Rezoluția Parlamentului European din 4 iulie 2018, prin care s-a recomandat amânarea primei tranșe din asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova, a generat o veritabilă furtună la nivelul actualei guvernări.

Adoptarea rezoluției a coincis practic şi cu aniversarea a patru ani de la semnarea Acordului de Asociere şi Liber Schimb cu UE de la finele lunii iunie 2014, dar şi cu anunţul din iulie 2014 al autorităţilor Rusiei de a impune restricţii comerciale în relaţia cu Moldova, ca urmare a acestui pas.

Atât liderul democrat Vlad Plahotniuc, cât şi premierul Pavel Filip şi speakerul Andrian Candu au ieşit vineri, 6 iulie, cu declaraţii una mai tare decât alta, toate presurate cu mesaje agresive la adresa Uniunii Europene, care însă au şi o tentă electorală, în condiţiile în care până la alegerile parlamentare au rămas doar câteva luni.

Penalizați pentru eșecul reformei justiției și comportament nedemocratic, atât liderii partidului de guvernare, cât şi membrii Guvernului au dat vina pe opoziţie pentru faptul că Republica Moldova nu va primi în acest an asistenţa financiară așteptată.

De exemplu, milionarul Vlad Plahotniuc a declarat că „un grup parlamentar, care susţine politic unele partide de opoziţie din Moldova, a ignorat faptul că moldovenii şi-au onorat obligaţiile, implementând reforme grele în ultimii ani şi au decis că ei trebuie să fie lipsiţi de banii promişi şi meritaţi, doar pentru ca formaţiunile politice PAS şi Platforma DA să aibă beneficii electorale în viitoarele alegeri”.

„În realitate, această rezoluţie, promovată de Maia Sandu şi Andrei Năstase împotriva moldovenilor, nu-şi va atinge scopul cinic pe care aceştia l-au dorit, acela ca cetăţenii să sufere financiar de pe urma ei”, a declarat Plahotniuc.

Premierul Pavel Filip a mers mai departe, până a susține că banii din asistenta macrofinanciară care urma s-o primească Republica Moldova din partea UE „erau orientați pentru majorarea sumelor alocate pentru alimentarea copiilor din grădinițe și scoli, dar și pentru majorarea salariilor pentru cei care muncesc în educație”.

Unele surse mass-media afiliate PDM au şi titrat chiar că „Banii pe care Maia Sandu și Andrei Năstase i-au blocat la UE erau pentru hrana copiilor din grădinițe!”.

Totodată şeful executivului a menționat că, în pofida deciziei Parlamentului European, Guvernul va acumula la buget mai mulți bani, decât erau preconizați și va duce la capăt toate proiectele pornite, inclusiv salariile din educație și hrana pentru copii la grădinițe și școli.

Liderii opoziției de dreapta au numit „speculaţii” afirmațiile premierului Pavel Filip că sistarea ajutoarelor promise Chișinăului de UE ar lovi, în primul rând, în copii și profesori.

„Serios? Asta era destinația celor o sută de milioane de euro pe care le pierdem din cauza acestui regim iresponsabil?… De ce doar atunci când se pierd niște bani se vorbește despre destinația lor?”, replicat lidera PAS Maia Sandu.

Veaceslav Negruţa, fostul ministru al Finanţelor, a catalogat declaraţiile premierului drept manipulare şi minciuni.

„Banii din asistenţa macrofinanciară NU au o destinaţie concretă, pe domenii! Banii din asistenţa macrofinanciară sunt pentru finanţarea generală a bugetului, iar priorităţile cheltuielilor bugetare sunt stabilite prin legea bugetară anuală! Cineva s-a apucat sa ardă podurile după sine? Cineva intenţionat toarnă lumină proastă peste UE. Opriţi-vă!”, a scris pe o reţea socială fostul ministru.

Totodată el a sugerat că echivalentul transei suspendate poate fi ușor redus de la proiectele lansate de PDM.

Pentru ce totuși erau destinate cele 100 de milioane de euro (60 milioane euro împrumut şi 40 milioane euro – grant) asistenţă macrofinanciară a UE? Un răspuns adecvat nu a fost dat nici de premier şi nici de ministerul Finanţelor, care este acum responsabil de gestionarea asistenţei externe.

