Creditele de urgență acordate cu garanție de stat din partea Guvernului Leancă au ajuns la entități care au participat la „furtul miliardului”.

Într-o nouă investigație a Jurnalului Săptămânii sunt prezentate extrase bancare, din care rezultă că cei care au prădat băncile au beneficiat și de resurse din rezervele de stat, resurse pentru care acum plătesc cetățenii Republicii Moldova.

Vom vorbi despre un offshore înregistrat în Republica Panama, Veb Solutions Corporation. În noiembrie 2014, prin această companie au trecut bani din cel puțin trei credite scoase din Banca de Economii de datornici mari din Grupul Șor, precum Provolirom, Voximar și Caritas Group. În două cazuri, sumele au trecut de offshorul panamez și și-au continuat circuitul fraudulos prin alte firme. În altele, însă, Veb Solutions Corporation a scos profit curat. Din aer, la figurat. Din rezervele BNM, la propriu. În rulajele bancare ale firmelor implicate în „jaful secolului” poate fi observat cel puțin un asemenea caz, când o firmă, implicată în schema jafului din bănci, a mușcat și din colacul de salvare aruncat de guvernanți sub pretextul grijii față de deponenții onești. A beneficiat de bani din creditele de urgență acordate cu garanții de stat de către Guvernul Leancă, transformate ulterior în datorie publică și puse pe umerii cetățenilor moldoveni. Autoritățile, care au decis să dea băncilor fraudate acele împrumuturi nu au luat măsuri suficiente pentru a proteja banii statului, iar pentru această greșeală, comisă intenționat sau din prostie impardonabilă, se plătește acum din buget.

Pentru a descâlci acest mic fragment din marea schemă „furtul miliardului”, am folosit extrasele de pe conturile unor companii, care ne-au fost puse la dispoziție de către avocatul Ion Crețu, dar și unele informații accesibile în spațiul public precum datele prezentate de Agenția Kroll sau deciziile de judecată în dosarul fraudei.

Detectivii financiari de la Kroll au pomenit de Veb Solutions Corporation în primul lor raport, într-un capitol în care s-au referit la perioada 1-24 noiembrie 2014, în care patru firme de ale lui Șor au scos din Banca de Economii în total 12 miliarde de lei în formă de credite. Anume în această etapă se încadrează transferurile către offshorul panamez din mijloace sustrase din Banca de Economii.

Pe 10 noiembrie SRL-ul controlat de Ilan Șor, Provolirom, împrumută 375 de milioane de lei, 45 de milioane de dolari și 9 milioane de euro. O parte din acești bani, 25 de milioane de dolari, este expediată de compania moldovenească, în aceeași zi, spre Veb Solutions Corporation, pe un cont deținut de offshorul panamez în Banca Socială. Peste două zile, banii sunt mutați pe un cont al aceleiași firme, doar că în Moldova Agroindbank.

Alte credite de la BEM, din care a primit bani această firmă sunt: Pe 11 noiembrie – 50 de milioane de lei pentru Voximar.; Pe 19 noiembrie – alte 95 de milioane de lei și 15 milioane de euro – pentru Caritas Group.

Voximar convertește banii în euro și-i trimite pe toți spre Hostas Level LLP. Din suma totală, după ce au trecut prin firme ca Westland Alliance LP, Joliet Trading LP și Ismida Alliance LTD, trei milioane de dolari ajung în contul deținut de Veb Solutions în Moldova Agroindbank.

Din suma totală împrumutată pe 19 noiembrie 2014, Caritas a trimis cinci milioane de euro în offshore către Spectra Ventures LLP. Banii au trecut prin firma Delta Management LP care i-a transferat pentru restituirea unui overdraft acordat de banca letonă AS Privat Bank pentru offshorul din același circuit – Transmark Export LP. Acesta a trimis banii la Genyral Trade LP, iar de aici au fost transferați pe contul din BEM al Veb Solutions.

