-şi asigure o mai mare independenţă în acţiuni. Totodată, analistul a menţionat că orice încercare de a obţine în condiţiile actuale anumite progrese în rezolvarea conflictului transnistrean se va solda cu federalizarea Republicii Moldova.

„Statutul de neutralitate a început să ne joace feste, pentru că nu ne-a permis să participăm la o serie de programe care ne-ar fi permis să ne apărăm de pericolul extern. Astăzi neutralitatea trebuie valorificată mai mult, dar nu ţinută ca o noţiune apriorică. În acest sens cred că o formulă ar fi adoptarea de Parlament a unei legi de convocare a unui referendum privind continuitatea statutului de neutralitate. Aceasta ar crea premize în relaţia cu F. Rusă. De asemenea, astăzi nu există premize serioase pentru un progres simţitor pe dimensiunea reglementării politice a conflictului transnistrean. Mai mult, există premize de înrăutăţire foarte serioasă şi de lezare a interesului naţional în ceea ce priveşte reglementarea conflictului. Se cere o anumită îngheţare a procesului de reglementare politică în Transnistria. Este necesar de găsit o formulă care ne-ar permite controlarea frontierei noastre de est, de aceea aş propune crearea unui hotar administrativ, ceea ce ar permite securizarea acesteia. Fără acţiuni concrete Transnistria reprezintă în continuare un pericol, care poate destabiliza situaţia din R. Moldova”, a menţionat Anatol Ţăranu.

Pericolul extern – bucuria politicienilor

Ultimele alegeri prezidenţiale de la Chişinău din toamna anului trecut au fost pline de retorici privind vectorul de orientare geo-politică a ţării, iar victoria socialistului Igor Dodon a fost bazată pe discursuri privind reorientarea R. Moldova spre Federaţia Rusă. Mai mult ca atât, de aceasta parcă a profitat actuala majoritate parlamentară condusă de Partidul Democrat din Moldova (PDM), care pledează pentru continuarea parcursului european al ţării. În ultima perioadă de la investirea noului preşedinte, s-a început un joc de ping-pong între guvernare, liderii PDM şi Igor Dodon, care sustrage atenţia cetăţenilor de la problemele reale ale ţării şi polarizează şi mai tare societatea moldovenească.

Andrei Popov, vice-preşedintele Asociaţiei pentru Politică Externă şi ex-ambasador la Viena, este de părere că această luptă între vest şi est trebuie oprită, iar forţele politice de la Chişinău ar trebui să se unească şi să se concentreze pe soluţionarea problemelor reale şi pe unitatea socială.

„Eu observ încercări abile de a schimba accentele, pentru a crea o dinamică specială în interiorul R. Moldova care să domine abordare politică dură – noi şi ei. Este o linie de divizare în care să existe doar două forţe politice, iar toată societatea să fie confruntată cu o opţiune: Ori sunteţi cu noi. Ori sunteţi împotriva noastră. Aceste opţiuni se configurează pe imaginea unui preşedinte filorus, antioccidental şi antieuropean, dar şi pe un actor politic care promovează interese ale Kremlinului şi nu interesul naţional. Iar unica forţă capabilă să stăvilească aceste tendinţe este numai actuala guvernare, asupra căreia planează suspiciuni, cum ar fi justiţia capturată, independenţa instituţiilor, miliardul furat etc. Eu voi spune o teză fundamentală: Pericolul existenţial pentru viitorul R. Moldova vine din interiorul ţării şi ţine de pierderea încrederii cetăţenilor nu doar în clasa politică, dar şi în viabilitatea ţării. Astfel, capacitatea forţelor de a face faţă pericolelor externe trebuie să se bazeze pe soliditatea instituţiilor interne şi capacitatea de a mobiliza susţinerea populară ca un factor de politică externă şi de a evita dihotomia la nivel decizional. Eu cred că, pentru a evita aceste probleme este nevoie de consolidarea forţelor care ţin la viitorul ţării, pentru a rezista pericolului extern. Totodată, trebuie să ne concentrăm pe probleme reale şi prioritare, dar şi pe toate soluţiile care ar putea genera un consens naţional indiferent de preferinţele identitare, simbolice sau ideologice”, a afirmat Andrei Popov.

Ca o concluzie: Atâta timp cât în aria de preocupări a clasei politice de la Chişinău lipseşte o viziune pe termen lung privind politica externă a ţării, R. Moldova rămâne vulnerabilă în faţa ameninţărilor, atât de ordin intern, cât şi extern.

Sursa:dw.com

(15 accesari)