Un interviu cu raportorul Comisiei de comerţ internaţional (INTA) din Parlamentul European.

Pe 18 mai ar fi urmat să intre în dezbaterea Comisiei, Consiliului și Parlamentului European (între timp cunoscut ca Trialog) raportul lui Sorin Moisă din Comisia de comerţ internaţional (INTA), care a creionat poziţia Parlamentului European cu privire la propunerea Comisiei Europene de a acorda Republicii Moldova un ajutor macro-economic de 100 de milioane de euro. După cum se știe, discutarea raportului a fost amânată cu cel puțin o lună, în așteptarea recomandărilor Comisiei de la Veneția privind propusa trecere la sisemul electoral mixt. „Răul cel mai mic” atrage agenția europarlamentului Sorin Moisă cu care a stat de vorbă corespondenta Europei Libere la Strasbourg.

Europa Liberă: Domnul Sorin Moisă, raportorul Parlamentului European în raportul privind acordarea tranşei de 100 de milioane de euro Republicii Moldova ca asistenţă macrofinanciară, un raport care a stârnit vii emoţii în ultimele două-trei zile. Aş vrea să vă întreb despre condiţionalitate, pentru că acesta pare să fie principalul motiv care a determinat Parlamentul European să apese pe butonul „pauză” pentru aproximativ o lună de zile, să discute acest document cu Comisia şi cu Consiliul şi să ia o decizie. Vorbiţi-ne despre condiţionalitate.

Sorin Moisă: „Condiţionalitatea la care vă referiţi e în contextul discuţiei politice despre reforma sistemului electoral din Republica Moldova. Aceasta este condiţionalitatea despre care s-a discutat în contextul unei eventuale amânări a întregului proces. Fac o distincţie cu condiţionalităţile care sunt în decizia pe care noi o vom adopta, noi însemnând cele trei instituţii europene, respectiv, într-un memorandum separat care va fi negociat cu moldovenii, după ce noi vom aproba pachetul.

Acolo sunt extrem de multe condiţionalităţi economice şi de natură instituţională despre care, dacă doriţi, putem discuta separat. În legătură cu reforma sistemului electoral, într-adevăr, a devenit un subiect de vie dezbatere în aceste zile. Consensul, la care am ajuns şi e datoria mea, ca raportor al Parlamentului European, să încerc să găsesc punctul de sinteză, punctul de echilibru în mod rezonabil între toate grupurile politice sau între principalele grupuri politice.

Consensul, la care am ajuns, este să avem un vot în plen în luna iulie, mai degrabă decât cum ar fi fost posibil, dar nu încă formal asumat în luna iunie, astfel încât să putem să beneficiem cu toţii de opinia Comisiei de la Veneţia în legătură cu proiectul moldovean de lege pentru sistemul electoral mixt, pentru reforma sistemului electoral. Să vedem substanţa acestei opinii a Comisiei de la Veneţia, respectiv, reacţia guvernului şi Parlamentului de la Chişinău, care sper că va fi una constructivă, pozitivă la această opinie. În măsura în care proiectul de lege este considerat de Comisia de la Veneţia ca fiind compatibil cu tradiţia constituţională europeană, că nu există contradicţii interne, că nu există strecurate în proiect, de fapt, decizii geopolitice în legătură cu Republica Moldova. Deci, dacă este un proiect de lege corect, democratic şi dacă procedurile constituţionale şi de consultare cu societatea civilă la Chişinău se desfăşoară în mod rezonabil, atunci cred că nu vor fi motive pentru colegii din Parlamentul European, din toate grupurile politice ca în luna iulie să voteze, în majoritate, pentru asistenţa financiară, pentru cele 100 de milioane. Amânarea de care vorbim e, de fapt, de trei săptămâni, astfel încât să putem să votăm în plenara din iulie, după ce pe 16 iunie, foarte probabil, Comisia de la Veneţia va fi publicat acest raport.

Veţi vedea că plenara din 16 iunie, vineri, a Parlamentului European are loc, în acea săptămână, deci, se va fi terminat. Ar fi fost imposibil să votăm în deplină cunoştinţă de cauză, având informaţia în legătură cu conţinutul raportului Comisiei de la Veneţia. Acesta este contextul dezbaterii despre amânare. Prin această, dacă vreţi, concesie făcută consensului în Parlamentul European, am evitat riscul ca în această săptămână, în această plenară, să avem o mişcare, o acţiune din partea fie a unor grupuri politice, fie a cel puţin 76 de parlamentari, care să fi dus la blocarea mandatului pentru trialog, pe care mie Parlamentul, prin Comisia decidentă INTA, mi l-a dat pentru negocierea cu celelalte instituţii, care, la rândul ei, ar fi putut duce la amânarea de luni de zile. Deci, săptămâna aceasta am evitat o amânare potenţială de luni de zile sau un derapaj complet, un conflict politic destul de intens în legătură cu chestiunea moldovenească, dar în necunoştinţă de cauză, neavând opinia Comisiei de la Veneţia. Şi în mod înţelept, zic eu, cu înţelepciune colectivă…”

Europa Liberă: …s-a ajuns prin negociere la răul cel mai mic, să înţeleg.

