România l-a lăsat singur în faţa morţii, dar el îşi tratează ţara cu respect. După doi ani de chin în care a trecut printr-o criză de citostatice, o intervenţie târzie şi o amputare, Ştefan a mers ieri la vot.

Ştefan păşeşte greu, dar cu încredere.Nimic nu l-a împiedicat să meargă ieri la urne. Nici proteza de fier, nici privirile curioşilor. Ştie că şi alegerea lui contează pentru că şi el este cetăţean european.

Orice l-ai întreba despre Uniunea Europeană, răspunsul se întoarce la spital. Acolo, Europa nu a ajuns. Într-un an şi jumătate, Ştefan, diagnosticat cu cancer osos, a trecut prin chinuri nedemne de un stat membru al Uniunii: criză de citostatice şi lipsa unei proteze terne care l-a dus la amputare. Acum, vindecat, e ignorat din nou. Are nevoie de o proteză, de această dată externă, care costă 10.000 de euro. Nici acum sistemul asigurărilor de sănătate nu are bani.

„Am avut emotii, cu mersul, primii pași, au fost la 5,10 metri și am obosit. Am căzut o dată, am căzut”. S-a ridicat şi a mers mai departe. Fără statul pentru care acum a votat. „Îmi doresc să pot să ies cu prietenii, să mă întâlnesc cu verişorii, să stăm cu toţii şi să joc fotbal”.

Nu şi-a îndeplinit visul, dar a schimbat destine. Copilul chinuit de sistem, de sărăcie şi de nepăsare avea să fie locomotiva a zeci de suflete unite de durere. Din noiembrie anul trecut, datorită poveştii lui Ştefan, statul decontează protezele interne pentru ca amputarea să nu mai facă diferenţa între viaţă şi moarte.

sursa: observator.tv

Presa europeană este luni în stare de şoc după „seismul politic” reprezentat de progresul partidelor eurosceptice în alegerile europene, şi în special cel al Frontului Naţional, de acum înainte „primul partid al Franţei”, relatează AFP.

„Seism politic”, titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung. Cotidianul german de afaceri dedică subiectului prima pagină, la fel ca aproape toate mass-media germane. „Acest lucru va avea consecinţe importante. Sloganul „mai multă Europă” ar trebui să fie luat în serios”, apreciază ziarul.

Cotidianul Bild, cel mai citit din Germania, vorbeşte la rândul său despre un „şoc electoral în Franţa”. „Pentru preşedintele Hollande, este un dezastru”, apreciază Die Welt, care face de asemenea referire la un „seism politic”. „Din cauza acestei catastrofe electorale, preşedintele francez François Hollande, învins, este din ce în ce mai slăbit. Ar urma să fie încă mai dificil pentru el să angajeze reformele necesare”, subliniază cotidianul.

„Cutremur de pământ în Franţa”, apreciază la rândul său jurnalul italian Repubblica. „Şoc în Franţa”, scrie şi Corriere della Sera.

„Victoria Frontului Naţional rămâne un şoc care va zgudui Franţa şi Europa întreagă”, scrie cotidianul francez Liberation (stânga). „Unda de şoc creată de partidul lui Marine Le Pen depăşeşte cu mult frontierele naţionale”. Este „o ameninţare reală pentru ideea europeană”, mai scrie ziarul.

„FN se impune ca primul partid al Franţei”, constată Le Figaro (dreapta). „Pentru Marine Le Pen, este o victorie personală” pentru că ea „a reuşit, încarnând un nou stil, să facă să cadă primul obstacol în calea progresului Frontului Naţional, diabolizarea sa”, a relatat ziarul.

„Extrema dreaptă domină Franţa”, scrie cotidianul spaniol El Mundo.

„Le Pen conduce marşul extremei drepte din Europa”, titrează la rândul său cotidianul britanic Daily Mail, în timp ce Financial Times vede FN „în fruntea unui cutremur populist”.

The Times insistă asupra triumfului formaţiunii britanice UKIP. „UKIP jubilează în timp ce Europa virează la dreapta”, titrează ziarul, care cataloghează rezultatul drept o „umilire” pentru premierul britanic David Cameron.

Radioul portughez Renascença (RR) subliniază venirea „celui mai puţin proeuropean Parlament European” din istorie.