În primele două cazuri cele 28 de milioane de dolari, care s-au adunat pe contul din Agroindbank al firmei panameze, au fost transferate spre offshorul scoțian Ankor Getaway LP, în spatele căreia era afaceristul Veaceslav Platon, sau, cum afirma acesta, investitorii săi din Rusia. Această sumă este una dintre cele pentru, pentru care a fost condamnat Platon în dosarul pentru escrocherie și spălare de bani. Ilan Șor nu neagă că a scos acești bani din BEM în mod fraudulos, dar afirmă că a făcut-o pentru a-i împrumuta lui Platon. Acesta, la rândul său, nu neagă că a primit suma, dar declară că banii au constituit o parte din plata pentru acțiuni la Victoriabank și mai multe clădiri din Chișinău, pe care i le-ar fi vândut președintelui PD, Vladimir Plahotniuc, prin intermediul lui Șor.

În al treilea caz, însă, cele 5 milioane care au poposit pe contul din Banca de Economii al Veb Solutions pe 20 noiembrie, care au provenit din împrumuturile frauduloase contractate de Caritas pe data de 19, tot din BEM, au rămas acolo. Până pe 24-26 noiembrie, o altă perioadă descrisă de Kroll, când Banca de Economii și-a plasat toate lichiditățile, inclusiv acele cinci milioane de pe contul VEB Solutions, în Banca Socială. De aici, timp de două zile, cinci companii de ale lui Șor au scos 13,7 miliarde de lei, sub formă de credite și le-a trimis în offshor, de unde nu s-au mai întors și, se pare, nu se vor mai întoarce. Astfel, cele cinci milioane de euro au fost furate prima dată. BEM nu mai avea resurse pentru a pune înapoi pe contul VEB Solutions cele cinci milioane. Pe care, în mod normal, nici nu ar fi trebuit să le restituie, având în vedere că au provenit dintr-un credit fraudulos, au plecat printr-un circuit fraudulos și au făcut parte din schema jafului.

În extrasele de pe un cont al offshorului Saturn Export LP dintr-o bancă letonă figurează mai multe transferuri venite de pe contul din Banca de Economii al Veb Solutions Corporation. Surprinzătoare este data la care au loc aceste transferuri. De pe 11, până pe 23 decembrie 2014, de la Veb Solutions către Saturn, în total 2,5 milioane de euro și aproximativ trei milioane de dolari. Echivalentul celor cinci milioane de pe contul Veb Solutions provenite din credit obținut de Caritas. Asta în condițiile, în care se știe că în Banca de economii nu mai erau bani încă din noiembrie a acelui an.

Din momentul instituirii administrării speciale la Banca de Economii, adică 27 noiembrie 2014, BEM a restituit depozitele persoanelor fizice și juridice DOAR din resursele primite din rezervele de stat, sub forma de credite de urgență. Această informație este prezentată pe site-ul Băncii Naționale a Moldovei. Toate lichiditățile Băncii de Economii, inclusiv cele cinci milioane de euro de pe contul Veb Solutions, au fost sustrase cu o zi mai devreme, prin plasamente de la BEM la BS, iar de aici, prin credite frauduloase, trimise imediat în offshor. Rezultă că mijloacele din decembrie au provenit din creditele de urgență acordate de stat și că după ce a participat la schema furtului din cele trei bănci, Veb Solutins a mai scos bani și din rezervele BNM. Rezultă că offshorul panamez s-a numărat printre deponenții BEM despăgubiți de autorități, iar astfel suma a fost furată a doua oară. După ce a fost sustrasă din Banca de Economii, aceeași sumă a fost sustrasă din rezervele statale.

Apare întrebarea: cum a fost posibil? În Hotărârea de Guvern, prin care s-a decis acordarea primei garanții de stat pentru credite de urgență de până la 9.5 miliarde de lei, se stipula că banii vor fi utilizați pentru despăgubirea deponenților de bună-credință, și că mijloacele nu vor ajunge la persoane sau entități afiliate băncilor fraudate. S-a prevăzut și crearea unei comisii speciale de către Ministerul Finanţelor cu participarea reprezentanților de la Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Centrul Naţional Anticorupţie. Acest organism urma să stabilească o listă cu persoane și entități afiliate băncilor devalizate.

