Data de 20 octombrie 2009 poate fi considerată ziua în care a început capturarea statului Republica Moldova. În acea zi, Parlamentul a votat o lege care a permis ulterior politizarea instituţiilor de stat şi împărţirea lor între clanurile politice. Mai exact, acea lege a stat la baza protocolului secret al aşa-numitei Alianţe pentru Integrare Europeană 2, în baza căruia PD, PLDM şi PL şi-au împărţit instituţiile de stat.

Este concluzia experţilor de la Transparency International-Moldova, ADEPT, IDIS „Viitorul” şi Centrul pentru Resurse Juridice, care au lansat astăzi studiul privind capturarea statului Republica Moldova. Cele patru ONG-uri au analizat fenomenul capturării statului la nivel legislativ, executiv şi judiciar.

„Data precisă în care putem să spunem că a început capturarea statului este ziua de 20 octombrie 2009, la mai puţin de o lună de la învestirea Guvernului când Parlamentul a adoptat modificări la legea nr. 158 din iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Este ziua în care putem considera că a început politizarea instituţiilor de drept şi capturarea statului de către trei clanuri politice. Prin această lege s-a găsit de cuviinţă ca toţi şefii de instituţii din RM să fie numiţi pe criterii politice. După care, în mai, anul următor, s-au făcut amendamente la legea privind contenciosul administrativ şi prima victimă a politizării a fost nimeni altul decât Ion Muruianu care era preşedinte al CSJ. Un an mai târziu, eu personal am obţinut de la Ghimpu protocolul secret, potrivit căruia, în conformitate cu legea votată în octombrie 2009, aceşti bravi politicieni au împărţit frăţeşte între ei instituţiile de drept şi de reglementare, serviciul diplomatic”, a declarat directorul ADEPT, Igor Boţan.

„De acolo au început lucrurile extrem de grave pentru ţara noastră care au adus-o pe muchie de prăpastie, aşa cum spunea Secretarul General al Europei în 2015. Astfel după ce Joe Biden a venit în martie 2011 la Chişinău să vadă cu propriii ochi „istoria de succes”, la 12 iulie Filat a apărut în faţa cetăţenilor  şi a spus: „domnilor, noi în procesul de decomunizare am pornit spre mafiotizare”. Partidele care erau în alianţă se ocupau de segmentele în care şi-au pus oamenii şi făceau afaceri. Iată că şi Ghimpu acum, după ceea ce s-a întâmplat cu ministrul Chirinciuc, Chirtoacă şi toată primăria, ne spune că instituţiile de drept sunt aservite”, a adăugat directorul ADEPT.

Cea mai gravă manifestare a politizării instituţiilor de drept o reprezintă „jaful secolului”, care a dus la faliment trei bănci din Republica Moldova.

„La 7 mai 2015, şefii instituţiilor de drept şi de reglementare, mă refer la BNM, PG, SIS au ieşit şi au spus că au monitorizat furtul bancar de la A la Z. De ce nu a fost întrerupt acest jaf? Noi atunci am înţeles că instituţiile de drept şi de reglementare care aveau sarcina de a stopa aceste delapidări, doar monitorizau, dar nu opreau furtul pentru că „informau” Guvernul, şefii de partide, şeful statului. Atunci nu s-a făcut nimic, dar după ce oamenii s-au revoltat, formaţiunea căruia, potrivit protocolului secret, i-a revenit instituţiile de drept, a început „lupta cu corupţia”. Aceasta a dus la arestarea în Parlament a lui Vladimir Filat, după care vedem lucruri foarte curioase. Peste noapte, două treimi dintr-o fracţiune care promovează vectorul de integrare euroasiatică se transformă în grup parlamentar care promovează integrarea europeană. Aceste lucruri sunt şocante pentru că nu există nici un fel de explicaţie. Am aflat de la un deputat că s-au propus bani şi funcţii pentru rude, iar el a refuzat. Am avut astfel de exemple cu sute de primari”, a mai spus Igor Boţan.

În ultimul deceniu, Republica Moldova a trecut prin mai multe etape – de la corupţia endemică, la politizarea combaterii corupţiei, eliminarea rivalilor politici şi a concurenţilor economici, până la capturarea celor trei ramuri ale puterii de stat de către un grup îngust de interese obscure.

