Interviu cu Andrei Năstase: „25 de ani de sacrificiu e prea mult pentru o țară ca a noastră”

Interviu cu Andrei Năstase, președintele Partidului DA

— Cum s-a decis, până la urmă, ca PAS, PDA și PLDM să participe cu un candidat comun la prezidențiale?

— Ideea de a avea un can­di­dat comun a fost lan­sată de mine și de plat­forma pe care o repre­zint încă pe 4 mar­tie, când Cur­tea Con­sti­tu­țio­nală, prin deci­zia sa necon­sti­tu­țio­nală, a decis că pre­șe­din­tele tre­buie ales prin vot uni­ver­sal. Am pro­mo­vat această ini­ția­tivă fiind con­ști­enți că par­ti­ci­pa­rea for­țe­lor anti­o­li­gar­hice, sănă­toase, refor­ma­toare cu mai mulți can­di­dați în acest scru­tin ar crea cir­cum­stanțe favo­ra­bile pen­tru Pla­ho­t­niuc și regi­mul său de a trece în turul doi cu un can­di­dat ser­vil. De aceea am și făcut apel către for­țele anti­o­li­gar­hice să coa­li­zeze pen­tru a iden­ti­fica o solu­ție bună pen­tru R. Mol­dova – un can­di­dat care ar repre­zenta un număr cât mai mare de cetă­țeni. Am venit și cu un exem­plu în acest sens. A fost Kost­u­nița în Iugo­sla­via atunci când 18 par­tide au făcut front comun, l-au îna­in­tat pe Kost­u­nița și, în con­se­cință, regi­mul lui Milo­șe­vici a căzut.

— E o decizie finală? Nu se mai poate reveni la ea?

— Un cuvânt spus tre­buie res­pec­tat. Cât mă pri­vește, eu îmi res­pect cuvân­tul și voi ține cont de ceea ce am decla­rat. Sper că și cei­lalți sem­na­tari ai decla­ra­ției îşi vor res­pecta pro­mi­siu­nile. Acum e mai impor­tant să înțe­le­gem ce facem cu țara, nu cu par­ti­dele noas­tre.

— Lista partidelor care au decis să participe cu un candidat comun este deschisă? Pot veni și alții? Negociați și cu alte partide?

— Am și decla­rat că sunt dis­pus și comu­nic în con­ti­nu­are și cu repre­zen­tanții altor par­tide. Cei din PLDM și PAS nu au fost împo­trivă, deci, putem spune că poarta rămâne des­chisă și pen­tru alte forțe care susțin ideea unui can­di­dat unic.

— Care sunt aceste partide?

— Putem vorbi cu PLR, care a abor­dat pro­blema cesio­nă­rii aero­por­tu­lui… Sunt și alte par­tide, sunt 43 de par­tide în R. Mol­dova, multe doar pe hâr­tie, dar în soci­e­tate sunt și oameni cu care se poate dis­cuta, nu nea­pă­rat din par­tide. Se poate dis­cuta și cu entități civice care ar veni și ar spri­jini ideea.

— Dar cu Renato Usatîi?

— Renato Usa­tîi (Par­ti­dul Nos­tru) a decla­rat că vor avea un can­di­dat la Președinție. Ne-am bucura dacă dân­sul ar renunța la acest plan, dar ei vor decide cum vor pro­ceda. Per­so­nal sunt dis­pus la un dia­log cu toți cei care vor schim­ba­rea în bine în R. Mol­dova.

— S-a decis cine va fi candidatul comun al PAS, PDA și PLDM?

— Nu s-a decis. Din start, am renun­țat la ideea iden­ti­fi­că­rii unui alt can­di­dat, fiind con­vinși, inclu­siv de stu­di­ile făcute până acum și de anu­miți experți, care sus­țin că e prea târ­ziu… Dacă ținem cont și de fap­tul că presa de la noi, în mare parte, este aser­vită, ast­fel încât un can­di­dat mai puțin cunos­cut să recu­pe­reze din sco­rul pe care-l înre­gis­trăm noi cu doamna Sandu. Așa am decis că va par­ti­cipa unul din­tre noi, iar celă­lalt va tre­bui să spri­jine can­di­da­tul comun.

— Inițial veți participa în campanie ambii, după care unul se va retrage în favoarea celuilalt? Care-i planul?

— Am spus că vom merge până într-un anu­mit punct, atunci când va per­mite legi­sla­ția să anun­țăm can­di­da­tul. Mai ținem cont și de fap­tul că guver­na­rea nu și-a îna­in­tat deo­cam­dată un can­di­dat. E impor­tant, după mine, nu atât pro­ce­sul, cât fina­li­ta­tea, care ar tre­bui să fie acce­de­rea în turul doi a can­di­da­tu­lui for­țe­lor anti­o­li­gar­hice și, un al doi­lea pas, vic­to­ria în ale­geri. Acest suc­ces ar însemna o apro­pi­ere de par­la­men­tare și scoa­te­rea sta­tu­lui din cap­ti­vi­tate.

— Cum se va stabili cine-i candidatul?

— Vor fi son­daje, stu­dii, iar pon­de­rea cea mai mare o va avea opi­nia popu­la­ției R. Mol­dova.

— Cum va fi calculată această opinie, care ar putea fi subiectivă?

— Son­daje, stu­dii, focus gru­puri… Cred că ar fi bine să uti­li­zăm cât mai multe meca­nisme, să le cumu­lăm, ca să ajun­gem la un rezul­tat cât se poate de eloc­vent.

— Dacă în turul doi ar intra candidatul „antioligarhic”, așa cum îl numiți, pe de o parte, și Igor Dodon, pe de altă parte, pe cine ar sprijini Renato Usatîi?

