Banca Națională a Moldovei a dat publicității ceea ce numește o „sinteză detaliată” a investigației furtului miliardului, pe care a primit-o împreună cu cel de-al doilea raport de la companiile Kroll și Steptoe & Johnson.

Documentul descrie, printre altele, metodologia investigației internaționale, analiza expunerilor băncilor fraudate în perioada 2012-2014, legătura grupului Shor, constituit de primarul de Orhei Ilan Shor, cu acționariatul băncilor fraudate, mecanismele de spălare a banilor și destinația fondurilor frauduloase.

Conform Raportului Kroll, frauda bancară a avut loc de cel puțin trei ani și s-a intensificat în anul 2014, ducând în cele din urmă la prăbușirea Băncii de Economii, Unibank și Banca Socială.

Frauda a presupus emiterea a sute de împrumuturi și transferate în Letonia, printr-un mecanism de spălare a banilor, apoi majoritatea fondurilor au fost canalizate înapoi în Moldova pentru a rambursa împrumuturile existente. Analiza fluxului de fonduri din cadrul investigației a identificat peste 600 milioane de dolari SUA care au dispărut pe parcursul aceste perioadei, fără a se întoarce în cele trei bănci din Republica Moldova pentru achitarea împrumuturilor contractate anterior.

Documentele sugerează implicarea în frauda suspectată a unui grup mare de persoane și a unor companii afiliate primarului de Orhei, Ilan Shor. Conform anchetei, „Grupul Shor” ar însuma cel puțin 77 de companii.

Expansiunea împrumuturilor de la cele trei bănci a crescut de la 491 milioane de dolari la începutul anului 2012 până la aproximativ 1 miliard de dolari până la sfârșitul lunii noiembrie 2014. În luna octombrie 2014 aproape 70% din totalul împrumuturilor au fost oferite societăților din „Grupul Shor”, iar în luna noiembrie 2014 cifra a crescut până la 80%.

Conform Raportului Kroll, în perioada ianuarie 2012 – aprilie 2014, majoritatea fondurilor, în valoare totală de 478 milioane de dolari, au fost transferate către o bancă letonă, implicată în mecanismul de spălare de bani. Din mai până în noiembrie 2014, o altă bancă letonă a devenit principalul motor de spălare a banilor din cele 3 bănci moldovenești.

Din banii scoși din Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, aproximativ 220 milioane de dolari au rămas în Moldova și au fost folosite pentru rambursarea împrumuturilor luate de la cele trei bănci, precum și de la alte bănci din Republica Moldova.

Aproximativ 110 milioane de dolari de fonduri din împrumuturi au fost transferate direct în alte jurisdicții, inclusiv în conturi ale băncilor rusești, fără a trece prin mecanismul de spălare.

Analiza a arătat că „Grupul Shor” a acționat concertat pentru fraudarea băncilor și pentru a ascunde acest lucru prin utilizarea unei rețele de companii colaterale și conturi offshore.

În plus, documentele analizate de Kroll relevă faptul că, conturile celei dea doua bănci letone au fost afiliate și controlate de „Grupul Shor” și că Ilan Shor a avut corespondență directă cu banca și a furnizat indicații despre circulația milioanelor care au trecut prin ea. Analiza scoate la iveală și faptul că, în conturile pe numele Shor și al altor persoane afiliate lui au fost transferați bani proveniți din frauda bancară, care au fost tranferați în conturile primei bănci letone. Conform conturilor, Shor ar fi fost listat drept UBO (ultimul beneficiar) pentru una dintre companiile care a fost folosită pentru spălarea banilor prin contul său la prima bancă letonă.

În cele două bănci letone au fost create 81 de conturi bancare. Majoritatea conturilor erau deținute de asociații cu răspundere limitată din Regatul Unit sau companii înregistrate în locații offshore, cum ar fi Belize, Insulele Virgine Britanice și Panama. Majoritatea companiilor au fost recent înființate, nu aveau afaceri, nici conturi publice, niciun sediu de afaceri, niciun alt cont bancar, niciun profil public și niciun proprietar identificabil.

Mecanismele de spălare au inclus transferul frecvent de fonduri între conturile conectate, împărțirea fondurilor și divizarea acestora prin alte conturi, emiterea simultană și rambursarea pentru a ascunde fluxul și frecvența tranzacțiilor. Kroll a identificat că unele operațiuni au fost făcută în câteva secunde.

Anchetatorii au identificat alte 45 de conturi în băncile din Estonia. Aici ar fi fost spălate circa 58 milioane de dolari. Alte 100 de milioane de dolari ar fi fost spălate prin băncile din Rusia. Și aici cei de la Kroll au identificat conturi bancare deținute de „Grupul Shor” și alte persoane fizice.

Cei de la Kroll spun că banii din cele 3 bănci devalizare au ajuns și în băncile din China, Hong Kong și Ciprul.

Ancheta relevă, fără a prezenta nume, că în jur de 50 de milioane de dolari au fost transferate pe conturile unor persoane concrete din Republica Moldova.

De menționat că în urma fraudei din sectorul bancar, trei bănci din Republica Moldova: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank au ajuns în stare de faliment la sfârșitul anului 2014 și a fost constatată dispariția unui miliard SUA din acestea.

Investigația companiei Kroll este parte a investigației în desfășurare cu privire la tranzacțiile derulate pe parcursul anilor 2012-2014 de către cele trei bănci din Republica Moldova. Scopul final al acesteia este recuperarea la nivel mondial a fondurilor de la răufăcători, precum și identificarea tuturor părților care au participat și au profitat în mod deliberat de pe urma fraudei, inclusiv părțile și instituțiile financiare din afara Republicii Moldova.

Prima etapă a investigației a scos la lumină dovezi clare privind implicarea crucială în această fraudă a lui Ilan Shor, precum și a companiilor și persoanelor fizice aflate în legătură cu acesta. Dovezile în cauză au stat la baza unei analize amănunțite a fluxului de fonduri obținute în mod fraudulos în anul 2014, efectuată în scopul urmării fondurilor pîna la destinația lor finală.

Chiar și așa Shor a fost condamnat la 7 ani de închisoare, dar se află în libertate până la o decizie a ultimei instanței.

Sursa:independent.md

(642 accesari)