Urmau să fie luați la puricat toți deponenții, care aveau mijloace de la 500 de mii de lei în sus. Dar nu este clar cui i-a aparținut decizia finală, comisiei speciale sau administratorilor speciali numiți de BNM? Se creează impresia că intenționat sau din prostie, s-a lăsat o portiță deschisă pentru ca frauda să continue. S-a prevăzut un termen de două luni pentru comisie să verifice și să facă lista afiliaților, și o perioadă de trei luni pentru despăgubirea deponenților onești care aveau sume mai mari de 500 de mii de lei. Veb Solutions, însă, a început să scotă banii la numai două săptămâni de la instituirea administrației speciale în BEM. Și nu era vorba de numai 500 de mii de lei, cifră care trebuia să includă acest offshor în lista deponenților verificați, dar de cinci milioane de euro, echivalentul a aproximativ 95 de milioane de lei în acea perioadă.

Nu există informații publice cu privire la activitatea comisiei speciale, care urma să fie creată de Ministerul Finanțelor. Nu se știe de câte ori s-a întrunit, ce decizii a luat, dacă a fost refuzat vreun pretendent la banii statului sau la creditele de urgență au avut acces toți deponenții indiferent de buna sau reaua voință a acestora.

Cert este că situația descrisă mai sus, în care Veb Solutions mai întâi a primit bani din credit, iar ulterior i-a scos din garanție a fost prevăzută de către unul dintre participanții la discuțiile secrete din 7 noiembrie 2014, în ședința de Guvern. Potrivit stenogramei desecretizate, ministrul de Interne Dorin Recean insista să fie stabilit un mecanism de protecție, care să excludă eventuala fraudare a banilor statului. Iar atunci când ministrul Economiei Andrian Candu, actualul președinte al Parlamentului, i-a răspuns că filtrele stipulate ar fi suficiente, Recean a lansat o ipoteză.

Este exact situația descrisă mai sus cu implicarea offshorului Veb Solutions, pe care Recean nu a reușit să o expună până la capăt, pentru că a fost întrerupt de Pavel Filip, pe atunci ministru al Tehnologiei Informației.

Că cele trei bănci cu probleme funcționau nu tocmai regulamentar a devenit clar mai târziu, dar suspiciuni în această privință erau exprimate cu duiumul deja la acea etapă și e greu de crezut că asemenea informație putea să-i scape unui ministru. În afară de Candu și Filip, cu argumente pentru Recean au venit atunci guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu și premierul Iurie Leancă. Ambii au invocat acea comisie specială, care trebuia să-i verifice pe clienții care aveau de primit mai mult de jumătate de milion de lei și printre degetele căreia s-au scurs, după cum am văzut, cele 5 milioane de euro prin Veb Solutions. Dorin Recean a propus ca măcar fă fie stabilit un plafon pentru mijloacele acordate din creditele de urgență, dar și aici a fost pus la respect de Candu. Reacția acestuia a fost una scurtă: „Nu va fi plafonat”. Chiar și guvernatorul Drăguțanu, un amic de-al lui Candu, a propus ca extragerile din garanție să fie limitate la un milion de lei per client. Dar a avut parte de un răspuns la fel de categoric ca și Recean. Asta în condițiile în care această garanție de stat a fost motivată de autorități nu cu grija față de milionari, ci cu o pretinsă grijă față de deponenții cu posibilități scunde. Cei care, în majoritate, puteau fi despăgubiți din fonduri care există special pentru asta, fără să se umble la rezervele statului.

Cât despre comisia specială, care, potrivit promotorilor hotărârii de a acorda garanțiile de stat, ar fi trebuit să verifice afilierea deponenților așa încât banii să nu ajungă la hoți… Să dai astăzi de urmele ei sau a vreunui document emis de acest organism este o misiune dificilă. Pe cât de importantă părea să fie din discursul unor decidenți în momentul creării, pe atât de inutilă, anonimă și lipsită de responsabilitate pare să fie astăzi.

Din partea ministerului Economiei, în acea comisie a fost delegată Lilia Palii, pe atunci – șef de direcție, ulterior – consilier principal al lui Pavel Filip, iar astăzi – șef al Cancelariei de Stat. Am mers la Guvern pentru a încerca să-i adresăm doamnei Palii întrebările cu privire la activitatea comisiei speciale, însă, nu am reușit să trecem de bariere precum paza și Serviciul de presă.

