Dan Ioan Popescu, fost ministru al Industriilor în guvernul Năstase, va rămâne fără 200.000 de euro din avere. Curtea de Apel a decis confiscarea acestei sume, pentru că banii nu ar fi putut fi justificaţi. Pentru fostul ministru e un pas înainte. 

Curtea de Apel îi obligă pe Dan Ioan Popescu şi pe soţia sa să plătească la buget suma de 200.000 de euro în momentul în care decizia devine irevocabilă. Deocamdată nu este şi poate fi atacată cu recurs.

Dosarul are peste opt ani vechime. La jumătatea anului trecut, completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a casat o sentință de confiscare a peste 900.000 de euro din averea familiei Popescu şi a trimis cauza la rejudecare. Acum, Curtea de Apel a constatat că fostul ministru nu poate justifica cu veniturile sale cheltuieli de 200.000 de euro.

Dan Ioan Popescu a fost ministru al Industriei, transformat mai apoi în portofoliul Economiei, între 2000 şi 2004. În mandatul său au fost privatizate companile din sectorul enegetic. Petrom a fost vândută grupului austriac OMV. Distribuţiile de gaze au fost vândute – una către E.on, iar celalată către Gaz de France. De asemenea, au fost date şi patru sucursale Electrica. Toate aceste companii erau în subordinea ministerului condus de către Dan Ioan Popescu.

Iar vânzările de la acea vreme s-au remarcat prin banii puţini încasaţi de stat. De pildă, Enel a cumpărat Electrica Banat şi Electrica Dobrogea într-o tranzacţie de 112 milioane de euro. Însă preţul efectiv plătit către stat a fost de doar 35 de milioane de euro.

În mandatul lui Dan Ioan Popescu, Dinu Patriciu, patronul Rompetrol, a beneficiat de eşalonarea la plată a unei datorii la buget de 600 de milioane de dolari. Iar ministrul Industriilor de atunci a fost unul dintre cei care au sprijinit activ ajutorul de stat. Datoria era transformată în obligaţiuni în favoarea statului pe şapte ani, iar Rompetrol plătea doar dobânzi. La scadenţă, în toamana lui 2010, noul patron, Kazmunaigaz, a plătit o mică parte, iar restul datoriei a fost convertită în acţiuni Petromidia în favoarea statului român.

Dinu Patriciu şi Dan Ioan Popescu au fost apropiaţi, chiar şi în ultimi ani. Potrivit unor informaţii de presă, negate însă oficial, Dan Ioan Popescu ar fi preluat de la Dinu Patriciu controlul asupra societăţii Marexin, firma care voia să exploateze nămolurile sapropelice din Marea Neagră, un sol bogat în ţiţei. Transferul s-ar fi făcut chiar înainte de moartea lui Dinu Patriciu, în vara acestui an.

sursa: digi24.ro

1. Rețeaua de transport în comun de suprafață din București este cea de a patra cea mai mare din Europa (și una dintre cele mai dense de pe continent, transportând 2,3 milioane de pasageri pe zi).

2. Bancnota românească de 10 bani pusă în circulație în 1917 este cea mai mică bancnotă din lume. Dimensiunile acesteia erau de doar de 2,75 x 3.80 cm.

3. Biserica de lemn a Mănăstirii Săpânța-Peri este cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Construcția are o înălțime totală de 78 metri, se află pe malul Tisei și fost realizată între anii 1998 și 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci kilometri peste Tisa și poate fi admirată de românii din Transcarpația, regiune a Maramureșului istoric rămasă în Ucraina.

4. Cel mai scump ziar din lume este un ziar românesc. Zimbrulu și Vulturulu, gazetă bisăptămânală politică și literară și primul ziar de orientare unionistă, a apărut pe 3 iulie 1850, la Iași. Un exemplar din 1858, expediat către un destinatar din Galați, a fost achiziționat în anul 2007 de către colecționarul londonez Joseph Hackmey pentru suma de 1.115.000 USD (830.000 euro). Valoarea ridicată a exemplarului este dată și de faptul că acesta are aplicate pe prima pagina opt timbre din cea de a doua emisiune Cap de bour(unele dintre cele mai valoroase timbre din lume).

5. Există o religie născută pe teritoriul României și care este astăzi răspândită în Statele Unite ale Americii, Scoția, Țările de Jos și Ungaria. Este vorba despre credința unitariană, care a apărut în Transilvania la mijlocul secolului al XVI-lea.