Sorin Moisă: „Am ajuns, sigur, la o amânare benignă, foarte limitată, astfel încât să putem decide cu toţii în cunoştinţă de cauză. Și eu să pot să integrez în acest compromis sensibilităţile, întrebările, angoasele tuturor colegilor. Şi rămâne, vă mărturisesc, şi o modalitate de a păstra o presiune constructivă pe autorităţile de la Chişinău să acţioneze în mod rezonabil. Acestea fiind spuse, după ce se adoptă pachetul ca atare, abia atunci intră în vigoare condiţionalităţile propriu-zise prinse în pachet.”

Europa Liberă: Cele economice?

Sorin Moisă: „Cele economice. Dar acolo sunt şi condiţionalităţi de natură instituţională, care merg spre politic. De pildă, lucruri legate de lupta împotriva corupţiei, de o justiţie imparţială politic, de depolitizarea administraţiei, o bună guvernanţă economică, inclusiv în sistemul financiar, inclusiv în sistemul energetic.”

Europa Liberă: Ancheta privind furtul miliardului.

Sorin Moisă: „Exact. Frauda bancară a creat extrem de multă traumă şi a dus la scăderea încrederii într-o bună parte din elita politică din Moldova aici. Încercăm acum, prin fapte, prin condiţii stricte, prin, sper, cât de multă transparenţă, asumare, onestitate de la Chişinău, să reglăm această problemă de reputaţie.”

Europa Liberă: Dar, mai întâi, veţi da banii? Uniunea Europeană va disloca această sumă şi apoi va urmări, va monitoriza condiţionările acestea?

Sorin Moisă: „Nu, fix invers. Vor fi trei tranşe şi nicio tranşă nu se plăteşte până când toate condiţionalităţile ataşate acelei tranşe nu vor fi îndeplinite. Deci, nu se plăteşte nimic până când condiţionalităţile nu sunt îndeplinite. Şi în mod excepţional pentru Moldova, din păcate, pentru că a existat, din nou, trauma fraudei bancare, Comisia a propus şi Parlamentul, şi Consiliul au fost de acord ca şi prima tranşă care, în alte cazuri, se dă necondiţionat, condiţionalităţile vin la tranşa doi şi tranşa trei, să fie dată condiţionat. Deci, toate tranşele vor fi condiţionate şi, în caz de derapaj major de la regulile democraţiei, chiar după ce noi votăm în Parlament, noi votăm acordarea de principiu a celor trei tranşe, a pachetului de 100 de milioane. Acordarea efectivă se face în trei tranşe, după îndeplinirea condiţionalităţilor de către Comisia Europeană. Deci, noi când votăm aici, nu se plătesc imediat banii. Banii se plătesc după, în funcţie de îndeplinirea condiţionalităţilor de către Comisia Europeană. Dacă, dincolo de condiţionalităţile legate de fiecare tranşă, e un derapaj major de la regulile democraţiei statului de drept, de la regulile multipartitismului, atunci nu se mai îndeplineşte precondiţia de democraţie şi stat de drept şi se poate opri orice tranşă, înainte de a fi plătită sau întregul mecanism, respectiv, se pot cere banii înapoi.

Vreau să spun că fascinaţia pentru mine a acestui pachet este că realmente poate să aducă – şi acestea dacă sunt bine puse în practică de Comisie, nu sunt vorbe goale, am petrecut ceva timp studiind condiţionalităţile UE – poate realmente să aibă un efect transformator orizontal în Republica Moldova, de pildă, pe modul cum se comportă elita, pe modul cum se distribuie resursele. Reformele pe care le-am gândit acolo, le-a gândit Comisia Europeană, am dat şi noi foarte mult input, e o discuţie destul de lungă, de pildă, limitează puterea discreţionară a oricărei persoane, oricât de înstărită sau de puternică ar fi ea, din sistemul politic şi economic al Republicii Moldova. Sunt reforme de modernizare, de occidentalizare a Republicii Moldova şi ar fi păcat de Dumnezeu să nu dăm ţarii şansa de a trece prin ele. Însă, ca precondiţie, nici nu discutăm de aceste reforme şi de tranşă, dacă lucrurile foarte mari – democraţia, statul de drept – nu sunt respectate. Aceasta înainte de a vota noi sau după ce votăm noi, deci, chiar dacă am votat, nu e un cec în alb, cu alte cuvinte. Dacă e un derapaj major, Serviciul European de Acțiune Externă face o notă în care spune: „Domnilor, e un derapaj major de la democraţie şi statul de drept” şi se poate opri totul.”