Până la urmă, ni s-au solicitat întrebările în formă scrisă. Am primit răspuns la una singură. Potrivit Direcţiei comunicare și protocol a Guvernului, comisia specială a avut rolul să întocmească o listă a persoanelor afiliate băncilor, dar nu a avut atribuții de repartizare a banilor din creditele de urgență, lucru de care ar fi fost responsabili administratorii speciali numiți de BNM. Au fost lăsate fără răspuns întrebări precum: Cine a mai făcut parte din acea comisie? Câte ședințe au fost? Ce decizii au fost luate? Unde se păstrează aceste decizii? Fără răspuns a rămas și întrebarea cum a fost posibil ca în decembrie 2014 Veb Solutions să scoată cinci milioane de euro din BEM?

I-am expediat solicitări de informații și Băncii Naționale, dar, pe lângă informații deja cunoscute, singurul răspuns deplin care ne-a fost oferit este că din partea Băncii Naționale în comisia specială a fost delegat viceguvernatorul Ion Sturzu. A fost ignorată în totalitate întrebarea cu privire la banii scoși din BEM de Veb Solutions după instaurarea la această instituție financiară a administrației BNM. Nu ni s-a răspuns nici dacă autoritatea bancară cunoaște și alte exemple de acest fel și nici dacă asemenea exemple s-ar conține în al doilea raport al detectivilor financiari de la Kroll, din care, până în prezent, a fost publicată doar o sinteză. Am mers la BNM să discutăm personal cu Ion Sturzu, dar și aici – aceleași bariere ca și la Guvern – paza și Serviciul de presă.

Șefa Serviciului de presă al BNM, Elena Moldoveanu, a spus că Ion Sturzu va fi ocupat toată ziua și ne-a sugerat să nu mai venim fără solicitare prealabilă de interviu.

În ciuda faptului că am făcut ulterior acea solicitare de interviu, inclusiv în formă scrisă, o întâlnire cu Ion Sturzu nu a fost posibilă. Ni s-a spus că viceguvernatorul este foarte ocupat și că toată informația, pe care ne-o poate oferi instituția, este cea din răspunsul oficial.

Contactat telefonic, fostul ministru al Finanțelor, Anatol Arapu, ne-a spus să revenim mai târziu. Ulterior, Anatol Arapu nu a mai răspuns la telefon. Actualul ministru al Finanțelor, Octavian Armașu, venit în funcție în 2016, pare să nu știe că o asemenea comisie, care trebuia să protejeze banii statului de hoți, a existat în general. Armașu consideră că menirea lui este să plătească datoria, dar nu să-și pună întrebări privind modalitatea prin care a fost creată.

Solicitările oficiale de informații trimise Centrului Național Anticorupție și Ministerului Finanțelor au rămas fără reacție până în momentul editării materialului. Primul administrator special numit de BNM la Banca de Economii, Ion Ropot, nu a fost de găsit.

Nu se știe cine este beneficiarul real al Veb Solutions. Offshorul figurează în dosarul în care afaceristul Veaceslav Platon a fost condamnat pentru escrocherie și spălare de bani. Unii martori audiați în proces au declarat că firma i-ar aparține anume lui. Inculpatul, însă, declară că în spatele acestui offshor ar sta Ilan Șor.

Compania anonimă Veb Solutions Corporation a fost înregistrată pe 19 iunie 2014 în paradisul fiscal panamez, cu aportul unei firme specializate în domeniul gestionării businessului în offshore. Peste câteva zile, firma nou-creată semna o procură prin care îl împuternicea pe cetățeanul moldovean Vladimir Neagul să-i reprezinte interesele. Tânărul, originar din Transnistria, pe atunci în vârstă de 20 de ani, urma să gestioneze, peste câteva luni, milioane de dolari și euro. Pe 10 noiembrie 2014, Neagul a solicitat Băncii Sociale să deschidă conturi în valută pentru Veb Solutions. În formularele îndeplinite de către reprezentantul firmei se spunea că statele de personal ale întreprinderii nu presupun funcția de contabil și că Neagul este singurul angajat. Totodată, se preciza că firma anonimă avea deja deschise conturi la cele două instituții afiliate cu Banca Socială – Unibank și BEM, toate trei controlate de Ilan Șor.

