Interviu cu un deputat USR în vizită la Chișinău. Uniunea Salvați România, cel mai tânăr partid românesc cu reprezentare parlamentară, și-a trimis o delegație la Chișinău pentru convorbiri cu politicienii moldoveni aliați, în primul rând lidera PAS Maia Sandu, despre cum România s-ar putea implica în dezvoltarea Republicii Moldova.

Creată în 2016 prin fuziunea mai multor formațiuni ale unor activiști civici, USR a intrat în același an în Parlament cu un program axat pe politica internă. În relația cu Republica Moldova, a declarat că va sprijini de-oligarhizarea. Valentina Ursu l-a întrebat pe unul din musafiri, deputatul Matei Dobrovie, vicepreședintele comisiei parlamentare pentru românii de pretutindeni, care este viziunea USR despre unire.

 Matei Dobrovie: „Obiectivul trebuie să fie dezoligarhizarea și europenizarea. Suntem conștienți de faptul că perspectiva de aderare a Republicii Moldova este îndepărtată, dar europenizarea înseamnă funcționalizarea instituțiilor, înseamnă ca justiția să fie cu adevărat independentă, înseamnă statul de drept să existe, nu să fie o fantasmă. Avem nevoie de democrație, vedem un recul în materie de democrație în Republica Moldova. Deci, până ce nu asigurăm toate aceste lucruri, inclusiv dezoligarhizarea, al doilea subiect. Ce înseamnă dezoligarhizarea? Înseamnă practic demolarea acestui sistem actual și împuternicirea unor actori pozitivi ai schimbării, adică o presă independentă, o societate civilă puternică. Fără ei, care au acest rol de watch dogs, de câini de pază ai democrației, nu putem să vorbim despre o democrație veritabilă și despre o societate sănătoasă.”

Europa Liberă: Cineva ar putea să vă întrebe de ce nu e România un model pentru Republica Moldova?

Matei Dobrovie: „Cel puțin în ceea ce privește combaterea corupției, poate să fie un model foarte bun. Avem instituția DNA, Direcția Națională Anticorupție, care este un model de bune practici la nivel european și cred că acel slogan – „DNA, treci Prutul!” – nu este întâmplător. Cetățenii din Republica Moldova își doresc până la urmă niște lucruri de bun-simț. Și anume: își doresc să nu existe corupție, să nu existe sărăcie, să trăiască o viață decentă, să aibă un nivel de trai bun, dar toate aceste lucruri trebuie construite. Nici măcar democrația nu este un bun câștigat, pentru ea trebuie să lupți și sunt mulțumit de faptul că am întâlnit astăzi oameni determinați să lupte pentru democrația și pentru viitorul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar între cele două state vedeți mai multe asemănări sau sunt și deosebiri?

Matei Dobrovie: „Cea mai mare deosebire – statutul de membru al Uniunii Europene, pe care România îl are și acest atu este clar și acela de membru NATO, bineînțeles, garanția aceasta de securitate și de prosperitate este foarte importantă. Important este însă și ce poate să facă România pentru Republica Moldova ca să mai reducă din decalaje, pentru că în momentul de față avem un decalaj de dezvoltare foarte mare între România și Republica Moldova. Deci, eu nu merg pe soluții simpliste date de unele partide așa-zis unioniste din Republica Moldova, precum Partidul Unității Naționale, PUN, pe care îl consider de asemenea o creație a lui Plahotniuc, dar putem să discutăm, dar merg pe ceva mult mai concret, și anume, haideți să discutăm la modul concret: ce plan aveți pentru Unire? Există prezență mediatică puternică românească în Republica Moldova? Există prezență investițională puternică în Republica Moldova? Există prezență și interconectare energetică? De aici trebuie plecat cu lucruri concrete, nu cu sloganuri. Unirea nu se face cu sloganuri și n-o să se facă niciodată cu sloganurile pe care le auzim foarte mult și la București, și la Chișinău. Din păcate, în toate cazurile ele rămân fără un plan concret, o foaie de parcurs – ce vreți să obțineți, cu termene concrete, în cât timp, cu scopul acesta final, scop nobil, dar aici trebuie să fac precizarea asta foarte clară, că am venit în Republica Moldova acum în cadrul unei delegații oficiale a USR pentru a discuta exact ce putem noi să facem, să ajutăm acești actori pozitivi ai schimbării și forțele antioligarhice și proeuropene PAS și Platforma DA. Și să vedem cum aceste forțe pot fi ajutate, și nu numai ele, ci și societatea civilă și presa independentă. Avem două proiecte – unul legat de spațiul informațional comun și unul legat de Fondul „Libertatea”.”