— În mai multe rân­duri Usa­tîi a decla­rat că Dodon ar juca la două capete. Acum nu pot să spun ce ar face Usa­tîi. Dân­sul a spus că, în ce mă privește, m-ar susține, dar eu cred că des­pre asta tre­buie să fie între­bat anume Usa­tîi.

— Dar această intenţie a lui Usatîi, de a vă acorda un vot de încredere, v-ar face mai mult rău sau bine?

— În gene­ral, judec fără a ţine cont prea mult de opi­nia lide­ri­lor. Pe mine mă inte­re­sează spri­ji­nul popu­lar. Dacă spri­ji­nul pe care mi-l acordă Usa­tîi în decla­ra­ţii publice s-ar mate­ria­liza şi în spri­jin popu­lar, ar fi bine.

— Dar acum sondajele ce spun? Care-i scorul Maia Sandu-Andrei Năstase?

— Mă bazez pe două son­daje, cele din apri­lie și mai, son­daje bune, care ne pla­sează într-o pozi­ţie apro­xi­ma­tiv egală. În unul eram în faţă, în altul sun­tem pe pozi­ţii egale. Au fost şi alte son­daje, dar ace­lea au fost tru­cate, fiind coman­date de Pla­ho­t­niuc şi tira­jate la maxi­mum pen­tru a influ­enţa opi­nia publică. Ţin cont de son­da­jele făcute de insti­tu­ţii cre­di­bile, dar cele mai impor­tante opi­nii, de care țin cont, sunt cele pe care le aflu când merg în teri­to­riu, când mă întâl­nesc cu oame­nii în satele, în ora­şele repu­bli­cii. Acolo simţi pul­sul soci­e­tă­ţii. Pe asta mă bazez cel mai mult.

— Oricum, sunt opinii subiective. Şi Maia Sandu ar putea spune că are susţinere pentru a fi desemnată candidat… Un eventual scandal ar fi în defavoarea ambilor…

— Nu sunt omul scan­da­lu­lui. Sunt cel care a con­si­de­rat mereu că tre­buie să ne con­so­li­dăm. Sunt sigur că vom depăşi şi aceste ani­mo­zi­tăţi, dacă vor apă­rea. De aceea am şi spus că ar fi bine să uti­li­zăm mai multe meca­nisme și nu doar un sin­gur son­daj.

— O întrebare directă: aţi fi gata să renunţaţi la statutul de candidat?

— Am spus deja. Dacă cineva va avea un spri­jin popu­lar mai mare decât mine şi dacă asta ar fi în inte­re­sul R. Mol­dova – voi renu­nţa. E impor­tantă voinţa fie­că­ruia din­tre noi, şi noi, Maia Sandu și eu, am exprimat-o, ne-am expri­mat dis­po­ni­bi­li­ta­tea de a ne spri­jini unul pe altul atunci când unul din­tre noi ar avea un scor mai bun.

— Pe de altă parte, se zvoneşte că alegerile prezidenţiale ar putea fi suspendate. Ar fi posibil?

— Într-un stat cap­tu­rat, în care domneşte dic­ta­tura şi nu legea, orice-i posi­bil. Por­nesc de la ideea că avem insti­tu­ţii inter­na­ţio­nale care veghează acest pro­ces, care moni­to­ri­zează… Și Comi­sia de la Veneţia s-a expri­mat asu­pra a ceea ce se întâm­plă în ulti­mul timp. Per­so­nal sunt încre­ză­tor că aceste ale­geri ar tre­bui să aibă loc. Anu­la­rea lor ar fi un afront adus popu­la­ţiei R. Mol­dova, care, în pro­porţie de vreo 93%, şi-a dorit ale­ge­rea preşe­din­te­lui prin vot direct.

—Totuși, excludeţi total acest scenariu?

— Nu exclud. Dim­po­trivă. Într-un stat cap­tiv, în care insti­tu­ţi­ile fun­cţio­nează la dis­creţia lui Pla­ho­t­niuc, te poţi aştepta la orice, inclu­siv la scoa­te­rea din cursă a unor can­di­daţi, dis­tru­ge­rea medi­a­tică a altor can­di­daţi. De ce nu, în ultimă instanţă, şi la anu­la­rea ale­ge­ri­lor.

— Dacă nu câştigă cel pe care se mizează sau în ce condiţii?

— Să nu cre­deţi că Pla­ho­t­niuc îşi poate per­mite să câștige un can­di­dat din afara cer­cu­lui său de inte­rese. De aceea, el va face tot posi­bi­lul ca să nu per­mită acest lucru. Cel puţin cât mă pri­veşte, Pla­ho­t­niuc intenţio­nează să nu mă admită în ale­geri, iar dacă mă admite, doar cu con­di­ția ca să nu pot câş­tiga, fra­u­dând ale­ge­rile. Se teme, se teme ca de moarte. Pla­ho­t­niuc înţe­lege foarte bine că, dacă scoa­tem preşe­dinţia din cap­ti­vi­ta­tea sa, rămâne un sin­gur pas până la deten­ția sa.

— Cum poate pune preşedintele pe cineva la puşcărie, în condițiile în care, teoretic, procuratura e apolitică?

— Un preşe­dinte poate face multe, aşa cum s-a întâm­plat în Româ­nia, de exem­plu, care tot este un stat cu putere semi­pre­zi­denţi­ală. Acolo Băsescu a creat DNA-ul şi astăzi sunt rezul­tate. Şi dl Băsescu, şi fra­tele său au fost vizaţi în anche­tele DNA. Deci, se poate face, dacă există voinţă poli­tică. Să nu uităm că anume când vor­bim des­pre pro­cu­ra­tură (spu­neaţi că nu are tan­gențe cu poli­ti­cul), ba da, într-un stat cap­tu­rat pro­cu­ra­tura e aser­vită poli­tic. Avem acor­dul de par­ta­jare, pre­zen­tat de Ghimpu, în care găsim dovada dis­tri­bu­i­rii poli­tice a pro­cu­ra­tu­rii. De alt­fel, potri­vit noii legi a pro­cu­ra­tu­rii, pre­șe­din­tele e impli­cat în desem­na­rea pro­cu­ro­ru­lui gene­ral.