Este de menționat faptul că pentru deschiderea conturilor bancare, offshorul a trebuit să prezinte un set de documente, dintre care o parte – autentificate notarial. Contrar prevederilor legale, însă, Banca Socială a acceptat cererea Veb Solutions cu două zile înainte ca firma să obțină actele de la notar. Acesta este încă un indiciu de afiliere cu instituția financiară. Se pare că se făcea totul în mare grabă. Mai devreme am văzut că pe 10 noiembrie 2014, pe contul în dolari al Veb Solutions din BS, o firmă anonimă, fără contabil, cu un singur angajat, care abia împlinise 21 de ani, deja curgeau 25 de milioane de dolari, proveniți din credite frauduloase acordate de BEM unui SRL din „grupul Șor”. În condițiile în care actele notariale au fost semnate abia pe 12 noiembrie. Vladimir Neagul are pagini personale pe mai multe rețele de socializare. În fotografiile postate nu pot fi observate obiecte de lux, vacanțe scumpe sau alte elemente ale unei vieți îndestulate, precum te-ai aștepta în cazul unui reprezentant al unei companii cu tranzacții de milioane de euro și dolari.

Reporterul Jurnal TV l-a contactat pe una din rețelele de socializare, însă tânărul nu a răspuns la mesaje. Am încercat să luăm legătura și cu reprezentanții panamezi ai offshorului. Firma de avocatură Mata & Pitti, care a participat la procesul de fondare, are și un site pe care își prezintă serviciile oferite în paradisul fiscal panamez. Am expediat o solicitare de informație pe adresa de email indicată pe site, dar deocamdată nu am primit vreun răspuns. Totodată, am găsit pe rețelele de socializare, inclusiv cele pentru profesioniști, persoana care s-a ocupat nemijlocit de prezentarea actelor pentru fondarea offshorului, José Francisco Castrellón, care ocupă și poziția de director al Veb Solutions.

În informația despre sine, juristul scrie că în prezent muncește în cadrul ministerului economiei si finantelor din Panama, dar anterior a activat, timp de 18 ani, în cadrul companiei Mata & Pitti. I-am scris și lui în speranță să aflăm cine stă în spatele offshorului și ce clienți a mai avut în Republica Moldova, însă deocamdată el nu a răspuns. Cert este că panamezul figurează drept director sau președinte în peste cinci mii de offshoruri. În cel puțin două dintre aceste companii, José Francisco Castrellón a reprezentat interesele fostului bancher de la BEM, BS și Unibank – Ilan Șor. Una este Tomton Trade Corp – companie deja cunoscută telespectatorilor noștri. Anume această firmă a plătit pentru studiile fiului vicepremierului Iurie Leancă în Marea Britanie. Iar Ilan Șor a recunoscut că acest offshore îi aparține în două procese de judecată – cel împotriva fostului premier, Vladimir Filat și cel împotriva fostului deputat Chiril Lucinschi. José Francisco Castrellón a fondat pentru Șor și Roldon Capital Corp, o altă firmă, pe care fostul bancher a recunoscut-o în procesul contra lui Filat. Astfel, vedem că fondatorul offshorului Veb Solutions, care a sustras cinci milioane de euro din creditele de urgență acordate de BNM Băncii de Economii, este și fiduciarul care a creat două firme de ale lui Ilan Șor, care au participat la sustragerea banilor din BEM, BS și Unibank.

Totodată, legături cu alte firme de ale lui Ilan Șor pot fi deduse dacă analizăm unde au plecat banii în decembrie. Atât cât ne permit documentele care ne-au stat la dispoziție. Compania care a primit banii de la Veb Solutions, Saturn Export, nu este recunoscută de niciunul dintre figuranții în dosarul fraudei. Șor afirmă că și această firmă i-ar aparține lui Platon.

Platon, însă, declară că în spatele Saturn Export ar sta Ilan Șor și că beneficiari ai transferurilor de la acest offshore în decembrie 2014 ar fi atât fostul bancher, cât și oligarhul de la șefia PD, Vladimir Plahotniuc.

