Expulzarea cetățenilor turci de pe teritoriul Republicii Moldova este un semn de mulțumire la adresa președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, care va costa scump Republica Moldova, afirmă fostul ambasador al RM în SUA, Igor Munteanu, director IDIS Viitorul.

„Este regretabil și rușinos că autoritățile Republicii Moldova se înregimentează cu atâta ușurință la campania președintelui Erdogan de a-și reprima opoziția politică”, spune Igor Munteanu, într-un comentariu pentru Cotidianul.md. „Personal mă îndoiesc că există probe în această privință și, mai degrabă, există o indicație politică din partea celor pentru care vizita lui Erdogan anunțată în luna octombrie trebuie să includă și ceva de care autoritățile de la Ankara se vor arăta foarte mulțumite. Cu siguranță, această acțiune va intra în vizorul Consiliului antidiscriminare și va avea consecințe la CEDO pentru cei implicați”, a adăugat fostul ambasador.

„Deși unii ar putea avea impesia că asistăm la un mare succes contra terorismului internațional, în realitate, Republica Moldova îi oferă Președintelui Erdogan un motiv de satisfacție contra rivalilor săi politici, ca o poliță achitată pentru banii autorizați de președintele turc la restaurarea palatului prezidențial pe care, evident, Președintele Dodon nu-l merită. Asta sună foarte prost și chiar așa și este”, a mai menționat directorul IDIS.

Totodată, Igor Munteanu afirmă că, prin acest gest, Moldova pierde niște profesori admirabili ai unuia dintre cele mai bune licee existente în țara noastră, Orizont, un liceu care se bucură de o reputație ireproșabilă și care are merite incontestabile în pregătirea olimpicilor moldoveni la matematică și alte științe.

„Citind comunicatul emis de SIS, sar în ochi două observați imediate. Prima este că celor expulzați li se incriminează că ‘ar face parte dintr-o grupare islamistă’, grupare despre care se susține că ‘ar exista indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări’, dar trebuie să notăm că există o foarte mare diferență între a face parte dintr-un grup islamist un grup fundamentalist islamic. Lista organizațiilor fundamentaliste cunoscute drept organizații extremiste sau chiar teroriste nu include și Mișcarea Gulen. Diferența între cele 2 tipuri de curente este ca între cer și pământ, iar neclarificarea tipului de acțiuni ilegale pentru care sunt declarați cei 7 cetățeni turci drept persoane nedizerabile face ca Republica Moldova să piardă din prestigiu ori să fie atacată la CEDO ulterior pentru ‘discriminare pe motive de intoleranță religioasă’”, a declarat Igor Munteanu.

El a amintit că „există mii de asociații islamiste perfect legale peste tot în UE și SUA, reprezentând persoane civile care practică islamul fără a atenta la libertățile și drepturile protejate de Constituțiile acestor state, iar atribuirea samovolnică a unor persoane la cercuri fundamentaliste trebuie să fie probată”.

„Se știe că această mișcare se ține separat de alte mișcări islamice prin accentuarea importanței eticii în educație, în media, în business și viața pulbică, numărându-e printre cei care se opun categoric folosirii Islamului în calitate de ideologie politică, fiind de fapt o forță care promovează cooperarea și chiar integrarea lumii turce în spațiul occidental. Anume din acest motiv, Mișcarea Gulen s-a remarcat în promovarea unor instituții culturale, caritate, acționând prin intermediul liceelor, presei și businessului în peste 160 state ale lumii, conform datelor Centrului pentru Studii HIzmet din Londra. Știm însă că guleniștii au avut întotdeauna ambiții politice asupra cursului urmat de statul turc, recrutându-și loiali în diverse segmente ale administrației, armatei, justiției și altor sectoare publice, ceea ce probabil a și produs rupturi între actualul Președinte al Turciei Recip Erdogan și Fethullah Gulen, un conflict care nu ar trebui să ne privească și care nu cântărește suficient de mult pentru ca autoritățile Republicii Moldova să aplice măsuri de reprimare contra unor cetățeni străini, doar pe baza unor supoziții vagi și necovingătoare. Majoritatea statelor UE și SUA nu au dat curs cererilor insistente de extrădare pe care le transmite cu regularitate statul turc, mai ales în condițiile în care acesta stă foarte prost la capitolul justiției independente și a respectului pentru libertățile cetățenești fundamentale. Cum se spune în popor, de cine te apropii cu aceia vei semăna”, a mai punctat Igor Munteanu.

Dodon și Plahotniuc, apropiați de Erdogan

Acțiunile autorităților de la Chișinău se întâmplă în condițiile în care președintele Turciei îi consideră pe cei din administrația acestui liceu drept inamici ai statului său, întrucât ar avea legături cu clericul Fethullah Gulen, pe care Erdogan îl acuză că ar sta în spatele tentativei de lovitură de stat din 2016.

Erdogan a cerut în repetate rânduri, mai multor state, să expulzeze în țara sa cetățeni turci pe care îi acuză de legături cu Gulen.

La sfârșitul lunii martie și directorul acestui liceu a fost reținut, iar apoi eliberat.

Președintele Igor Dodon a declarat miercuri, în cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune N4, că îl așteaptă pe Erdogan la Chișinău pentru a inaugura împreună clădirea Președinției. Liderul de la Ankara este cel care a finanțat lucrările de reconstrucție.

Și președintele PD, Vladimir Plahotniuc, se laudă cu legături apropiate cu liderul de la Ankara. Plahotniuc a avut și o întrevedere cu Erdogan, aceasta fiind una dintre puținele întâlniri oficiale pe care președintele PD le-a avut cu vreun lider politic extern.

Sursa:jurnal.md

(178 accesari)