— Și dacă s-ar modifica Constituţia?

— Dacă s-ar modi­fica Con­sti­tu­ţia? Când vor­bim de Con­sti­tu­ţie, preşe­din­tele e cel care ar putea ini­ţia un refe­ren­dum şi, de ce nu, valo­ri­fi­când cele 400 mii de sem­nă­turi colec­tate de Plat­forma DA.

— Se tot vorbeşte că, în SUA, ar fi iniţiată o anchetă împotriva lui Vlad Plahotniuc. Cum credeţi, jurist fiind, cât de verosimilă este această versiune, dat fiind că Ambasada nu a confirmat şi nu a infirmat existenţa unei anchete. Niciun stat nu poate investiga pe cineva în afara propriilor frontiere…

— Nu-i ade­vă­rat. Poate inves­tiga. Fap­tul că Amba­sada şi Depar­ta­men­tul de Jus­ti­ţie din SUA nu au con­fir­mat și nici nu au infir­mat, pen­tru mine con­sti­tuie un sem­nal pozi­tiv, or, dacă nu ar fi exis­tat o anchetă, ar fi spus: domni­lor, vă rugăm, nu faceţi spe­cu­la­ţii. Nu există niciun fel de anchetă. Ieri, un impor­tant for­ma­tor de opi­nie din SUA a făcut decla­ra­ţii tranşante în acest sens, afir­mând că există o anchetă în care-i vizat Pla­ho­t­niuc. Nu aş vrea să con­ti­nui, deo­a­rece nu am o comu­ni­care directă cu insti­tu­ţii din SUA, ca să ştiu exact la ce etapă-i ancheta, dar sunt încre­ză­tor că ancheta va avea o fina­li­tate, deși durează.

— Care poate fi finalitatea?

Bună­oară, există pre­ce­den­tul decon­spi­ră­rii lui Pla­ho­t­niuc la Lon­dra, ca şi bene­fi­ciar al ata­cu­ri­lor rai­der. Această cauză a și fost trans­misă Curţii Euro­pene a Drep­tu­ri­lor Omu­lui (CtEDO). Cât pri­veşte SUA, insti­tu­ţi­ile de drept ame­ri­cane sunt în drept să inves­ti­gheze atunci când este vorba chiar doar de valuta ame­ri­cană, nemai­vor­bind de banii con­tri­bu­a­bi­li­lor. În cazul nos­tru, banii furați de la Banca Naţio­nală, de la băn­cile comer­ci­ale, sunt şi bani ai con­tri­bu­a­bi­li­lor ame­ri­cani şi euro­peni. Iată de ce demer­sul meu faţă de DNA vine să impul­sio­neze insti­tu­ţi­ile inter­na­ţio­nale să inves­ti­gheze fur­tul mili­ar­du­lui. În R. Mol­dova, insti­tu­ţi­ile care ar fi tre­buit să pre­vină acest furt sunt cap­tive. Aces­tea declară cu seni­nă­tate şi obrăz­ni­cie că au cunos­cut des­pre furt, orice inves­ti­ga­ţie inter­na­ţio­nală pen­tru ei fiind bele­tris­tică.

— Să trecem la alt subiect. Anterior aţi organizat proteste, aţi anunţat noi proteste acum, şi v-aţi asociat cu Igor Dodon şi Renato Usatîi, doi politicieni cunoscuţi ca fiind pro-ruşi. Din câte îmi dau seama, alegătorii Platformei DA sunt în special pro-europeni, care vor în UE. Nu este în defavoarea dvs., ca partid cu votanți în mare parte pro-europeni, această asociere?

— Întâi de toate, hai­deţi să nuanţăm lucru­rile. Nu ne-am aso­ciat cu nimeni. Plat­forma DA, de la apa­ri­ţie şi până în pre­zent, face tot posi­bi­lul ca soci­e­ta­tea să se con­so­li­deze, să se deta­șeze de tot ce ne dez­bină şi să se unească în jurul unei idei naţio­nale. Această idee a fost în per­ma­nenţă scoa­te­rea sta­tu­lui din cap­ti­vi­tate şi pune­rea ţării pe făga­şul nor­ma­li­tă­ţii. La pro­tes­tele din 2015, noi am ieşit în stradă în număr cât se poate de mare. Pe atunci, Plat­forma DA nu era o enti­tate poli­tică. Pro­tes­ta­ta­rii au ieşit indi­fe­rent de apar­te­nenţa poli­tică. Au exis­tat şi susţi­nă­tori ai PLDM, şi ai PL, și de la PD. Erau și de la Par­ti­dul Nos­tru, și de la Par­ti­dul Soci­a­li­ş­ti­lor… Când este vorba de pro­teste, ne inte­re­sează soci­e­ta­tea şi nu tot felul de ali­anţe. Când vom ajunge în poli­tică, când vom ajunge în Par­la­ment, vom vorbi şi des­pre ali­anţe. De alt­fel, noi nici­o­dată nu am renu­nţat la pro­test ca unul din mij­loa­cele demo­cra­tice din arse­na­lul nos­tru. De fie­care dată am rămas în PMAN, chiar şi pe 24 apri­lie, când cineva şi-a găsit ca scuză Flo­ri­ile. Vom con­ti­nua. Am spus că salu­tăm fap­tul că demer­su­rile noas­tre sunt susţi­nute acum şi de Par­ti­dul Nos­tru. Dacă întreaga soci­e­tate va înţe­lege că nu putem admite ca mili­ar­dul furat să fie pus pe ume­rii noş­tri, un pro­test comun în această ches­tiune poate fi făcut cu toate forţele.