6. Canalul Dunăre-Marea Neagră este pe locul trei în lumeîn topul celor mai lungi căi de navigație create de mâna omului (după Canalul Suez și Canalul Panama). Pentru construcția sa au fost excavați 294 milioane m3 la canalul principal și alte 87 milioane m3 la ramura nordică, Poarta Albă-Midia Năvodari (mai mult cu 25 milioane decât la Canalul Suez și cu 140 milioane decât la Canalul Panama). Construirea canalului a necesitat o investiție de circa 2 miliarde de dolari, ceea ce presupune o durată de recuperare a investiției de peste 600 de ani…

7. Strada Sforiidin Brașov este cea de a treia cea mai îngustă stradă a Europei (după Spreuerhofstraße din Germanania și Parliament Street din England Anglia). Strada are 83 de metri lungime, iar lățimea ei este cuprinsă între 1,11 și 1,35 m.

8. Soprana Alma Gluck, una din cele mai faimoase artiste licrice ale lumii și prima cântăreață de operă care a reușit să vândă 1 milion de înregistrări, s-a născut La Iași, pe 11 mai 1884.

9. Și, tot în 1884, Timișoara devenea primul oraș din Europacontinentală cu străzile iluminate electric.

10. Cele mai vechi fosile de homo sapiens din Europa au fost descoperite în sud-vestul României, în Peștera cu Oase. Fosilele, provenind de la trei indivizi (numiți de cercetători “Oase 1″, “Oase 2″ și “Oase 3″), au fost datate la o vechime de 35.000 de ani, sau 40.500 folosind date calibrate.

11. Cea mai înaltă sculptură din Europa este chipul lui Decebalsculptat într-o stâncă de la Cazanele Dunării. Basorelieful are 55 m înălțime și o lățime de 25 m. Alte dimensiuni: lungimea ochilor: 4,3 metri; lungimea nasului: 7 metri; lățimea nasului: 4 metri.

12. Palatul Parlamentului este cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. Cu o suprafață desfășurată de 330.000 m², se află pe locul 2 în lume la capitolul “Clădiri Administrative” (după clădirea Pentagonului), iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m³ ai săi, pe locul 3 în lume, după clădirea de asamblare a rachetelor spațiale de la Cape Canaveral din Florida și după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic.

13. Muzeul Astra din Sibiu este al doilea cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Se întinde pe o suprafață de 96 hectare, din care expoziția propriu-zisă ocupă 42 de hectare.

14. Cea mai lungă poezie de dragoste din lume este Luceafărul, de Mihai Eminescu.Un record “oficializat” în februarie 2009.

15. Cel mai vârstnic atlet din lume care a câștigat o probă de maraton este românca Constantina Diţă. Aceasta a câștigat proba în 2008, la Jocurile Olimpice de vară de la Beijing, la vârsta de 38 de ani.

16. Pilotul de curse cu cea mai îndelungată carieră este românul Laurențiu Moldovan: 39 de ani și 364 de zile.

17. Amfetaminele au fost descoperite și sintetizate pentru prima dată în lume de către românul Lazăr Edeleanu. Tot Lazăr Edeleanu este și inventatorul metodei moderne de rafinare a petrolului.

18. Cea mai veche inscripție din lume pare a fi cea descoperită de arheologi pe șantierul autostrăzii Sibiu-Orăștie pe 31 octombrie 2012. Aceasta ar putea dovedi existența scrisului încă din neoliticul timpuriu (cca. 6600 – 5500 î.Hr.).

19. Cea mai veche vopsea cunoscută în istoria lumiia fost descoperită tot pe șantierul autostrăzii Sibiu-Orăștie.

20. Statuia Cristos Mântuitorul (Cristo Redentor) din Rio de Janeiro, Brazilia – statuie considerată una dintre minunile lumii moderne – are chipul sculptat de un românul Gheorghe Leonida.

sursa: webcultura.ro

Preşedintele Klaus Iohannis este numit de presa externă drept „liderul tăcut” al României, care „tace şi face”. Acesta este felul în care mulţi români îl văd pe şeful statului. Cunoscut pentru calmul său şi stilul neemotiv şi pentru originile sale săseşti transilvane, fostul profesor de fizică în vârsta de 55 de ani, care mergea pe bicicletă câte 60 de kilometri pentru a-i face curte viitoarei soţii, a reuşit o victorie şoc împotriva premierului Victor Ponta la alegerile prezidenţiale, scrie Bloomberg.