Europa Liberă: Ştiu foarte bine, grupurile Partidului Popular European şi ALDE, cărora li s-au alăturat apoi şi verzii, şi conservatorii europeni, au fost cele care au propus amânarea acestui ajutor. În urma negocierilor, aşa cum aţi precizat şi dumneavoastră, aţi ajuns la concluzia că Uniunea Europeană, Parlamentul European, toate instituţiile vor să ajute populaţia Republicii Moldova. Că principalul aliat al Uniunii Europene este populaţia Republicii Moldova, şi nu elita politică, indiferent de ce parte a eşichierului politic se află aceasta. Acesta este motivul pentru care, până la urmă, am auzit ieri în plenară, inclusiv europarlamentari PPE, inclusiv europarlamentari liberali spunând: „Noi vrem să ajutăm moldovenii. Haideţi să nu ne lăsăm influenţaţi de faptul că elita politică nu este chiar la nivelul pe care ni-l dorim noi. Haideţi să ajutăm moldovenii și să acordăm aceşti bani”. Şi, totuşi, îmi spuneaţi la o discuţie precedentă că reacţiile acestei posibile amânări din partea elitei politice au fost, poate, cele care au influenţat schimbarea aceasta de atitudine din partea grupurilor politice.

Sorin Moisă: „În cele din urmă, atitudinea colegilor din PPE şi din ALDE ar fi fost majoritară tot în sensul sprijinirii Moldovei. Colegii cei mai sceptici din PPE doresc tot binele Republicii Moldova, vreau să fie clar lucrul acesta. Adică, nu am sugerat vreodată că cineva ar fi avut un alt tip de agendă. Însă au fost diferenţe de nuanţă şi un fel de frustrare faţă de, de pildă, consecinţele fraudei care a rămas incomplet investigată până la acest moment, după ştiinţa mea. Şi acolo un argument pe care eu l-am adus a fost că, înţelegând nuanţele îndoielile legate de diferite persoane, ar fi păcat de Dumnezeu totuşi să dăm noi, Europa în ansamblu, dincolo de aceste detalii, un semnal de natură geopolitică de distanţare faţă de Republica Moldova, refuzându-i un ajutor, cu atât mai mult cu cât vine acompaniat de foarte multe condiţionalităţi transformatoare pentru Republica Moldova. Şi, în acest context, a venit cumva ca un argument favorabil, pe care eu însumi îl propusesem, anticipând ce s-ar putea întâmpla colegilor din PPE şi din ALDE, a venit reacţia preşedintelui Dodon, care a mulţumit Parlamentului European pentru această eventuală amânare. Şi atunci sigur că am putut să intrăm cu toată onestitatea pe colegii mei: vedeţi, cumva, ce anticipam în mic se întâmplă, pentru că noi nu am decis că nu dăm banii, ci doar am încercat să calibrăm fin lucrurile, astfel încât să avem un pachet care să ne dea posibilitatea să luăm în calcul ce vă spuneam, opinia Comisiei de la Veneţia.

Dar însăşi această amânare a dus la bucuria unui personaj care este, mai degrabă, asociat geopolitic, după cum ştiţi, cu Moscova. A fost, într-adevăr, un argument important, însă nu spun că, înainte de această întâmplare, colegii mei cumva, chiar din PPE şi din ALDE, eu ca raportor pentru Parlamentul European, trebuie să încerc să îi reprezint şi pe ei, eu nu vorbesc aici doar în numele grupului S&D [Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European], ci încerc să găsesc sinteza echilibrată şi onestă a tuturor opiniilor. Deci, nu sugerez că înainte de acest moment ei nu ar fi vrut, nu ar fi fost mânaţi de cele mai bune intenţii.”

Europa Liberă: Domnule Sorin Moisă, vă mulţumesc foarte mult pentru acest interviu.

Sorin Moisă: „Şi eu vă mulţumesc.”

Sursa:europalibera.org

(2 accesari)