Partidele tradiţionale au suferit o „sancţiune puternică”, scrie cotidianul spaniol El Pais (centru-stânga), în timp ce El Mundo (centru-dreapta) subliniază eşecul celor două principale formaţiuni spaniole, Partidul popular, la putere de la finalul lui 2011, şi Partidul socialist, principala forţă de opoziţie.

„Bipartidismul suferă cel mai grav regres” din democraţia revenită după moartea dictatorului Franco, în 1975, scrie şi cotidianul catalan La Vanguardia.

Cotidianul austriac Kurier notează totuşi că „lovitura” suferită de Europa a fost „mai puţin spectaculoasă decât se anunţa”. Ziarul subliniază, între altele că SNS, din Slovacia vecină Austriei, nu va avea trimişi în Parlamentul European. SNS era unul dintre partidele pe care extrema dreaptă europeană conta pentru a constitui un grup în legislativul comunitar, notează AFP.

sursa: jurnalul.ro

26 mai 1995, o zi de doliu naţional! Ştefan Bănică, actorul îndrăgit de o ţară întreagă se stingea la doar 61 de ani
Ștefan Bănică s-a născut la 11 noiembrie 1933, la Călărași. A fost un actor complex de teatru și film. S-a remarcat şi ca un cântăreţ talentat, datorită vocii deosebite şi stilului inconfundabil de interpretare. Printre cele mai celebre piese muzicale interpretate se numără: „Îmi acordați un dans”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Gioconda se mărită”, „Hei, coșar, coșar” și „Astă seară mă fac praf”.

Fiul său, Ștefan Bănică Junior, i-a urmat cariera atât în actorie, dar mai ales în muzică, iar alături de tatăl său a scos o piesă lansată după moartea părintelui: „Cum am ajuns să te iubesc”.

Zeci de filme nemuritoare!

Filmografia sa cuprinde peste 20 de filme în care a demonstrat harul artistic plin de umor şi o inteligenţă intuitivă şi plină de şarm în filme din care reamintim:” Brigada Diverse intra în acţiune ” (1970), ” Brigada Diverse în alertă ” (1971), ” Păcală „(1974), ” Nea Marin Miliardar”/1974, ” De ce trag clopotele, Mitică?” (1982) şi ultimul sau film „Cel mai iubit dintre pământeni” (1993).
Nemuritoare, însă, au rămas rolurile sale pe scena Teatrului de Revistă unde a făcut roluri memorabile, ridicând publicul în picioare în anii în care „ironia subtilă” a textului făcea ca oamenii să suporte mai uşor dictatura comunistă. De asemenea, a realizat şi un cuplu comic alături de Stela Popescu în spectacole de revistă și divertisment la televiziune.

O lecţie de viaţă!

În 1972, când avea doar 5 ani, fiul său, Ştefan Bănică Jr., a fost unul dintre spectatorii din primul rând al piesei „O scrisoare pierdută“ care se juca la teatrul Bulandra în regia lui Liviu Ciulei, cu o distribuţie impresionantă: Toma Caragiu, Rodica Tăpălaga, Octavian Cotescu, Mariana Mihut, Dem Rădulescu, Mircea Diaconu. Juniorul nu înţelesese mare lucru din ceea ce se întâmplase pe scenă, ci îl atrăsese sabia lui Pristanda. La finalul piesei, tatăl l-a luat în braţe, l-a urcat pe scenă şi i-a aplecat capul, l-a împins să se încline în semn de respect faţă de public, un gest pe care Ştefan nu l-a uitat niciodată! 20 de ani mai târziu, acesta avea să urce pe aceeaşi scenă, de astă dată ca actor…

sursa: observator.tv

Partidele afiliate la PPE vor avea 211 din cele 751 de mandate din PE, în timp ce socialiştii europeni ocupă locul doi, cu 193 de mandate (25,7%).

Partidul Popular European (PPE, conservator) conduce cu 28,10% în scrutinul pentru Parlamentul European, potrivit unei prime estimări a legislativului european publicată duminică.

Partidele afiliate la PPE vor avea 211 din cele 751 de mandate din PE, în timp ce socialiştii europeni ocupă locul doi, cu 193 de mandate (25,7%). Pe locul trei se află formaţiunile afiliate ALDE, cu 74 de mandate (9,58%), coaliţia Verzi/Alianţa Liberă Europeană obţin 58 de mandate (7,72%), în timp ce extrema stângă va avea 47 de mandate (6,26%) din cele 751 din viitorul Parlament European.

