Un interviu cu deputatul USR Matei Dobrovie, membru al Comisiei pentru politică externă și vicepreședinte al Comisiei pentru românii din afara granițelor.

În ultimul an UE și-a schimbat puternic retorica față de guvernarea de la Chișinău. Îndeplinirea parțială a angajamentelor față de Bruxelles, dar și ignorarea recomandărilor privind schimbarea sistemului electoral, au dus la condiționarea asistenței europene. Pe de altă parte, în cadrul ultimei vizite la Chișinău, premierul României, Viorica Dăncilă, s-a abținut în a critica clasa politică de la Chișinău, lăsând a se înțelege că totul este perfect. De altă părere este opoziția de la București, care susține că R. Moldova este un stat capturat de oligarhi, iar România ar trebuie să pună o mai mare presiune pe politicienii moldoveni. Deutsche Welle a realizat un interviu cu deputatul român Matei Dobrovie, membru USR, care s-a aflat în aceste zile într-o vizită la Chișinău. Tema discuțiilor au fost ultimele evoluții politice și alegerile din acest an din Republica Moldova.

DW: Cum se vede situația din R. Moldova la București? Care sunt principalele amenințări pentru democrația de la Chișinău?

Matei Dobrovie: Cam sumbră. Am avut în aceste zile discuții cu partidele cu adevărat pro-europene de la Chișinău – Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate – dar și cu reprezentanții societății civile de la Chișinău. De la toți am auzit același mesaj și anume că R. Moldova este într-o situație dramatică în momentul de față, că riscăm să pierdem oportunitatea de a face o schimbare, iar dacă aceasta nu va fi făcută anul acesta, când sunt alegerile, riscăm să avem o țară abandonată corupției, într-o sferă gri de influență a Rusiei.

Aceste alegeri, cele locale pentru Chișinău și cele parlamentare din toamnă, reprezintă o ultimă șansă pentru R. Moldova, de a alege între o orientare clară, corectă, de apropiere de România și UE, ceea ce acum nu se întâmplă. De ce spun acestea? Pentru că perpetuarea corupției și a sărăciei decredibilizează ideea parcursului european în R. Moldova. Mai mult decât atât, dacă Bucureștiul continuă să-l susțină pe oligarhul Vlad Plahotniuc, asta înseamnă că cetățenii R. Moldova văd că România girează un sistem care îi sărăcește. Este trist, chiar dureros să vezi cum te îndrepți către un scenariu nedorit, de preluare de către forțele pro-ruse a majorității, chiar constituționale, în Parlament. Mai avem foarte puțin timp în care putem să ne organizăm, iar aceste partide ne-au cerut să încercăm să mobilizăm cetățenii moldoveni din diasporă ca să contrabalanseze, ceea ce în momentul de față este monopolul binomului Plahotniuc-Dodon.

DW: Pe parcursul ultimului an UE a criticat guvernarea de la Chișinău punând presiune pe realizarea angajamentelor. Pe de altă parte, Bucureștiul a reacționat mai puțin critic sau chiar cu ignoranță. De ce politicienii aflați la guvernare în România nu pun și ei presiune pe Chișinău?

M.D.: Foarte bună întrebarea și eu pot să vă spun că am fost un critic constant al acestei abordări a Bucureștiului. Cu părere de rău, România nu evaluează și nu urmărește cum sunt cheltuiți banii pe care îi acordă Chișinăului, destinați cu adevărat cetățenilor acestei țări. Trebuie să separăm foarte clar lucrurile. România trebuie să îi aibă în vedere pe cetățenii R. Moldova ca beneficiari, nu un Guvern sau altul, nu o majoritate politică sau alta. Explicația, din păcate, este foarte simplă, dar este și una nocivă. Existența unei frății între Partidul Democrat din Moldova și PSD-ul de la București este una împotriva independenței justiției și a statului de drept. Mai mult ca atât, pot să spun că acum dl. Dragnea se inspiră direct din modelul Plahotniuc. Adică, în loc ca România să inspire, să dea un exemplu în materie de combatere a corupției, să arate că avem DNA, instituții funcționale, face invers. Dragnea și Plahotniuc sunt din același aluat. Ei vor să facă același lucru. Dragnea își propune să captureze statul român după modelul Plahotniuc. Deci, această relație este manifestă și este foarte toxică, iar ea dă un semnal cetățenilor din R. Moldova, care în sondaje spun foarte clar că Vlad Plahotniuc are un anti-rating uriaș, iar PD-ul nu există în sondaje decât fabricat, cu cifre foarte mici.

DW: Cu părere de rău, R. Moldova a regresat de la o poveste de succes la elevul restant în planurile UE. Care sunt șansele de reabilitare a clasei politice de la Chișinău?

