victor ciobanu–   Dle Ciobanu, s-a discutat foarte mult în ultimul timp la subiectul Băncii de Economii. Există motive de panică?

Trebuie să distingem două probleme foarte clare. Unu, la Banca de Economii, problemele sunt mai vechi și sunt cunoscute, iar doi, este o altă campanie lansată recent în șirul altora care au urmat după cazul Pădurea Domnească tocmai pentru a sustrage atenția de la evenimentul propriu-zis.

Probleme au existat la BEM, presa le-a relatat și ele își au originea în creditele neperformante acordate în 2006 – 2009, pe urmă istoria extrem de dubioasă cu Investprivatbank, așa și nu s-a mai spus cine a falimentat această bancă în ajunul alegerilor din 2009. Apropo, un detaliu foarte interesant care iarăși duce cu gândul la o anumită persoană, banca deja falimentată a fost vândută omului de afaceri român Sorin Ovidiu Vântu, care mai târziu a avut pretenții și față de statul Republica Moldova. În acel moment, 600 mln lei datorii față de persoanele fizice au fost puse în cârca BEM. Acum, jurnaliștii, fără a înțelege fenomenul, spun că a mai fost un astfel de caz, statul a mai ajutat cu 400 mln de lei. Păi bine, statul a fost nevoit, fiindcă a trecut respectiv datoriile Investprivatbankului. Apropo, celelalte datorii ale persoanelor juridice așa și au murit în Investprivatbank și acolo tot sunt persoane fizice deoarece sunt multe fonduri de investiții de zeci și sute de milioane. Mai departe, atacurile raider din 2011. Banca a fost devalizată de 18,5% prin 5 tranzacții foarte dubioase, prin hotărâri de judecată moldovenești care au plecat prin Noua Zeelandă până în Rusia. Iarăși niciun dosar finalizat.

Deci, problemele astea s-au agravat în timp, dar problema generală este că BEM este una din întreprinderile de stat care după cum cunoaștem sunt vaci de muls pentru partidele care respectiv le controlează. Să luăm Calea ferată, Aeroportul etc, toate, dar exclusiv toate, denotă o eficiență minimă.

–  Sunt multe din întreprinderile astea despre care s-ar zice că intenționat se falimentează ca să fie privatizate. BEM face parte din această categorie?

Cu siguranță face parte. Asta s-a văzut foarte bine pe parcursul anului trecut când se concentrau pachetele de către acționarii zis minoritari. Chiar a fost blocată activitatea Consiliului de administrare, tergiversându-se numirea sa mai mult de jumătate de an. Și aici aș vrea să atenționez asupra complicității, altfel nu pot să-i spun, a Băncii Naționale. Îmi este chiar stranie ieșirea la rampă a guvernatorului Drăguțan care arată cu degetul. Păi bine, ce a făcut Banca Națională din 2006 până acum? Ori situația aceasta s-a creat acum? Consiliul nou de administrație este instalat de 6 luni. Bine, dar el nu este magician și ar fi foarte naiv să credem că în 6 luni se poate redresa o situație care durează de ani de zile.

Acum, Gacikevici a fost în sfârșit arestat. Sperăm ca el să fie constrâns să spună unde au plecat banii. Presa a scris foarte mult. Schemele au fost foarte diferite: de la creditări dubioase, de la plecări de bani pe niște arende de 5 ani înainte, plătite în avans și tot așa mai departe, astea nefiind altceva decât furturi ordinare, până la ceea ce se numește presiune administrativă, adică impunerea băncii de a acorda credite neperformante unor întreprinderi de stat, iarăși de sute de milioane, cum ar fi Moldresurse, Air Moldova, credite care nu vor fi returnate.

În rest situația nu este de panică și în sfârșit nu știu prin ce miracol, dar Drăguțan de la un discurs dubios și absolut nedemn de un șef de bancă națională a trecut la un altul și spune că BEM stă pe un sac cu bani. Lichidități sunt, deci panica a fost provocată în mod intenționat. Este absolut vizibil pentru orice observator cine lansează. Se iau așa-ziși analiști, prin ei se lansează un zvon, după care media care este afiliată păpușarului face din asta știrea nr. 1.

–    Pentru recapitulare: cât este politică și cât este economie în subiectul BEM?

Economic, probleme există, dar nu sunt catastrofale. Statul aproape în toate întreprinderile a demonstrat că este un gestionar prost, dar cu o minimă voință politică și profesionalismul managementului situația se poate redresa ori, argumentul este foarte simplu: nicio guvernare de orice culoare nu o să-și permită să ducă de râpă această bancă. Interesul vine exact din altă parte: din politică și mai exact de la adversarii premierului care acum vor să facă mare tam-tam. Dar uitați-vă la ce culme de cinism se ajunge. Legătura s-a făcut foarte simplu: se ia un adevăr „la bancă sunt probleme”, iar mai departe vor spune că Filat a furat banii pensionarilor. Mie mi-e jenă. Aceasta nici măcar manipulare nu este.