„Oamenii au votat pentru responsabilitate şi stabilitate”, a declarat liderul PPE, Joseph Daul. La rândul său, candidatul PPE, Jean-Claude Juncker, a revendicat imediat după prima estimare oficială a PE dreptul de a conduce viitoarea Comisie Europeană.
Grupul Europenii Conservatori şi Reformişti va avea doar 39 de mandate, fiind în număr mai mic decât eurodeputaţii independenţi în viitorul PE, în număr de 40, conform primei estimări de pe site-ul instituţiei.

Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei ar urma să aibă, la rândul său, 33 de mandate, conform acestei estimări, în timp ce alte 56 de locuri vor fi obţinute de politicieni reprezentând alte formaţiuni.

Potrivit Reuters, euroscepticii ar urma să obţină 129 de locuri în viitorul legislativ comunitar. Rezultatele detaliate în urma primei estimări a Parlamentului European pot fi consultate accesând linkul http://electionsnight2014.eu.

Cea mai mare prezenţă la vot la alegerile europene s-a înregistrat în Belgia şi Luxemburg, la 90%, în timp ce în Cehia au votat doar 19,5% dintre alegători, iar în Slovacia – 13%, conform proiecţiilor prezentate de Parlamentul European.

În Belgia şi Luxemburg votul este obligatoriu, iar în prima dintre cele două ţări au avut loc duminică în paralel alegeri legislative şi regionale.

Conform informaţiilor prezentate de purtătorul de cuvânt al PE, Jaume Duch Guillot, prezenţa la vot la nivelul UE a fost de 43,11%, mai mare decât în 2009, când a fost de 43%, un minim istoric. „Pentru prima dată din 1979, trendul de declin pe termen lung al prezenţei la vot s-a inversat”, a spus Jaume Duch.

În Germania, rata de participare a crescut net faţă de 2009, trecând de la 43,27% la 47,90%. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Grecia, ţară puternic afectată de criză, unde rata de participare a crescut de la 52,61% la 57,35%. Rata de participare a crescut cu aproape trei procente în Franţa (de la 40,63% la 43,50%), conform estimărilor.

În schimb, prezenţa la vot a scăzut puternic în mai multe ţări din Europa de Est. În Slovacia s-a înregistrat cea mai scăzută rată de participare din toate cele 28 de state membre ale UE, de doar 13%, comparativ cu 19,64% în 2009.

În Slovenia, prezenţa la vot a scăzut de la 28,37% la 20,96%, iar în Cehia – de la 28,22% la 19,50%.

Prezența la vot în toate cele 28 de state membre:

Austria – 45%

Belgia – 90%

Bulgaria – 40,2%

Cehia-19,5%

Cipru-42,3%

Croția – 24,3%

Danemarca- 55%

Estonia-36,4%

Germania-47,9%

Slovacia-13%

Slovenia-20,9%

Spania-44,7%

Finlanda-40,9%

Franța-43,5%

Grecia-57,3%

Olanda-37%

Ungaria – 29,2%

Irlanda – 51,2%

Italia – 60%

Letonia – 30%

Lituania – 37,2%

Luxemburg – 90%

Malta – 74,8%

Polonia – 22,7%

Portugalia – 34,5%

România – 34,7%

Marea Britanie – 36%

Suedia – 51%.

sursa: romaniatv.net

Autoproclamata Republică populară Donețk a instituit luni starea de război pe teritoriul său după reluarea ofensivei de către forțele guvernamentale ucrainene contra bastioanelor proruse din estul țării, informează Agerpres.

”Cu începere de la miezul nopții suntem în stare de război. Obiectivul nostru prioritar este să curățăm teritoriul nostru de forțele de ocupație”, a afirmat liderul regiunii separatiste, Denis Pușilin, citat de agențiile ruse de presă.

Pușilin a făcut acest anunț după ce ministrul de interne al Ucrainei, Arsen Avakov, a avertizat că operațiunile antiteroriste contra rebelilor vor fi reluate la finalul alegerilor prezidențiale de duminică.

„Alegerile s-au încheiat. Nu au reușit să le saboteze. Am câștigat. Acum trebuie să apărăm rezultatul”, a scris Avakov pe contul său de Facebook.