Europa Liberă: Deseori la Chișinău, în întreaga Republică Moldova se vorbește despre nevoia pătrunderii sângelui proaspăt în politică. Dvs. sunteți exponentul generației tinere. Credeți că tinerii politicieni pot face mai mult decât au făcut ceilalțși fac?

Matei Dobrovie: „Cu siguranță!”

Europa Liberă: Pentru că mulți dintre cei care guvernează spun că depun toată priceperea pentru ca să implementeze proiecte, pentru ca să facă traiul mai ușor, pentru ca să aducă bunăstare în casa cetățeanului simplu. Ce-i stă în puteri unui tânăr politician?

Matei Dobrovie: „Evident că tinerii au mai multă energie, au dorință de implicare, este o nevoie foarte mare ca toate generațiile să participe la o schimbare pozitivă în societate. Pe de altă parte, e nevoie de implicarea tinerilor, pentru că, după cum vedem, Republica Moldova, spre exemplu, se depopulează, foarte mulți pleacă din țară…”

Europa Liberă: Apropo, foarte mult tineret merge la studii în România și nu mai revine.

Matei Dobrovie
Matei Dobrovie

Matei Dobrovie: „Nu mai revine, da, sau se duce în alte țări și lucrează. Ceea ce discutam astăzi cu Maia Sandu era tocmai această problemă pe termen lung a Republicii Moldova că la un moment dat nu o să mai ajungem să avem acea masă critică de implicare, deci la un moment dat, dacă ai un stat care se depopulează atât de accelerat și n-o să mai ai oamenii care să susțină, să-și dorească cu adevărat să schimbe ceva, să se implice. Implicarea este esențială. Deci, noi încercăm să facem și în România această implicare prin mai multe căi – încercăm să-i determinăm pe oameni, să-i încurajăm să vină la vot și în acest sens eu, de exemplu, am introdus o propunere legislativă de extindere și de îmbunătățire a votului prin corespondență, pentru ca să dau posibilitatea tuturor românilor cu drept de vot, cu reședință sau domiciliu în țară sau în străinătate să voteze prin corespondență.”

Europa Liberă: Dvs. sunteți un politician tânăr, din opoziție. Dacă ați fi la guvernare în România, ați putea face mai mult pentru ca această relație moldo-română să aibă mai multă consistență, mai mult conținut?

Matei Dobrovie: „Cred că, dacă noi am fi la guvernare, am putea să propunem acel proiect despre care vă spuneam și la care țin foarte mult. De fapt, sunt două – unul este legat de spațiul informațional comun care acum rămâne, din păcate, un termen destul de vag și general. Aici am în vedere practic reluarea acelui Consiliu Consultativ Mass-Media România – Republica Moldova, care

Ce trebuie să facă foarte clar România în momentul de față? Cred că trebuie să monitorizeze inclusiv cui dă finanțări în Republica Moldova, pe ce fel de proiecte, chiar și pe mass-media.

urmărea schimburi între jurnaliștii de pe cele două maluri, interconectarea politicilor editoriale, proiecte comune pe care să le facă jurnaliștii. Și pe de altă parte, Fondul „Libertatea”, care iarăși e foarte important, putem să-i zicem și „Solidaritatea”, dacă ar fi să ne gândim la „Solidarnosc”-ul polonez, dar ideea era ca România să finanțeze țintit presa independentă, societatea civilă, ONG-uri ș.a.m.d. din Republica Moldova, fără ca acești bani să mai treacă pe la guvern, guvernul actual și actualul sistem, pentru ca să creeze efectiv anticorpii unei societăți sănătoase, care sunt presa și ONG-urile.”

Europa Liberă: Dvs. sunteți un bun cunoscător al dosarului relațiilor bilaterale. Iată pe agendă prioritar ce ar trebui să se regăsească?

