Parlamentul European a aprobat alocarea a 100 milioane de euro Republicii Moldova exact în ziua în care, la Chişinău, un judecător care şi-a permis să emită o hotărâre împotriva intereselor grupării oligarhice guvernante a fost înlăturat din funcţie prin decizia Consiliului Superior al Magistraturii. Banii vor fi alocaţi condiţionat, fiecare tranşă urmând a fi debursată în schimbul reformelor.

Pentru oferirea asistenţei macro-financiare de 100 de milioane de euro au votat 575 de europarlamentari, 76 au votat împotrivă, iar 46 s-au abţinut. 60 de milioane de euro vor fi alocate ca împrumut, iar 40 de milioane – ca ajutor nerambursabil. Prima tranşă urmează să ajungă în conturile Guvernului de la Chişinău la sfârşitul anului curent. Este vorba de 20 de milioane de euro împrumut şi 10 milioane – ajutor nerambursabil.

Condiţionalităţi

Luni, în timpul dezbaterilor, europarlamentarii au criticat guvernarea de la Chişinău pentru nivelul înalt al corupţiei şi mimarea reformelor. De asemenea, eurodeputaţii s-au arătat revoltaţi că guvernarea oligarhică din Moldova insistă asupra schimbării sistemului electoral (trecerea de la sistemul proporţional la cel mixt) în pofida recomandării Comisiei de la Veneţia de a nu recurge la această schimbare apreciată ca fiind „periculoasă”. În discursurile eurodeputaţilor, liderul Partidului Democrat (care controlează puterea de la Chişinău), oligarhul Vlad Plahotniuc, a fost numit „principalul agent al corupţiei”: „Ştim cu toţii că populaţia, economia, toată ţara suferă din cauza lui Plahotniuc. Înainte să virăm vreun cent acestui guvern, trebuie să fim siguri că în ţară sunt respectate drepturile omului şi normele democratice”, a menţionat europarlamentarul german Helmut Scholz.

„Indiscutabil, Moldova are nevoie de asistenţă, dar când spun Moldova mă refer la cetăţenii acestei ţări, nu la Plahotniuc şi Dodon care, în loc să susţină reformele, au decis că prioritatea absolută e modificarea sistemului electoral – instituirea unui sistem care să le asigure alegerea eternă în funcţie. Reiterez ceea ce le-am spus celor din PDM la Bruxelles: Retrageţi acest proiect de lege electorală! El nu are de a face cu urgenţele cetăţenilor. Nici un contribuabil european nu e dispus să plătească aventurile lui Plahotniuc şi Dodon. Gândiţi-vă la cetăţeni, nu la eternizarea voastră la putere”, a menţionat europarlamentarul român Cristian Preda.

Siegfried Mureşan: Fiecare tranşă va fi oferită condiţionat

„Am cerut, în calitatea mea de responsabil din partea Comisiei pentru bugete pe avizul privind programul de asistenţă macro-financiară pentru Republica Moldova, ca banii să fie acordaţi cu condiţia ca autorităţile de la Chişinău să îndeplinească mai multe condiţionalităţi legate de progrese concrete în domenii precum combaterea corupţiei, independenţa justiţiei, întărirea statului de drept, a sistemului bancar şi respectarea sistemului parlamentar pluripartit”, a precizat vicepreşedintele Comisiei pentru bugete a Parlamentului European, Siegfried Mureşan. Potrivit eurodeputatului român, „cetăţenii Republicii Moldova trebuie să înţeleagă că aceşti bani sunt meniţi să-i ajute pe ei, nu pe oligarhi, iar, pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie ca politicienii din Republica Moldova să facă proba voinţei lor de a lupta cu corupţia şi de a întări statul de drept şi sistemul de justiţie”.

Banii sunt prevăzuţi a fi acordaţi de Comisia Europeană în trei tranşe, iar înainte de plata fiecărei tranşe, autorităţile de la Chişinău vor trebui să demonstreze că au realizat progrese în mai multe domenii care trebuie reformate pentru ca Republica Moldova să devină un stat modern. Dacă aceste progrese vor fi realizate, banii vor fi livraţi la termenul stabilit de Comisia Europeană, dar dacă nu se vor înregistra progrese, fiecare tranşă va putea fi blocată până la îndeplinirea reformelor asumate, a precizat Mureşan.