— Au mai fost proteste, dar acestea nu s-au finalizat cu vreun rezultat așteptat de protestatari: demisia guvernării și Plahotniuc la puşcărie…

— Dacă vor­bim de demi­sia guver­nă­rii, ea chiar s-a pro­dus, doar că a fost făcută de Pla­ho­t­niuc. Când spu­neţi că nu s-au obți­nut rezul­ta­tele scon­tate, cum să nu? Dacă, pe 3 mai, nu ar fi fost acel mare pro­test, Gabu­rici, pro­ba­bil, ar mai fi sem­nat o hotă­râre de guvern secretă cu pri­vire la încă 7 mili­oane (pro­ba­bil a vrut să zică mili­arde, n.r.). Dacă nu ar fi fost mitin­gul din 3 mai, nu cred că am mai fi aflat des­pre Rapor­tul Kroll, făcut public două zile mai târ­ziu.

— Oricum, rezultatul final era demisia guvernării, Plahotniuc la puşcărie, toată lumea scanda asta…

— Nu doar Pla­ho­t­niuc la puș­că­rie, ci şi Filat… Iată că pe unul îl avem la puş­că­rie, a mai rămas unul.

— Ca jurist, ne puteți spune de ce poate fi învinuit Plahotniuc? În baza căror capete de acuzare, în condițiile în care el doar nu face nimic cu mâna sa?

— De cea mai gravă crimă comisă împo­triva popo­ru­lui, uzur­pa­rea pute­rii în stat.

— Ce probe există în acest sens?

— Vom avea și probe, vom avea de toate, dacă insti­tu­ți­ile care tre­buie să se ocupe de asta vor inves­tiga și le vor acu­mula. Putem vorbi acum des­pre un dosar con­tra lui Pla­ho­t­niuc dacă Pro­cu­ra­tura este aser­vită? E o ches­tiune de noto­ri­e­tate, ce nu tre­buie demon­strată. Mai pune cineva la îndo­ială fap­tul că Minis­te­rul de Interne este aser­vit lui Pla­ho­t­niuc? Uitați-vă ce face minis­trul, cum dă indi­ca­ții să se fabrice dosare.

— Dacă se schimbă puterea, oamenii ăștia cum vor acumula aceste probe? Or, ei, așa cum spuneți, lucrează pentru Plahotniuc?

— Tre­buie scoase din cap­ti­vi­tate cele două insti­tu­ții…

— Și angajații vor putea fi echidistanți după asta?

Sigur că da, or, dacă un pro­cu­ror va fi inco­rect, va fi anche­tat de altul. Va exista voință poli­tică la nive­lul Pre­șe­din­ției. Ar tre­bui apro­pi­ate par­la­men­ta­rele, pen­tru a da liber­tate și Legi­sla­ti­vu­lui.

— Ce spuneți azi dvs., în 2009, spuneau PLDM, PD și PL. Ei ziceau că, venind la guvernare, Voronin și alții vor ajunge la pușcărie. Până la urmă, nu s-a întâmplat nimic…

— Dar de ce spu­neți asta? Cei care pro­mi­teau, au făcut târg cu Voro­nin. Per­so­nal, nu voi face nici­o­dată târg nici cu Voro­nin, nici cu Pla­ho­t­niuc, deo­a­rece mai pre­sus de orice e inte­re­sul public, inte­re­sul națio­nal. Nu mă inte­re­sează tot felul de târ­guri în spa­tele cărora ar sta îmbo­gă­ți­rea per­so­nală, for­ti­fi­ca­rea par­ti­du­lui, pre­lu­a­rea auto­ri­tară a pute­rii. Ar tre­bui ana­li­zate și per­soa­nele care fac decla­ra­ții. Nu ar fi corect să com­pa­răm tot tim­pul și să spu­nem, dle, au făcut-o alții, o vei face și tu. Ar tre­bui ana­li­zate și fap­tele făcute în peri­oada în care nu eram nici la guver­nare, nici în poli­tică, nici în opo­zi­ție.

— Să presupunem că vine Plahotniuc și vă propune că poate organiza ca Victor și Viorel Țopa să fie scutiți de condamnări. Ar putea avea loc un asemenea târg?

— Nici­o­dată. Nu fac târg cu Pla­ho­t­niuc la nicio temă. Vic­tor și Vio­rel Țopa nu au nevoie de târ­guri, ci de o jus­ti­ție corectă. Ei acum sunt la CtEDO și e bine să-și rezolve pro­ble­mele acolo. Am mai spus: nici­o­dată acești oameni nu vor apela la ser­vi­ci­ile mele, de niciun fel, pen­tru că eu nu mai sunt avo­ca­tul lor, ci al pro­priei mele per­soane și a enti­tă­ții pe care o repre­zint. Vreau să fiu, în momen­tul de față, avo­ca­tul popo­ru­lui meu.

— Deci, ați renunțat la clienții dvs., Țopa?

—Nu am renunțat, dar nu mai sunt avo­cat. Din 13 decem­brie 2015, îmi este sus­pen­dată licența. Acum nu mai sunt avo­cat și nu acord con­sul­tanță juri­dică. Dânșii au avocații lor.

— În raportul financiar pentru prima jumătate a anului, prezentat la CEC, ați declarat zero venituri și cheltuieli. Ați raportat doar 235 de lei, rămași în bugetul partidului din 2015, pe care i-ați achitat pentru birotică sau comisioane bancare. Dacă-i așa, din ce surse există partidul, în lipsa donațiilor sau a cotizațiilor de partid?