–  Dincolo de ce scrie presa noastră, mai scrie și presa internațională, ceea ce îngrijorează mai mult. Mă refer la scandalul internațional, numit lista lui Magnițchi.

Da, avem acest caz și mai avem cazul Unibank, o bancă care de asemenea a fost folosită în scheme dubioase. Aici trebuie să atragem atenția asupra unui alt element important. Atâta timp cât n-o să aflăm cine sunt acționarii reali sau beneficiarii reali atâta timp noi vom avea probleme de genul ăsta. De ce BEM a scăzut 10 poziții în 2011, dar Mobiasbanca a crescut cu 10 poziții? Fiindcă stă un Societe Generale în spate care vine cu managementul lor și cultura lor corporativă. Se spune că la noi 70 la sută sunt acționari străini. Stați un pic, acestea sunt off shore-uri. Eu vreau să fie scris Raiffeisen Bank, Societe Generale etc. Atunci vom avea un sistem performant.

– În aceste cazuri de spălare de bani, mai exact în cazul Magnițchi, cei care controlează sistemul bancar au autorizat tranzacțiile?

Sume de genul acesta nu pot trece nevăzute. Atunci când se fură câteva milioane asta e la discreția managerului, însă când vorbim de 450 mln e clară implicarea. Orice schemă de spălare de bani, ori spălarea este introducerea într-un circuit oficial a unor bani murdari, presupune așa-zisul “откат”, adică un anumit procent îl iau cei care legalizează acești bani. Procentul poate fi destul de mare, chiar până la 20%. Prin urmare calculați și dvs cât ar fi din 450 mln.

Are nevoie Republica Moldova de o bancă a statului?

Vă voi spune punctul meu de vedere. Unii spun că ar trebui să avem o bancă investițională, dar cu trecerea timpului eu mă conving tot mai mult că statul nu poate gestiona corect o instituție bancară. În momentul în care statul devine gestionar apare ispita de a se fura, fiindcă atunci când furi de la stat s-ar părea că nu furi de la nimeni și asta nu este penalizat. Dacă ne amintim despre furturile de la Moldagroindbank atunci observăm că s-a făcut mai mare gălăgie, presiunea a fost mai mare pentru că este o bancă privată. De la BEM însă au fost furturi nu mai mici, dar s-a vorbit mai puțin. Avem multe alte exemple unde șefii ridică salarii grase, dar întreprinderile generează doar datorii: Termocom, Air Moldova. Ele toate ar trebui privatizate. Mai există așa un mit că sunt întreprinderi strategice, de exemplu Calea Ferată, Moldtelecom despre care se spune că nu ar trebui privatizate. Eu chiar nu înțeleg de ce nu.

–  Dar există un risc și în cazul privatizării. Gura târgului spune că tot politicienii sau oamenii de afaceri din politică ar privatiza aceste instituții pentru a le transforma în propriul business?

Aici este important un aspect: procesul de privatizare trebuie să fie transparent și eu prefer să vină investitori cu nume, nu off shore-uri. Avem exemplu reușit în telecomunicații. Avem doi operatori de telefonie mobilă pe piață care ne oferă servicii de calitate și concurență onestă. Am auzit că s-a invocat motivul că „noi am vrut să luăm pe Moldtelecom un miliard, dar ei ne dau 200 mln”. Opinia mea este extremistă: eu l-aș da pe un dolar absolut tot și peste 5 ani veți vedea că ei sunt cei mai mari plătitori la buget.

–  A existat o inițiativă a premierului în care se insista asupra realilor patroni ai off shore-urilor. Credeți că inițiativa va fi dusă la bun sfârșit?

Aici ajungem la întrebarea de ce Parlamentul nostru în anumite domenii mai sensibile, mai bine zis domenii cu interese, tergiversează adoptarea unor astfel de inițiative. Ne amintim situația cu Metalferosul. Care e problema? S-a liberalizat piața. Nu, s-au invocat tot felul de motive ca să nu să se liberalizeze. Aceasta este o gaură neagră despre care s-a scris și care face bani în afara bugetului. Iarăși sunt sceptic. Inițiativa este una bună. Minimul meu de optimism are la bază presiunea FMI-ului, presiunea din exterior care îi obligă pe ai noștri să voteze în ceasul al douăsprezecelea desigur cu virgulele moldovenești de rigoare.

Vă mulțumesc.

(657 accesari)