Nici în Acordul de împrumut şi Memorandumul de înțelegere (MoU)semnat între Republica Moldova şi UE pe 23 noiembrie 2018, nu există o detaliere a destinaţiei banilor. E menţionat doar că „obiectivul acestei asistențe este de a ușura constrângerile de finanțare externă ale țării, de a diminua balanța de plăți și de necesitățile bugetare, de a-și consolida poziția de rezervă valutară și de a ajuta țara să abordeze vulnerabilitățile externe și financiare actuale”.

„Această asistență din partea Uniunii Europene este complementară resurselor furnizate țării de către instituțiile financiare internaționale și donatorii bilaterali în sprijinul stabilizării economice și a programului de reformă al autorităților”, se mai spune în document.

Deci, anume Guvernul de la Chișinău urma să decidă cum va repartiza banii, reieșind din scopurile generale pentru care UE trebuia să-i aloce. Cu același succes prim-ministrul putea să spună că ”banii UE erau destinați maternităților și noi-născuților” sau familiilor nevoiașe, cantinelor sociale, etc. – important este ca lumea să înțeleagă că dacă ceva merge prost în Republica Moldova, de vină este UE.

Pe de o altă parte, ”dacă UE hrănește până și copiii în școlile și grădinițele din Moldova, cu ce naiba se ocupă Guvernul acestei țări?” – se întreabă retoric un cititor pe rețelele sociale.

La momentul ratificării pe 15 decembrie 2017, de către Parlament a Acordului de Împrumut şi a Memorandumului de Înțelegere, doar fostul premier Zinaida Greceanîi, liderul Partidului Socialiştilor, a cerut ca reprezentanţii Ministerului Finanţelor să spună „foarte concret, în care scopuri vor fi utilizate și care sunt acele poziții bugetare, care vor fi finanțate din contul creditului și din contul grantului?”

Iuri Cicibaba, la acel moment vice-ministru în exercițiu al Finanțelor, a răspuns că împrumutul de 60 milioane de euro o să fie folosit „conform bugetului 2018, pentru finanțarea deficitului pentru anul 2018”.

„Grantul (de 40 milioane euro – n.r.) este inclus ca parte a veniturilor care o să fie folosite conform destinațiilor pe deplin, deci el merge în coșul total al cheltuielilor și o să fie folosit conform cheltuielilor prevăzute de către Legea bugetului. Noi nu avem alte obligații să folosim la alte activități decât ce este planificat în bugetul nostru. Deci în cazul acesta o să meargă și la cheltuieli sociale, și la cheltuieli prevăzute în Legea bugetului”, a precizat Cicibaba.

Fosta şefă a executivului s-a arătat revoltată de faptul că asistenţa va fi folosită pentru consumul curent şi nu pentru investiţii.

„Finanțarea deficitului bugetar nu este altceva decât finanțarea consumului curent. Banii îi mâncăm, dar cu ce o să-i întoarcem înapoi? … Eu, în locul dumneavoastră, domnule ministru, aș veni cu proiectul de hotărâre și aș anexa la proiectul acesta de hotărâre o anexă cu, uite, pentru scopurile acestea…Noi înțelegem că orice reformă costă bani, dar arătați destinația lor specială, fiindcă altfel ne împrumutăm, mâncăm și pe urmă nu avem cu ce să întoarcem… și partenerii externi, de asemenea, să cunoască foarte bine pentru ce vor fi utilizați banii aceștia”, a declarat Zinaida Greceanîi.

Efectele deciziei Parlamentului European, dar mai ales ale replicilor tăioase ale reprezentanţilor puterii de la Chişinău sunt greu de evaluat. Mai ales în condiţiile în care nu e clar până unde vrea să meargă în această confruntare guvernul Filip.

Şeful Guvernului susţine chiar că suspendarea alocării primei tranşe din asistența macrofinanciară nu va avea efecte grave.

„Noi avem depășire la buget cu 1,4 miliarde lei. Noi nu avem o problemă financiară. Pentru noi asistența nu era importantă ca bani. Ar fi o greșeală să spun că este ok că nu primim bani. Evident că este păcat că a fost sistată, dar nu lovește în niciun proiect”, a spus Filip în cadrul unei conferinţe de presă.