„Fenomenul capturării statului este o formă avansată de corupţie endemică concentrată la nivelul cel mai înalt al eşaloanelor puterilor în stat, care îşi pun drept scop luarea deciziilor într-un stat în beneficiul unui singur grup de interese oligarhice.  Ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în RM în ceea ce ţine de corupţie din perspectiva a trei intervale de timp. Atunci când spuneam de o corupţie endemică, pe urmă o politizare a combaterii corupţiei, atunci când rivalii politici şi cei din business sunt înlăturaţi, până la capturarea instituţiilor statului”, a menţionat directorul executiv al Transparency International-Moldova, Lilia Carasciuc.

Începând cu 2009, Partidul Democrat a dirijat iniţial din umbră, iar apoi şi oficial de controversatul oligarh Vladimir Plahotniuc, şi-a impus interesele în acordurile de cartel încheiate între membrii coaliţiei de guvernare. Iniţial acesta a preluat controlul asupra organelor anticorupţie, extinzându-l ulterior şi asupra organelor de drept.

„În pofida resurselor financiare, media şi administrative enorme, PD a obţinut în ultimele alegerile parlamentare rezultate modeste. Cu toate acestea, partidul cu cel mai înalt anti-rating conform studiilor sociologice, a „convertit” prin diferite metode, inclusiv şantaj şi mituire, deputaţii din alte fracţiuni. Parlamentul a fost supus unui dictat fără precedent al „migraţiei” politice, ponderea transfugilor din diferite fracţiuni constituind în jur de 1/3 din deputaţi. În prezent, PD a devenit beneficiarul absolut al fenomenului „migraţiei” deputaţilor şi controlează, de fapt, Legislativul. Ca rezultat al „migraţiei” deputaţilor, noua structură a Legislativului nu reflectă voinţa poporului, au adăugat experţii. Tot mai pregnante sunt întrebările referitoare la legitimitatea acestuia, în special, legitimitatea luării deciziilor, şi în context, – legitimitatea intenţiei de a schimba sistemul electoral în Republica Moldova”, au menţionat experţii.

Studiul remarcă faptul că grupul de interese care controlează Legislativul şi organele anticorupţie îşi extinde controlul şi asupra sistemului judiciar. Reforma în sistemul judiciar a implicat resurse financiare considerabile, în special, de la partenerii de dezvoltare. Aşteptările de la implementarea reformei au fost mari, însă aceasta a fost în mare măsură mimată de autorităţi, întrucât în sistem au rămas practic aceiaşi actori cu semne de întrebare privind integritatea.

Există multiple exemple de utilizare abuzivă a funcţiei de către judecători şi cazuri care demonstrează legătura judiciară şi părtinirea faţă de PD. Expertul Nadejda Hriptievschi de la Centrul Naţional de Resurse Juridice consideră că nu poate conchide că întregul sistem judiciar este capturat, deoarece judecătorii beneficiază de independenţă individuală, iar unele voci critice sunt încă văzute. Cu toate acestea, dovezile indică clar starea proastă de lucruri în sistemul judiciar. În acest sens sunt relevante cazurile de persecutare a judecătorilor, avocaţilor şi avertizorilor de integritate. De asemenea, sunt elocvente schemele de spălare de bani, fraudele bancare, încercările de a legaliza banii fraudaţi, care nu puteau fi aplicate în practică fără implicarea grupului de interese în sfera justiţiei.

În ceea ce priveşte puterea executivă, experţii au menţionat că, începând cu 2016, PD a preluat, de-facto puterea în Guvern. Organele de urmărire penală şi instanţele au fost folosite de acest partid drept instrumente de intimidare şi de loializare a rivalilor politici atât la nivel central, cât şi local. Această practică este vizibilă, în special, în raport cu consilierii locali şi primarii care sunt şantajaţi să adere la PD. Administraţia centrală şi, în mare măsură, cele locale, sunt controlate de acest partid care foloseşte instituţiile statului în beneficiul propriu. Un exemplu elocvent este alocarea pe principii clientelare a resurselor financiare pentru proiectele de infrastructură, prioritate având autorităţile locale la conducerea cărora sunt reprezentanţii PD.

În concluzie, experţii au menţionat că Republica Moldova este afectată grav de fenomenul capturării statului. O soluţie eficientă de redresare a situaţiei ar fi iniţierea investigaţiilor internaţionale independente pe faptul spălării banilor, fraudelor bancare, încercărilor de legalizare a banilor fraudaţi. În cazul în care nu se va purcede de urgenţă la efectuarea unor atare investigaţii, Republica Moldova riscă să se transforme într-o zonă de instabilitate regională, cu risc de realizare a diverselor scheme criminale internaţionale, inclusiv de spălare de bani şi legalizare a capitalurilor frauduloase.

Sursa:jurnal.md

(87 accesari)