„Există un mare val de aşteptări în jurul lui”, spune Michael Taylor, de la compania de consultanţă strategică Oxford Analytica, din Marea Britanie. Specializat pe zonele Europei Centrale şi Balcanilor, acesta menţionează că Iohannis „este eroul momentului, dar puterile sale constituţionale sunt limitate”.

Iohannis preia mandatul cu România având o creştere economică ce depăşeşte estimările, de 3,2 la sută în al treilea trimestru, faţă de anul anterior, iar Guvernul a stabilit anul 2019 drept data pentru aderarea la zona euro, notează Bloomberg.

În ceea ce îl priveşte pe actualul preşedinte, în cei 14 ani ai acestuia de primar al Sibiului, Iohannis şi-a construit o reputaţie de obţinere a rezultatelor, transformând oraşul în Capitala Culturală a Europei, în anul 2007. Acest lucru a atras mii de turişti, inclusiv pe prinţul Charles. Faţă de 2005, salariile au crescut de mai mult de două ori în acest oraş.

De altfel, şi la Sibiu, Klaus Iohannis şi-a câştigat mandatul de primar în ciuda şanselor mici care i se acordau, aşa cum a răsturnat avansul de 10 procente pe care îl avea Victor Ponta în primul tur al prezidenţialelor.

sursa: jurnal.md

jurnal.md

Lipsa de transparenţă în audiovizualul moldovenesc stârneşte îngrijorarea Uniunii Europene. O remarcă în acest sens a fost făcută de reprezentantul pentru politică şi economie al Delegaţiei UE în Republica Moldova, Wicher Slagter, potrivit căruia autorităţile de la Chişinău ar tergiversa adoptarea noului cod al audiovizualului.

Proiectul de lege, care prevede şi deconspirarea patronilor de presă, se prăfuieşte în Parlament de mai bine de trei ani, iar legislatorii nu se grăbesc să-l voteze.

Şeful secţiei Politică şi Economică din cadrul Delegaţiei Uniunii Europene de la Chişinău şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu lipsa de voinţă politică în ce priveşte adoptarea noului cod al audiovizualului, elaborat încă acum trei ani de reprezentanţii societăţii civile, în parteneriat cu experţi din OSCE şi Consiliul Europei. În iunie 2014, proiectul a fost înaintat în Parlament cu titlu de iniţiativă legislativă de către deputatul PL Corina Fusu, dar membrii comisiei de specialitate au evitat să-l supună dezbaterilor.

„Am vrea să subliniem importanţa reformării peisajului audiovizual, care se desfăşoară cu ajutorul Uniunii Europene. Proiectul de lege al codului audiovizualului a fost redactat în 2011, cu ajutorul Consiliului Europei şi al societăţii civile. Scopul a fost de a lupta contra lipsei de transparenţă în proprietatea mass-media, pentru libertatea media şi independenţa Consiliului Coordonator al Audiovizualului, dar încă nu a fost adoptat de Guvern şi nu a fost prezentat Parlamentului. A fost înregistrat în Parlament, în iunie, dar, din păcate, nu cu susţinerea tuturor partidelor, deci se află încă acolo”, a declarat Wicher Slagter.

Spre deosebire de Codul în vigoare, proiectul noului cod al audiovizualului conţine prevederi ce urmăresc deconspirarea patronilor de presă şi interzicerea monopolului în mass-media. Cei care l-au elaborat spun că în spatele tergiversării ar sta, de fapt, interesele unor politicieni care sunt proprietari ai posturilor de televiziune sau de radio.

„Noul proiect de cod ar fi însemnat că cei care au interese în audiovizual din Parlament să-şi taie creanga de sub picioare. Vă daţi seama, dacă cineva în Parlament deţine posturi de televiziune şi are interese în piaţa de publicitate de ce ar trebui să-şi limiteze poftele? Pe finalul mandatului Legislativului trecut, PL l-a propus ca şi iniţiativă legislativă, dar nu s-a ajuns să fie discutat nici în comisia de specialitate, nu mai zic în plen. Deputaţii noştri au inventat o scuză – nu există voinţă politică”, a remarcat autorul noului Cod al Audiovizualului, Ion Bunduchi.

Preşedintele Comisiei de specialitate cultură, educaţie şi mass-media, Chiril Lucinschi, nu a răspuns la telefon pentru a ne explica de ce până în prezent proiectul de lege nu a fost supus dezbaterilor.

Precizăm că actualul cod al audiovizualului a fost adoptat în anul 2006.

sursa: jurnal.md