De notat că Republica Moldova conta în acest an pe prima tranșă din asistența macrofinanciară de 30 milioane de euro, dintre care 20 milioane sunt împrumut, iar 10 milioane euro – grant.

Dacă e aşa cum spune premierul, atunci se iscă întrebarea – de ce a fost nevoie de o astfel de reacţie dură şi mai ales lansarea unor mesaje în care se menţionează că autorităţile actuale găsesc mai multă înţelegere la SUA, decât la UE şi respectiv americanii ne vor ajuta?

„De aceea, Chișinăul poate conta și de acum încolo pe un generos sprijin american. Dovadă a acestui fapt este poziția FMI, controlată de SUA, care confirmă, prin gura directorului său executiv Anthony De Lannoy, că va continua finanțarea Republicii Moldova”, explică în cronica sa de la Prime TV, comentatorul Petru Bogatu.

Este puţin probabil să se întâmple situaţia în care UE să suspende complet finanţarea Moldovei. Or, nici în anul 2015, când o serie de instituţii financiare internaţionale au sistat finanţarea Moldovei ca urmare a fraudei bancare, UE a continuat să ajute ţara noastră.

Ar fi o veritabilă lovitură pentru Moldova, şi aici SUA nu va putea acoperi gaura ce poate apărea în bugetul ţării în cazul unei eventuale suspendări a asistenţei. Or potrivit datelor Platformei pentru gestionarea asistenţei externe, UE este şi rămâne a fi „lider absolut la capitolul asistenței financiare nerambursabile”.

UE cel mai mare sponsor al Moldovei

Astfel de la începutul cooperării cu Republica Moldova, UE a oferit până în anul 2016 peste 900 milioane de euro sub formă de grant. În 2016, cu asistenţa UE erau în proces de derulare 145 de proiecte cu un buget total de peste 654 milioane de euro. În plus în ultimii 10 ani, UE a aprobat şi finanţat 12 programe de suport bugetar în valoare de peste jumătate de miliard de euro.

Datele oficiale relevă că în anii 2012-2016, UE a debursat Moldovei o asistenţă externă de 393,1 milioane euro. UE este urmată de Banca Mondială – cu 383 de milioane euro, SUA – cu 321,4 milioane euro, România – cu 185,4 milioane euro şi ONU – cu peste 161 milioane euro.

Aici se poate de precizat că în anii 2013-2015 SUA a debursat cele mai mari sume ca urmare a realizării  Programul Compact, iar România a ajuns printre lideri în anul 2016, ca urmare a alocării creditului de 100 milioane euro. Acesta deja trebuie rambursat, ceea ce crează presiune asupra finanţelor publice.

Pe aceaşi platformă guvernamentală lipsesc încă totalurile pentru anul 2017, dar potrivit datelor Ministerului Finanţelor anul trecut UE a alocat o finanţare de circa 170 milioane dolari, ceea ce reprezentat o treime din toată asistenţa externă.

În anul 2018, Guvernul a planificat să obţină o finanţare externă de 596 milioane dolari, din care 209 milioane de la UE. Acum este clar că acest plan este unul irealizabil.

Ce va urma

Mai mulţi experţi văd în acţiunile guvernării tendinţe de răstrângere a libertăţilor democratice, dar şi o nedorinţă de a reforma justiţia, ca aceasta să devină independentă. Or anume justiţia a fost folosită drept unealtă pentru a anula alegerile primarului de Chişinău.

Analistul politic și activistul civic Igor Boțan vede în tot ce se întâmplă o acţiune deliberată a puterii, care nu vrea să admită o schimbare democratică a puterii.

„Eu am temeri că partidul de guvernământ în mod deliberat aduce situația până în pragul unei confruntări electorale absolut neoneste şi va folosi acest prilej legat de această rezoluție pentru a utiliza toate instrumentele pe care le are: forța financiară, forța mediatică, instrumentele administrative…”, afirmă analistul într-un interviu pentru Europa Liberă.

Mai mult! O consecință a declarațiilor şi atacurilor la adresa UE şi reprezentanţilor săi va fi cu siguranță şi izolarea Republicii Moldova şi a actualei conduceri.

Sursa: mold-street.com

(80 accesari)