Câștigătorul alegerilor prezidențiale, miliardarul Petro Poroșenko, a afirmat că va angaja un „dialog direct” cu locuitorii din estul țării și a promis că va garanta folosirea limbii ruse cu statut oficial.

El a lăsat să se înțeleagă că ceremonia de învestire ar putea avea loc în Donbas, bazinul minier din estul Ucrainei care reunește cele două regiuni separatiste Donețk și Lugansk.

În același timp, el a exclus orice dialog cu membrii milițiilor insurgente, deși s-a arătat dispus să îi amnistieze pe cei care depun armele, cu condiția să nu fi comis infracțiuni grave după izbucnirea revoltei proruse la începutul lunii aprilie.

„Cei care doresc să transforme Donbas în Somalia, care nu apără drepturile și se pronunță pentru federalizare, care își arogă dreptul de a fura și a ucide, cu astfel de indivizi nu putem purta niciun fel de negocieri”, a mai afirmat președintele ales al Ucrainei.

Aeroportul din Doneţk, în estul Ucrainei, a fost închis după un atac al separatiştilor proruşi, a anunţat un purtător de cuvânt al aeroportului.

„Mai multe persoane înarmate se află în faţa aeroportului şi altele sunt în interior”, a declarat Dmitro Kossinov, purtătorul de cuvânt al aeroportului.

El a adăugat că atacul a fost lansat de zeci de persoane, care s-au prezentat drept „reprezentanţi ai Republicii Doneţk”. Nu au avut loc confruntări armate, a mai afirmat purtătorul de cuvânt. Aeroportul a fost evacuat şi închis, iar zborurile anulate.

sursa: romanialibera.ro

Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 37,25% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, fiind urmată de PNL cu 14,86%, PDL cu 12,26%, independentul Mircea Diaconu cu 6,95%, UDMR cu 6,48% şi PMP cu 6,24%, potrivit rezultatelor parţiale anunţate, luni, de Biroul Electoral Central, comunica RTV. 

Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 37,25% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, fiind urmată de PNL cu 14,86%, PDL cu 12,26%, independentul Mircea Diaconu cu 6,95%, UDMR cu 6,48% şi PMP cu 6,24%, potrivit rezultatelor parţiale anunţate, luni, de Biroul Electoral Central.

Conform rezultatelor parţiale prezentate de BEC, Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 1.947.607 voturi (37,25%), PNL a obţinut 777.204 voturi (14,86%) şi PDL a obţinut 641.201 voturi (12,26%).

Candidatul independent Mircea Diaconu a fost votat de 363.667 de alegători (6,95%), UDMR a primit 338.963 de voturi (6,48%) şi PMP a obţinut 326.346 de voturi (6,24%).

Restul competitorilor nu au trecut pragul electoral.

Astfel, Partidul Poporului Dan Diaconescu a obţinut 189.325 de voturi (3,62%), Partidul România Mare a obţinut 141.818 voturi (2,71%), Forţa Civică – 138.095 de voturi (2,64%), Partidul Ecologist Român – 61.781 (1,18%), Alianţa Naţională a Agricultorilor – 49.911 (0,95%), Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – 48.090 (0,91%), Partidul Verde – 18.388 (0,35%), Partidul Noua Republică – 14.683 (0,28%), Partidul Dreptăţii Sociale – 12.633 (0,24%) şi Partidul Alternativa Socialistă – 9.166 (0,17%).

Voturile obţinute de candidaţii independenţi sunt: Iulian Capsali Pericle – 47.920 (0,91%), Peter Costea – 39.443 (0,75%), Georgiana-Corina Ungureanu – 26.244 (0,5%), Paul Purea – 10.663 (0,20%), Dănuţ Liga – 9.910 (0,18%), Valentin Eugen Dăeanu – 8.403 (0,16%) şi Constantin-Titian Filip – 6.091 (0,11%).

Aceste rezultate au fost comunicate după centralizarea proceselor-verbale din 93,54% din secțiile de votare, a precizat purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleț.

Conform sursei citate, din cei 17.208.926 alegători înscriși în listele electorale, s-au prezentat la urne 5.549.303, reprezentând 32,24%. S-au înregistrat 5.227.552 voturi valabil exprimate, iar 321.579 au fost declarate nule.