— Am pre­zen­tat, cum pre­vede legea, rapoarte la CEC. Ele sunt publice. Tot ce am făcut până acum, a fost pe baze obș­tești. Acum, când intrăm în elec­to­rală, vom căuta să atra­gem dona­ții…

— De la cine?

— De la oameni sim­pli, inte­re­sați de schim­bare în R. Mol­dova. Toate par­ti­dele din lume au sus­ți­nă­tori. Facem și noi apel către acești oameni, să se implice…

— De la Victor și Viorel Țopa, partidul va accepta bani?

— Nu vom putea face asta, pen­tru că sunt în stră­i­nă­tate și ar fi ile­gal. Din punc­tul meu de vedere, ori­cine vrea binele aces­tei țări, și crede că o poate face prin inter­me­diul Plat­for­mei, poate dona.

— Asocierea cu acești doi oameni nu ar putea face rău partidului? Mă refer aici, strict, doar la faptul că ei sunt condamnați, nu la alte lucruri.

— Dar dvs. știți câtă lume este con­dam­nată pe nedrept în R. Mol­dova? Pen­tru mine, cel mai gră­i­tor lucru e că acești oameni sunt în Europa, într-o juris­dic­ție ger­mană, unde func­țio­nează jus­ti­ția, drep­tul, legea. Orice con­dam­nare în R. Mol­dova nu are valoare atâta timp cât jus­ti­ția ger­mană nu extră­dează acești oameni, iar Interpol-ul a decla­rat dosa­rele lor ca fiind poli­tice, atâta timp cât oame­nii cir­culă liber prin Europa și prin lume.

— Nu vor fi extrădați, așa cum se zvonește?

— Depinde de insti­tu­ți­ile ger­mane. Din câte cunosc în cali­tate de avo­cat și pot divulga astăzi fără vreo pro­blemă, pot spune că auto­ri­tă­țile ger­mane au res­pins toate demer­su­rile de extră­dare.

— Ultimul demers când a fost făcut?

— Recent, când Ghimpu spu­nea că, în peri­oada Filat, nu s-a cerut extră­da­rea. E fals. Tot tim­pul s-au făcut demer­suri și de fie­care dată au fost res­pinse. Din câte știu, e o deci­zie în care scrie defi­ni­tiv și ire­vo­ca­bil că la acest lucru nu se mai revine. În peri­oada urmă­toare, Pla­ho­t­niuc vrea să con­damne repe­tat pe unul din cei doi, în alt dosar, pen­tru a des­chide noi oport­u­ni­tăți de a cere extră­da­rea.

— Spuneți-ne despre relațiile pe care le aveți cu cei doi, Victor și Viorel Țopa.

— Ambii mi-au fost cli­enți, pe când eram avo­cat. Pot să spun că ambii îmi sunt pri­e­teni. Chiar mă ono­rează să am ast­fel de pri­e­teni. În rest, fie­care cu des­ti­nul său. Ei sunt în Fran­k­furt, eu aici.

— Ei sunt verișori? Ca să înțelegem relația dintre ei și să ne clarificăm din surse sigure…

— Nu. Nici măcar alt­fel de rude. Unul cu altul nu au nimic în comun, doar numele de fami­lie, Țopa, unul fiind de la Tele­nești, altul – de la Nis­po­reni, unul fiind al lui Tudor Țopa, scri­i­to­rul, sem­na­tar al Decla­ra­ției de Inde­pen­dență, altul fiind al lui Ion Țopa, un om deo­se­bit, care-și vede de anii săi.

— Ei sunt sau au fost parteneri?

— Au fost co-acționari la ace­eași bancă și com­pa­nie de asi­gu­rări.

— Și Plahotniuc era co-acționar atunci?

— La fel ca și mulți alții, prin­tre ei era și Pla­ho­t­niuc.

— Deci, au fost parteneri cu Plahotniuc?

— Co-acționari la anu­mite bănci din R. Mol­dova și com­pa­nii de asi­gu­rări. Într-o bună zi, unul din acești co-acționari a hotă­rât să-i fure pe alții. Cam asta e rela­ția din­tre ei.

— De atunci au început problemele între cele două tabere, dacă le putem zice așa?

— Au apă­rut pro­bleme între hoț și vic­ti­mele sale. Cineva a decis, într-o bună zi, având la îndemână jus­ti­ția, pro­cu­ra­tura, să fure pe alt­ci­neva. Erau co-acționari, până când Pla­ho­t­niuc a hotă­rât să fure acțiu­nile de la BEM, Vic­to­ri­a­bank, Victoria-Asigurări. La Asito, Pla­ho­t­niuc le-a furat și pe ale celor doi, și pe ale sale. Mai apoi le-a vân­dut…

— Câți ani au fost parteneri/co-acționari?

— Tre­buie să-i între­bați pe ei.

Ce afaceri au în Germania Victor și Viorel Țopa?

— Nu sunt împu­ter­ni­cit să vă spun. Știu că Vic­tor Țopa con­ti­nuă să aibă afa­ceri în dome­niul aviației. Știu că sunt acti­vități legale, în juris­dicție ger­mană, unde pot face bani, își pot crește copiii, își pot trăi viața.

— Putem vorbi astăzi despre un război între clanuri, Țopa, Lucinschi, Plahotniuc, așa cum se  mai spune?

— Haideți să vedem cine spune asta. Tot hol­din­gul lui Pla­ho­t­niuc, care, așa cum la un moment dat a încer­cat să-l omo­ge­ni­zeze pe Filat cu Pla­ho­t­niuc, acum încearcă să facă lucrul ăsta cu alții. Deci, dacă eu sunt hoț, atunci toți în jurul meu sunt hoți. Dacă eu con­tro­lez o instituție, atunci și voi con­trolați. Dacă eu sunt oli­garh, și voi sunteți la fel. La hol­din­gul lui Pla­ho­t­niuc veți auzi  în fie­care zi expre­si­ile „fuga­rii, inter­lo­pii și oli­gar­hii Țopa”. Să des­ci­frăm fie­care cuvânt în parte și vom vedea că totul este min­ciună.