M.D.: UE nu mai tolerează orice derapaje. Deci de la faptul că europarlamentarii, inclusivi români, ridică problema condiționării asistenței, inclusiv politice, legate de lucruri foarte concrete cum ar fi nerespectarea recomandării Comisiei de la Veneția, este un semnal de alarmă. Deci, este practic o premieră când se aplică asemenea condiționalități, dar este un caz de forță majoră. S-a ajuns aici pentru că efectiv nu mai sunt alte soluții, pentru că europenii închizând ochii, au sperat că va fi mai bine. Or, dacă nu vrei să pierzi R. Moldova, atunci tot ce mai poți să faci e să încurajezi actorii pozitivi ai schimbării ca să încerce să schimbe acest sistem. Ce înseamnă europenizare? Nu înseamnă că R. Moldova va avea o posibilitate de aderare chiar mâine. Aceasta înseamnă viabilizarea instituțiilor, a statului de drept, a independenței justiției, iar numai după aceea vom putea vorbi de lucruri mai ambițioase.

DW: Suntem în anul centenarului – un eveniment important pentru mulți cetățeni de pe ambele maluri. Cu toate acestea, președintele Igor Dodon a pornit o adevărată campanie anti-unionistă, insistând pe apărarea statalității. Este unionismul cu adevărat un pericol pentru R. Moldova?

M.D.: Nu este și este o temă falsă. Președintele Dodon a obișnuit cu asemenea teme, iar acestea sunt menite să întărească ideea că Dodon, vezi Doamne, apără componenta de etnici ruși de o amenințare care ar veni din partea României și din partea unioniștilor. Adevărul este că această armă este folosită ca Dodon pentru a-și consolida puternic acest electorat, care în esența lui este mult mai preocupat de problemele care afectează până la urmă toți cetățenii. Ele nu sunt geopolitice, sunt legate de corupție, sărăcie, servicii medicale, educație, de toate lucrurile de bun simț pe care și le dorește orice om. Deci, acest joc perfid are exact rolul de a distrage atenția de la faptul că Dodon și PSRM-ul nu fac nimic pentru a rezolva aceste probleme.

Totul este de fațadă. Într-o zi zice că denunță Acordul de Asociere, ceea ce este absolut imposibil pentru nu are acele atribuții, iar în alta vorbește despre pericolul unionist, cetate asediată etc. Problema este că, pe lângă această butaforie pe care o face, s-ar putea să ne trezim în situația în care socialiștii și pro-rușii să fie în stare să facă ceea ce acum vorbesc aiurea, în momentul când vor avea majoritatea constituțională. Se poate întâmpla prin acest joc de falsă opoziție, de menținere a acestui status quo putred. La fel nici Rusia nu face nimic, iar aceste forțe câștigă liniștite fără să facă mari eforturi. Pe de altă parte, intrăm în jocul lui Plahotniuc – cum face ceva Dodon, vine Plahotniuc și zice „nu” și el se prezintă ca salvatorul vectorului european. Sunt doar niște lucruri cosmetice, care de fapt ascund că ei nu vor să rezolve probleme de fond. Nu poți să ai o țară viabilă, în care să vină investitori, în care a avut loc un jaf masiv în sistemul bancar. Nu poți să vii să investești într-o țară în care legile pot să se schimbe oricând, în care parlamentarii pot fi cumpărați.

DW: Ați venit cu niște propuneri de proiecte la Chișinău. Ce presupun acestea și cum doriți să le implementați?

M.D.: Sunt două proiecte care îmi sunt foarte dragi. Unul este legat de spațiul informațional comun. Ca fost jurnalist am sesizat aici o mulțime de probleme legate de faptul că presa independentă din R. Moldova nu are acces la finanțare, este atacată, jurnaliștii sunt atacați, mass-media nu are acces la publicitate etc. Deci, eu vreau să resuscitez o inițiativă bună, care a fost făcută de fostul departament al Românilor de Pretutindeni, dar care a fost abandonată fără nicio explicație. Se numea „Consiliul consultativ mass-media România – R. Moldova”, care își propunea să integreze politicile editoriale ale jurnaliștilor de pe ambele maluri ale Prutului, o platformă de dialog în care ei puteau crea proiecte comune, finanțări din partea UE etc. Eu vreau să readuc această platformă.

Un alt proiect ține de observația mea privind finanțarea actorilor schimbării pozitive de la Chișinău – de la presă independentă până la ONG-uri și la problema finanțării unor start-up-uri politice. Aici am gândit un proiect care se numește Fondul „Libertatea” și care ar urma să funcționeze în subordinea Agenției României de Cooperare pentru Dezvoltare (RoAID). Acest fond ar fi un administrator de granturi la care poate să aplice diferite entități ale societății civile pe diferite proiecte, cum ar fi mass-media, statul de drept etc. Am lansat această inițiativă, deoarece, cu părere de rău, actualmente statul român finanțează destul de deficitar actorii din R. Moldova. Mai mult decât atât, constat cu neplăcere, că România finanțează portaluri care nu doar fac o propagandă pro-oligarhică, dar și atacă foarte virulent forțele cu adevărat pro-europene de aici. Este inacceptabil, în opinia mea, ca din bani românești să fie finanțată o presă politizată, cu probleme de integritate. Nu poți să finanțezi, pur și simplu, la întâmplare sau doar pentru că ai relații bune pe o anumită zonă politică.

Sursa:dw.com

(18 accesari)