Miliardarul clasat pe primul loc în scrutinul prezidenţial din Ucraina, Petro Poroşenko, s-a angajat să aducă pacea în trei luni în estul ţării, afectat de o insurecţie, şi să normalizeze relaţiile cu Vladimir Putin, pe care îl cunoaşte bine, relatează AFP.

Petro Poroşenko, un bărbat impozant în vârstă de 48 de ani, este singurul oligarh care şi-a pus deschis resursele financiare şi mediatice în serviciul Maidan, centrul mişcării proeuropene de contestare care a reuşit să-l înlăture de la putere, în februarie, pe preşedintele prorus Viktor Ianukovici.

Petro Poroşenko nu prea a vorbit de pe podiumul din Maidan, însă cota sa de popularitate a crescut semnificativ după o vizită în Crimeea, în martie, în cursul căreia a fost ameninţat cu moartea de proruşi din această peninsulă din sud-estul Ucrainei alipită la Rusia.

„Pe timp de revoluţie şi război, un alegător mediu vrea un candidat care să îl protejeze asemeni unui părinte, iar Poroşenko s-a înfăţişat ca un om responsabil şi protector”, rezumă Volodimir Gorbaci, un expert de la Institutul Euroatlantic.

„El s-a aflat la locul potrivit în momentul potrivit”, a adăugat expertul ucrainean, care nu exclude ca Poroşenko să scadă în popularitate la fel de rapid precum a crescut.

Specialist în relaţii economice internaţionale şi vorbitor de engleză, el promite să conducă Ucraina la fel de bine ca pe Roshen, foarte prospera sa companie producătoare de ciocolată.

Petro Poroşenko nu este un începător în politică.

El a fost ministru al Economiei în perioada lui Viktor Ianukovici şi unul dintre fondatorii partidului acestuia, ministru de Externe şi şef al Consiliului de Securitate Naţională sub preşedinţia prooccidentalului Viktor Iuşcenko.

Lui Poroşenko nu îi place să fie întrebat despre trecutul său de dezertor, apreciind că acest fapt nu are „nicio legătură cu prezidenţialele”.

Detractorii săi îi reproşează că nu are echipă şi nici partid.

„Este un oligarh. Va fi la fel ca în perioada Ianukovici”, deplângea duminică o alegătoare, Raisa Podlesniuk, dezgustată după recenta întâlnire între Petro Poroşenko şi oligarhul Dmitro Firtaş. Acesta din urmă se află în arest la domiciliu, la Viena, şi ar putea fi extrădat în Statele Unite într-un dosar de corupţie legat de exploatarea unei mine de titan în India.

Totuşi, majoritatea ucrainenilor îl consideră pe Poroşenko capabil să relanseze o economie aflată în cădere liberă şi să unifice o ţară fisurată.

În campanie, Poroşenko s-a angajat să restabilească ordinea în estul ţării, afectat de o insurecţie armată prorusă, şi să normalizeze în trei luni relaţiile cu Rusia.

„Îl cunosc bine pe (Vladimir) Putin, este un negociator puternic şi dificil”, a declarat Petro Poroşenko pentru AFP, apreciind totodată că va fi capabil să ajungă la un compromis cu preşedintele rus.

Potrivit lui, două dosare nu pot fi negociate, şi anume statutul Crimeei, „care este şi va rămâne ucraineană”, şi „orientarea proeuropeană a Ucrainei”.

Spre deosebire de majoritatea oligarhilor ucraineni, care s-a îmbogăţit rapid în anii haotici postsovietici, Poroşenko a făcut avere treptat.

Originar din Bolgrad (sud), el a început vânzând boabe de cacao, după care a achiziţionat mai multe fabrici de ciocolată, pe care le-a reunit în gigantul Roshen.

În plus, el mai deţine o companie care fabrică maşini şi autobuze, un şantier naval şi Kanal 5, un post de televiziune care a relatat pe larg evenimentele în timpul mişcării de contestare.

Averea lui Poroşenko, estimată la 1,6 miliarde de dolari de Forbes, a fost grav afectată de criza cu Rusia, care a interzis importurile de ciocolată în contextul negocierilor între Ucraina şi Uniunea Europeană.

El este căsătorit de 30 de ani şi are patru copii.

sursa: mediafax.ro