— De ce nu-l acționează în judecată?

— În jude­cata cui, a lui Pla­ho­t­niuc? Ei nu cobo­ară atât de jos și bine fac. Cum să cobori la nive­lul lui?

— Când, ultima dată, ați vorbit cu Victor și Viorel Țopa și despre ce?

— Des­pre orice pe lumea asta. Vor­besc mai mult cu Vic­tor, care e și nașul meu de cunu­nie și care îmi este mai apro­piat. Nu am teme spe­ci­ale.

— Discuțiile dintre dvs. și ei sunt interceptate?

— Cred că tele­fo­nul meu este… Noi vor­bim liber la tele­fon, n-am nicio pro­blemă. Când mi-a fost spart con­tul de gmail, știu că mi-a fost inter­cep­tată toată cores­pon­dența. Nu am nimic de ascuns, dar știu că Pla­ho­t­niuc a făcut deja uz de con­turi, comițând încă o infracțiune. Va veni tim­pul să răs­pundă și pen­tru asta.

— Sigur nu a făcut Plahotniuc asta, ci altcineva… Dacă, eventual, va trebui cineva tras la răspundere, va răspunde el.

— Da, el e un om care nici­o­dată nu-și asumă răs­pun­de­rea. Vedeți cum, la fur­tul mili­ar­du­lui, i-a pus în față pe Șor și pe Filat… Eu aș vrea ca dvs. să vă întrebați: în șase ani, de când Vic­tor și Vio­rel Țopa se află în Ger­ma­nia, ați auzit de vreun atac rai­der, spă­lări de mili­arde, fur­turi de la Banca Națională? Nu, dar aici, în R. Mol­dova, unde domnește Pla­ho­t­niuc, ele se întâm­plă în peri­oada în care Pla­ho­t­niuc nu a ple­cat o zi de la guver­nare.

— Spuneți că doriți un procuror general german și că, ajungând la guvernare, veți face asta. Cum e posibil? Legea procuraturii exclude numirea politică a procurorului. Ba mai mult, el trebuie să fi activat anterior în PG, să aibă cetățenia R. Moldova. Seamănă a populism.

— E o dorință a mea. Dacă există voință poli­tică, e posi­bil, și sub egida legii noi și a celei vechi. Pre­șe­din­tele are pre­ro­ga­tiva acor­dă­rii cetă­țe­niei și acest lucru se poate rea­liza. Dar, amin­tesc, am spus-o ca pe o pre­fe­rință. Cred că, în R. Mol­dova, sunt des­tule per­soane demne, inte­gre, care pot ocupa func­ția de pro­cu­ror gene­ral, în baza unui con­curs trans­pa­rent.

— Să zicem că vine un procuror general numit de Platforma DA. El ar apăra interesele tuturor?

— Pro­cu­ro­rul nu poate fi numit de Plat­formă sau de vreun par­tid. Nu mai putem con­ti­nua cu ase­me­nea prac­tici care s-au pro­dus de 25 de ani și cu pre­că­dere în ulti­mii șase ani. Știți că Pla­ho­t­niuc a cum­pă­rat pos­tul de pro­cu­ror gene­ral. Lucru inad­mi­si­bil. Un pro­cu­ror gene­ral ar tre­bui numit printr-un con­curs trans­pa­rent, de o comi­sie for­mată din spe­cia­liști în drept, și, de ce nu, să treacă tes­tul cu poli­gra­ful. În raport cu acesta, tre­buie să existe întot­dea­una pre­zum­ția vino­vă­ției. Dacă apare vreo sus­pi­ciune, el tre­buie să pre­zinte dovada că e nevi­no­vat.

— Cum înțelegeți libertatea presei? Trebuie sau nu să avem presă finanțată de politicieni?

— Din punc­tul meu de vedere, nu. Ea tre­buie să se auto­fi­nan­țeze, iar dacă nu reu­șește, să tră­i­ască din dona­ții. Tre­buie să existe o dife­ren­ți­ere între poli­ti­cieni și presă, chiar dacă presa poate avea o anu­mită sim­pa­tie pen­tru anu­miți poli­ti­cieni. Nu cred că e inter­zis și cred că e abso­lut nor­mal. Așa se întâm­plă în SUA sau în unele țări euro­pene.

— Aveți puține femei în partid, iar vorbitori pe scenă ați avut mai mult bărbați, niște bărbați compromiși uneori. Unde-s femeile din partid? Aveți și vreo comisie de etică?

— În orice par­tid există o comi­sie de etică și inte­gri­tate. La noi aceasta se numește Comi­sia de Etică și Arbi­traj, din care fac parte oameni extra­or­di­nari. Am îmbi­nat expe­riența unui pro­fe­sor res­pec­ta­bil, Vic­tor Leancă, a unui stu­dent, Dinu Plân­gău, cu cea a unei secre­tare de bună cali­tate. Cât privește feme­ile, cred că este o per­cepție cam ero­nată. Avem multe femei șefe de struc­turi teri­to­ri­ale. Arina Spă­taru la Bălți, Inga Gri­go­riu…

— Dar câte femei sunt în Consiliu?