Matei Dobrovie: „Cu siguranță discutăm despre interconectarea energetică. Vedem că proiectul Iași-Ungheni avansează destul de greu, s-au făcut câțiva pași înainte într-adevăr și pe linia Ungheni-Chișinău, mă rog, sunt preconizate câteva mici avansări. Important este ca lucrurile acestea să evolueze treptat. Degeaba spui că vrei Unirea mâine sau că trebuia să se facă ieri, lucrurile acestea nu sunt realiste. Trebuie să înțelegi că trebuie să consolidezi prezența românească în Republica Moldova. Iată, vorbeam despre spațiul informațional comun. Am avut acea Lege a Codului Audiovizualului, acum în a doua lectură vedem că nu prea se mai menționează nimic despre propaganda rusească. Deci sunt niște probleme care trebuie urmărite. Ce trebuie să facă foarte clar România în momentul de față? Cred că trebuie să monitorizeze inclusiv cui dă finanțări în Republica Moldova, pe ce fel de proiecte, chiar și pe mass-media.”

Europa Liberă: Ce știu tinerii români despre conflictul transnistrean și cum vedeți Dvs. soluționarea acestei probleme?

Matei Dobrovie: „O întrebare dificilă. Tinerii cred că știu prea puțin chiar unde este Transnistria, din păcate. Tinerii din România, mă întrebați?

Europa Liberă: Sigur că da. Și dacă știu ce s-a întâmplat la Nistru în 1992?

Matei Dobrovie: „Cred că mult prea puțin și apropo de soluționarea acestui conflict, e clar că formatul „5+2” este de foarte multă vreme blocat, nu este viabil din cauza faptului că Federația Rusă are un interes clar ca trupele să rămână staționate în teritoriul transnistrean. În schimb, observ niște evoluții, care mie mi se par foarte periculoase, și anume, această legitimare înceată, dar sigură a statalității Transnistriei prin așa-zisa „politică a pașilor mici”. Acești „pași mici”, care merg de la recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare a automobilelor până la recunoașterea diplomelor, în timp ce problemele de fond rămân undeva în afara preocupării guvernanților de la Chișinău. Și acest lucru mi se pare foarte grav, pentru că, pe de o parte, e aici și un cocteil geopolitic. Germania a făcut presiuni susținute încercând să rezolve, zic eu de bună-credință, dar nu foarte fericit acest conflict în sensul că a încercat să deblocheze acest format „5+2” prin „politica pașilor mici”. De fapt, e vorba de mici concesii făcute de Chișinău, care însă sunt, cum vă spuneam, o recunoaștere de facto a Transnistriei. Foarte pe scurt, cum nu aș vedea soluția, iată că, dacă tot vorbeam despre Unire la început, unioniștii spun, vă citez dintr-o foaie de parcurs a Sfatului Țării-2 privind Unirea spuneau: „Dle, „5+2” este greșit, haideți să facem „2+1” și negociază România cu Rusia”. Serios, dlor unioniști?! Nu este o idee bună, adică în momentul de față să propui o asemenea variantă, este o dovadă clară că nu ai un plan realist pregătit.

Deci, în momentul în care discuți chestiunea transnistreană sau chestiunea Unirii, trebuie să ai în vedere toți actorii geopolitici majori și nu poți să scoți din ecuație Uniunea Europeană și Statele Unite, nu poți să scoți din ecuație și chiar nu trebuie să scoți din ecuație Ucraina, care, iată, dă niște semne că și-a schimbat poziția față de Republica Moldova în acest format. Deci, în loc să folosești niște lucruri care ar putea să te avantajeze, tu spui: „Nu, noi discutăm cu Rusia direct”, iar rezultatul unor asemenea idei nu este decât că decredibilizează ideea de Unire și ideea de soluționare a conflictului transnistrean. Nu ai cum să rezolvi acest conflict la modul acesta, mai ales că România nici măcar nu face parte din format, adică…”

Europa Liberă: Face parte indirect, prin Uniunea Europeană, care este observator în acest proces de negocieri „5+2”, dar această preocupare a asigurării securității în regiune oricum e în mintea multora. Iată, care e vocea cea mai puternică aici, în regiune, care poate decide cine furnizează mai multă securitate?