Să vedem ce spun extrasele bancare. Două dintre companiile spre care au fost făcute transferuri de la Saturn, în valoare de peste patru milioane de dolari din cele cinci milioane de euro, Coweroll Merkets LLP și Moonlayt LLP, au fost create de fiduciari care au fondat mai multe dintre firmele recunoscute de Ilan Șor drept ale sale. Delait Secretaries Limited și Tupcain Limited, care au fondat aceste două destinatare a banilor din garanție, figurează și la opt dintre offshorurile recunoscute de Șor drept ale sale în procesul contra lui Filat și la altele două recunoscute de Șor în procesul contra lui Lucinschi.

Unele dintre firmele spre care se duc banii de la Sarturn, figurează și în rulajele mai multor companii de ale lui Șor, care au beneficiat de bani din credite frauduloase de la cele trei bănci jefuite. În unele cazuri, corespund chiar și numerele facturilor în baza cărora se fac plățile. De exemplu. Pe extrasele bancare ale Saturn Export, vedem că o parte din banii trimiși din BEM de Veb Solutions, aproximativ 48 de mii de euro, pleacă mai departe spre o companie italiană, Milior SPA, cu mențiunea ”pentru stofă”. Aceeași denumire de firmă o întâlnim într-un transfer făcut, tot pentru stofă, de offshorul Welentas, recunoscut de Șor în procesul lui Filat. Vedem că două dintre facturile în baza cărora se fac plățile au numere identice. Rezultă că Saturnul, al cărui proprietar nu este cunoscut, și Welentasul, despre care se știe cu siguranță că-i aparține lui Șor, au efectuat plăți către aceeași firmă, pentru aceeași marfă, ba chiar în baza acelorași facturi.

Curios este că la una dintre firmele, spre care au plecat banii din garanția de stat, figurează un fiduciar care a creat offshoruri atât pentru Ilan Șor, cât și pentru așa-zișii investitori ai lui Veaceslav Platon. Este vorba despre Ettila Suomi LP, spre care pleacă aproximativ 152 de mii de dolari proveniți din rezervele BNM. Documentele pentru fondarea acestei companii au fost depuse de fiduciari de la CIE Europe, aceiași care au depus actele pentru fondarea companiei amintite mai sus, Ankor Getaway, recunoscută de Platon drept firmă a investitorilor, pe care îi reprezenta în Republica Moldova. Aceiași fiduciari, însă, au constituit și cel puțin două firme recunoscute de Șor drept ale sale în procesul lui Vladimir Filat.

Și în această dispută Șor-Platon procurorii promovează versiunea lui Șor, așa cum au făcut și în disputele Șor-Filat și Șor-Lucinschi. Acuzatorii consideră că firmele Veb Solutions și Saturn, prima – fondată de fiduciari de ai lu Șor și a doua – plătitoare a acelorași facturi împreună cu alte firme de ale lui Șor, i-ar aparține lui Platon. Pentru a stabili cu exactitate cine stă, într-adevăr, în spatele firmelor spre care s-au dus banii sustrași din rezervele statului sunt necesare investigații independente, care să nu fie umbrite de dubii cu privire la imparțialitatea anchetatorilor.

Ceea ce poate fi afirmat cu certitudine la această etapă este că după fraudarea celor trei bănci controlate de Ilan Șor a urmat sustragerea rezervelor de la Banca Națională. Și că autoritățile nu au împiedicat nici una, nici alta. În schimb, au tăinuit și continuă să ascundă informația legată de frauda bancară. În urmă cu aproape patru ani, pe 30 noiembrie 2014, cetățenii Republicii Moldova au ieșit la vot fără să cunoască faptul că din trei bănci s-a furat un miliard de dolari și că gaura va fi pusă pe umerii lor. Alegătorii nu aveau habar că în acele momente, din rezervele de stat se scoteau miliarde de lei, iar cum au fost utilizate acele miliarde nu se cunoaște nici astăzi. Nu se știe câte cazuri, precum cel descris cu implicarea Veb Solutions, ar putea fi descoperite după o analiză a tuturor extraselor bancare ale firmelor implicate în fraudă. Nu este exclus că exemplul nu este unul singular.

Sursa:jurnal.md

(82 accesari)