— Nu pot să spun acum o cifră. Chiar m-ați prins, dar sunt și femei. Cred că e o situație gene­rală la nive­lul R. Mol­dova. Cred că sub aspec­tul ăsta încă avem mult de lucru. Nu sun­tem ca în sta­tele nor­dice, unde am impre­sia că feme­ile depășesc numă­rul bărbaților implicați în poli­tică. N-aș vrea să cri­tic, dar, de multe ori, doam­nele aleg alt­ceva decât poli­tica. Ținem cont de asta și nu avem pro­bleme să pro­mo­văm feme­ile.

— Cei care au plecat recent din formațiune au motivat prin faptul că nu mai pot rămâne, deoarece în urma protestelor mai mulți fruntași de partid s-au ales cu mașini sau alte proprietăți. Nu ați replicat, nu ați dezmințit. De ce?

— Pen­tru că sunt curate insi­nu­ări. Tutu­ror celor care au făcut ase­me­nea insi­nu­ări le-am cerut să aducă probe și, de ce nu, să le depună la instituțiile cap­tu­rate ale lui Pla­ho­t­niuc. De ce nu o fac? Pen­tru că un denunț te costă serios, dar un cuvânt arun­cat în vânt nu costă nimic. Am spus de fie­care dată: dacă au avut unele sus­pi­ciuni, tre­bu­iau să le pună la dis­poziția Comi­sei de etică și de arbi­traj, să aducă probe și nu vorbe. În rest, n-aș vrea să comen­tez aberațiile spuse de niște colegi care nu s-au regă­sit în par­tid și care n-au vrut să se implice în acti­vitățile care, iată, nu vor fi ușoare în urmă­toa­rea peri­oadă.

— Din ce vă câștigați banii și pe ce-i cheltuiți?

— Chel­tui, ca orice om, pe pro­duse ali­men­tare, ser­vi­cii. Am bani câști­gați de mine de-a lun­gul tim­pu­lui, soția mea mun­cește și are un sala­riu în Ger­ma­nia. N-am afa­ceri, așa cum s-a spus, în Ger­ma­nia, cu Vic­tor Țopa.

— Dar dvs. nu câștigați nimic?

— Din 13 decem­brie 2015, când mi-a fost sus­pen­dată licența de avo­cat, nu pri­mesc nimic. De fapt, situ­a­ția e ace­eași de când m-am dedi­cat miș­că­rii pro­tes­ta­tare, Plat­for­mei DA, iar apoi plat­for­mei poli­tice.

— Cu ce plătiți, din ce trăiți?

— Nu sunt un om sărac. Sunt un om împli­nit. Am avut dosare impor­tante în R. Mol­dova, am avut o mese­rie foarte bună de avo­cat.

— Și pe cât timp vă pot ajunge rezervele, or, mișcarea poate dura 25 de ani?

— Sigur, voi găsi o solu­ție. Nimeni nu-i veș­nic într-un par­tid. Atunci când ai rezul­tate, satis­fac­ție și suc­ces, con­ti­nui, dacă nu, îți dai demi­sia și îi lași pe alții să vină, mai buni ca tine, iar tu revii la mese­rie. Este un vis al meu să pot face ca, în R. Mol­dova, orice avo­cat, jus­ti­ția­bil, jude­că­tor sau pro­cu­ror să se simtă bine.

— Dar visul spre care mergeți acum este să obțineți o funcție în stat, remunerată cu un salariu mic?

— Nu, visul meu este să obți­nem Pre­șe­din­ția, să o scoa­tem din cap­ti­vi­ta­tea regi­mu­lui Pla­ho­t­niuc, să încer­căm cu acest mij­loc să adu­cem par­la­men­ta­rele, să punem țara pe făga­șul nor­ma­li­tă­ții, să nu se fure. Dacă doi-trei ani de zile în R. Mol­dova nu se va fura, vom avea pen­sii și sala­rii bune. Dacă vom înceta să mai lăsăm în eco­no­mia tene­bră anual cca 15 mili­arde de lei, aces­tea fiind inves­tite, vom avea o cu totul altă situ­a­ție. Dacă cinci mili­arde de lei, furate anual în urma achi­zi­ți­i­lor publice, ar rămâne în eco­no­mie, ar fi cu totul alt­fel. Deci, se poate, dar pen­tru asta tre­buie să existe voință poli­tică. Un prim pas către această voință poli­tică sunt pre­zi­den­ți­a­lele din 30 octom­brie, pe care tre­buie să le câști­găm obli­ga­to­riu.

— Cum vedeți R. Moldova peste cinci ani?

— O țară pros­peră, cu cetă­țeni acasă sau, cel puțin, cu o mare parte din­tre ei acasă, care să lucreze aici la fabrici, la uzine.

— Unde-s acestea?

— Păi, în cinci ani de zile, se poate rea­liza ceea ce s-a făcut în Zona Eco­no­mică Bălți. Acolo sunt uzine care plă­tesc sala­rii de 600-700 de euro. O firmă aus­tr­i­acă plătește și peste o mie de euro. Ceea ce s-a făcut într-o zonă îngustă se poate rea­liza la nivel național. Asta se poate face în doi-trei ani, iar după cinci ani, putem avea o Mol­dovă pros­peră, în care să vrei să trăiești.

— Nu sunteți prea optimist?

— Deloc. Se poate, dacă în doi-trei ani nu se fură și vin inves­ti­ții în R. Mol­dova, se face o jus­ti­ție func­țio­nală, iar eco­no­mia se dete­ne­bri­zează, demo­n­o­po­li­zează și deo­ffsho­ri­zează.

— În 25 de ani de independență cunoașteți vreo guvernare care n-a furat?