„Parlamentul European a confirmat astăzi că UE rămâne alături de cetăţenii Republicii Moldova, gata să ofere, la nevoie, sprijin economic, dar cerând, în acelaşi timp, întărirea democraţiei şi consolidarea statului de drept”, a comentat, la rândul său, europarlamentarul român Sorin Moişă, raportor pe acest dosar în Parlamentul European.

Chişinăul testează răbdarea UE şi SUA

Cu mai puţin de o oră înainte ca Parlamentul European să voteze alocarea celor 100 de milioane de euro, Consiliul Superior al Magistraturii de la Chişinău a dispus eliberarea din funcţie a judecătoarei Curţii de Apel, Domnica Manole, cunoscută pentru curajul de a emite hotărâri contrare intereselor grupării oligarhice guvernante în Republica Moldova. CSM a decis eliberarea din funcţie a judecătoarei în baza unui aviz consultativ al Serviciului de Informaţie şi Securitate în care este invocată „existenţa unor factori de risc” în activitatea judecătoarei Manole. CSM a demis-o chiar dacă nu a existat o decizie în acest sens a Colegiului Disciplinar al Judecătorilor, aşa cum ar fi fost firesc. Acum un an CSM i-a permis Procuraturii Generale să iniţieze urmărirea penală împotriva Domnicăi Manole, ca urmare a hotărârii de a obliga Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum iniţiat de un partid de opoziţie (privind alegerea preşedintelui ţării de către popor, nu de Parlament).

Tentaţia guvernanţilor moldoveni de a măguli prin retorică partenerii externi, inclusiv mimarea reformelor, începe să deranjeze inclusiv SUA. Mesajele diplomaţilor americani vizând Republica Moldova devin din ce în ce mai tranşante. În cadrul unei emisiuni televizate, ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit, s-a declarat dezamăgit de guvernarea de la Chişinău, menţionând că aceasta este preocupată mai mult de consolidarea puterii decât de problemele cetăţenilor. El a atenţionat că SUA îşi pierde răbdarea şi că ar vrea să vadă în Moldova reforme palpabile, „pentru că anume ele, reformele, pot ajuta Republica Moldova mai mult decât orice schimbare a sistemului electoral”. Potrivit ambasadorului Pettit, nu schimbarea sistemului electoral este pârghia prin care poate fi redusă amploarea corupţiei, ci justiţia independentă şi instituţiile funcţionale. „În 2009, după plecarea lui Vladimir Voronin de la guvernare, oamenii au avut speranţe mari. Acum nu mai poate fi  vorba de răbdare. Oamenii au aşteptat o anumită redresare timp de 8 ani. Acum, fiind dezamăgiţi, ei pleacă din ţară”, a menţionat ambasadorul SUA, precizând că, din cauza guvernărilor din 2009 încoace, a scăzut încrederea în vectorul european.

Guvernarea oligarhică îmblânzeşte partenerii externi cu încă o „foaie de parcurs”

Marţi, cu puţin timp înainte ca Parlamentul European să aprobe cele 100 de milioane de euro pentru Moldova, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, democratul Andrian Candu, a anunţat elaborarea unei noi „foi de parcurs” pentru implementarea reformelor. Potrivit lui, documentul conţine 57 de angajamente pe care autorităţile de la Chişinău trebuie să le îndeplinească până în decembrie 2017. Acestea vizează reforma administraţiei publice, schimbări palpabile în domeniul justiţiei şi combaterea corupţiei, drepturile şi libertăţile fundamentale, dezvoltarea economică şi asigurarea unei economii de piaţă funcţionale, agricultura şi siguranţa alimentelor. „Sunt acţiuni agreate cu partenerii de dezvoltare sau sunt reforme care sunt în desfăşurare – acţiuni coordonate cu FMI, sunt cele 10 condiţionalităţi pentru acordarea asistenţei macrofinanciare din partea UE”, a precizat Andrian Candu.

După votul de marţi din Parlamentul European, Candu le-a mulţumit tuturor celor care au contribuit la raportul pe ţară pentru Republica Moldova: „Le mulţumim şi celor care critică, şi celor care laudă, şi celor care au avut în general o poziţie în privinţa Republicii Moldova”. Iar premierul Pavel Filip şi-a felicitat colegii din Guvern „cu ocazia aprobării mecanismului de finanţare”: „Valorile europene sunt mai presus decât disputele politice. Până la primirea primei tranşe mai avem de muncit. Rog toţi colegii să fie implicati ca să facem faţă”, a menţionat prim-ministrul Filip.

Sursa:jurnal.md

(9 accesari)