Matei Dobrovie: „Păi, dacă e să ascultăm argumentele Rusiei, Rusia ne spune că trupele sale sunt pacificatoare, că ele au un rol tocmai de a veghea să nu escaladeze conflictul și până la soluționarea lui trebuie să rămână acolo. Or, vedem că de fapt Rusia, în ciuda tuturor angajamentelor luate prin diverse acte internaționale, nu retrage acele trupe, ba mai mult decât atât, își consolidează prezența acolo, făcând foarte periculoasă această zonă nu doar prin prisma faptului că avem acolo și muniții, și soldați ruși, ci și prin faptul că este o amenințare constantă oricând. Vă amintiți acele exerciții și simulări pe care le face Rusia din când în când și acele episoade în care erau recrutați oameni din Republica Moldova și din Transnistria pentru aceste forțe?… Deci, lucrurile sunt mult mai complicate și Rusia e clar că face un joc în care simulează că ar vrea să colaboreze și să deblocheze acest format, dar în realitate îl folosește exact pentru a menține acest blocaj.”

Europa Liberă: Cine produce securitate?

Matei Dobrovie: „Cine produce securitate? Bineînțeles că și România și acum mi-a mai venit un gând – un factor major este și Ucraina, că Ucraina este un adevărat scut pentru Republica Moldova atâta timp cât nu se lasă pradă, cât rezistă agresiunii rusești. Până să vorbim despre altceva, eu cred că și Ucraina poate spune că furnizează securitate Republicii Moldova. Deși Republica Moldova nu este în NATO, iată că NATO s-a implicat în consolidarea forțelor armate moldovenești. Au participat oficiali moldoveni la discuții și la anumite programe de întărire a capacității și mai mult decât atât…”

Europa Liberă: Vă întoarceți la București cu intenția de a propune ceva în Parlamentul României referitor la această cooperare moldo-română?

Matei Dobrovie: „Da, cu siguranță am în vedere mai multe interpelări și o monitorizare mai atentă, pe de o parte a asistenței pentru dezvoltare pe care o acordă România Republicii Moldova pe diferite ministere, pe diferite componente. Chiar Fondul „Libertatea” pe care îl menționam, l-am gândit ca funcționând în subordinea RoAid, care este Agenția pentru Asistența de Dezvoltare a României. Voi monitoriza cu atenție ce face această agenție și în ce mod au ajuns ajutoarele României în Republica Moldova. Mă interesează de asemenea câtă vizibilitate au ele aici, cum au ajuns la beneficiar; deci cât au beneficiat cei cărora le sunt adresate, trebuie să evaluăm foarte clar rezultatele. La fel trebuie să evaluăm rezultatele, și o să fac asta prin interpelări, finanțării unor portaluri sau unor media din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Deși foarte multă populație mai e preocupată de redobândirea cetățeniei?

Matei Dobrovie: „Este și asta o chestiune pe care mă voi concentra. Am avut o primă inițiativă, o propunere legislativă legată de minorii non-cetățeni, de acea problemă. Atunci am propus o procedură de recunoaștere încercând să soluționez cât mai repede o problemă majoră și o situație nedreaptă. Pe termen lung, evident că ne vom mai ocupa de această problematică a cetățeniei.”

Europa Liberă: Unii dintre cetățeni așteaptă și mai mult de doi ani pentru a fi prelucrat dosarul.

Matei Dobrovie: „Da, și apoi mai este cu depunerea jurământului. Am avut cazuri cu cetățeni din Republica Moldova care au venit la mine și mi-au arătat care sunt termenele cu depunerea jurământului, cât de greu este cu programările…”

Europa Liberă: Da, programările sunt făcute până la sfârșit de an deja.

Matei Dobrovie: „Am mers direct la Autoritatea Națională de Cetățenie încercând să înțeleg noul sistem de programări on-line în care unii puteau să se înscrie, alții nu, expira termenul ș.a.m.d. Deci am urmărit și acest aspect. E important ca acei oameni să nu fie puși pe drumuri și să fie tratați cu respect, nu să stea la cozi în fața ANC-ului și acolo diverși intermediari să încerce să le ia banii pentru ca să le dea o prioritate. Cred că e important să fie tratați cu respect locuitorii Republicii Moldova și mai vreau să subliniez așa ca o concluzie a acestei vizite. Am simțit faptul că există forțe cu adevărat care vor o schimbare în Republica Moldova, determinate să lupte cu sistemul oligarhic, determinate să facă ceva bun aici pentru cetățenii Republicii Moldova și noi vom încerca să-i susținem pe toate palierele posibile. Există o mare disponibilitate din partea noastră ca deputați români să lucrăm pentru cetățenii din Republica Moldova și eu personal vreau să lucrez mult mai mult la proiecte concrete și să aud mult mai puține sloganuri. Cred că e momentul să ne apucăm de treabă.”

Sursa:europalibera.org

(14 accesari)