— Mai puțin, dar ca în ulti­mul timp, pro­ba­bil, nu s-a furat nici­o­dată. E ade­vă­rat, s-a furat. 25 de ani de sacri­fi­ciu e prea mult pen­tru o țară ca a noas­tră și pen­tru cetă­țeni cum­se­cade cum sunt ai noș­tri. În momen­tul de față, tre­buie să tra­gem o linie și să ne pro­pu­nem să nu se mai întâm­ple ceea ce s-a întâm­plat până acum, iar soci­e­ta­tea civilă tre­buie să fie atât de activă, atât de puter­nică, încât să facă pre­siune pe orice poli­ti­cian, indi­fe­rent dacă voi fi eu, Maia, Usa­tîi sau Dodon, pen­tru ca acești oameni să nu mai reu­șească vreo­dată ceea ce au făcut pre­de­ce­so­rii lor.

— Avem azi un politician atât de bine pregătit, cinstit și onest care să poată guverna fără ca societatea să facă presiuni ca el să nu fure?

— E foarte bine când soci­e­ta­tea veghează acti­vi­ta­tea poli­ti­cie­ni­lor, asta nu înseamnă că nu avem oameni cum­se­cade. Chiar cred că Plat­forma DA are, în mare parte, oameni de bună cali­tate, pro­fe­si­oniști, inte­gri, care pot face schim­ba­rea în bine în R. Mol­dova.

— R. Moldova trebuie să meargă spre UE, UV sau să fie neutră?

— R. Mol­dova tre­buie să-și vadă de pro­ble­mele sale. Noi nu ne ridi­căm la aștep­tă­rile euro­pe­ni­lor sau nu întru­nim IQ-ul comu­ni­tar euro­pean, de aceea tre­buie să depu­nem efor­turi, să fugim de zece ori mai repede decât alte țări. Desi­gur, vii­to­rul nos­tru nu poate fi altul decât unul euro­pean. Dar nici­o­dată nu vom fi pri­miți acolo cu corup­ția pe care o avem, cu insti­tu­ți­ile care stau la che­re­mul poli­ti­cie­ni­lor sau ale mafi­o­ți­lor, cu o presă cap­tu­rată și mono­po­li­zată. În Europa e alt­fel decât în R. Mol­dova. Tre­buie să scă­păm odată și odată de oli­gar­hia cri­mi­nală de la guver­nare, tre­buie să lăsăm insti­tu­ți­ile să acțio­neze în favoa­rea sta­tu­lui, să întru­nim IQ-ul comu­ni­tar și atunci vom putea spera la inte­gra­rea euro­peană. Să ne uităm la îndem­nul firesc al dlui Tapi­ola, șeful Dele­ga­ției UE în R. Mol­dova: toată soci­e­ta­tea mol­do­ve­nească tre­buie să fie acum pro-Moldova în pri­mul rând. Atunci când vom face o Mol­dovă în care să vrei să tră­iești, să nu-ți vină să pleci în fie­care zi, vom reuși să pre­tin­dem la acce­de­rea în UE.

— Deci, lupta dvs. împotriva lui Plahotniuc este doar intenția de a scoate statul din captivitate și de a-l face prosper. Chiar nu există în spate alte interese?

— Dacă aceste bănu­ieli ar fi fost via­bile, aș fi ales cu totul altă cale. Era sufi­cient să con­ti­nui cu dosa­rele la Lon­dra sau Edin­burg. E o oport­u­ni­tate uri­așă să-mi văd de țara mea. Când m-am impli­cat, am sim­țit că gata, nu se mai poate, dacă s-a ajuns să mergi la rezer­vele valu­tare, să furi de la cetă­țe­nii tăi, din ceea ce s-a acu­mu­lat pe par­cur­sul a peste 25 de ani. Iată de ce am venit ini­țial pe pali­erul civic. Nu mi-am dorit să vin în poli­tică, am cre­zut că putem face pre­siune pe par­ti­dele poli­tice exis­tente să scape de marele rău, să scape de tot felul de oli­garhi care con­tro­lează par­ti­dele ca pe niște jucă­rii de la tea­tru. Când nu a avut cine intra în poli­tică să preia miș­ca­rea pro­tes­ta­tară sub aspect poli­tic, mi-am luat și această cruce și-am să mi-o duc până la capăt. Nu este niciun fel de „raz­borkă”, este vorba de inten­ția mea de a ajuta sta­tul R. Mol­dova să se sal­veze. 25 de ani de sacri­fi­ciu este prea mult, este aproape cât o viață de om. La 14 ani eram în PMAN cu tri­co­lo­rul în mână și cu insigne. 25 de ani, noi tot stri­găm și ne cerem drep­tu­rile, este tim­pul să ne rea­li­zăm deja drep­tu­rile, să ne exer­ci­tăm aceste drep­turi.

— Dacă veți ajunge la Președinție sau în Parlament, care trei lucruri le-ați face în primul rând?

— Întâi de toate, sub nicio formă nu aș admite pla­sa­rea mili­ar­de­lor furate pe ume­rii cetățeni­lor. Aș face-o prin pâr­ghi­ile pe care le are președin­tele. Aș scoate în lumină tot ce s-a întâm­plat în R. Mol­dova în ulti­mul timp și a fost dosit, inclu­siv de acest președinte. Pot fi dese­cre­ti­zate mai multe lucruri. Dema­ra­rea unei anchete în cazul mili­ar­du­lui, dacă instituțiile sta­tu­lui nu dau ascul­tare voinței popu­lare că tre­buie să inves­ti­gheze cri­mi­na­lii și să întoarcă banii, acest lucru se poate face după prin­ci­piul nige­rian, să ne putem adresa la instituțiile internaționale pen­tru ca să recu­pe­răm și, în mod obli­ga­to­riu, depu­ne­rea tutu­ror efor­tu­ri­lor pen­tru apro­pi­e­rea ale­ge­ri­lor par­la­men­tare anti­ci­pate. Este un dezi­de­rat la care Plat­forma DA nu a renunțat nici­o­dată.

Sursa:zdg.md

(41 accesari)