Președintele Klaus Iohannis se află pe primul loc în topul încrederii românilor în personalitățile politice, cu 64,6% dintre respondenți care au declarat, în februarie, că au încredere „multă” și „foarte multă” în el, în creștere față de procentul de 60 % din decembrie 2014, relevă datele unui sondaj INSCOP-Adevărul, remise joi AGERPRES.
Poziția secundă în acest top îi revine guvernatorului Mugur Isărescu, (42,1% încredere multă și foarte multă în februarie 2015, față de 45,7% în decembrie 2014), iar pe locul al treilea se clasează premierul Victor Ponta (24,5% încredere multă și foarte multă în februarie 2015, față de 26,1% în decembrie 2014).
Urmează primarul Capitalei, Sorin Oprescu (22,2% încredere multă și foarte multă în februarie 2015, față de 23% în decembrie trecut) și George Maior (21,8% încredere multă și foarte multă în februarie 2015, față de 19% în decembrie 2014).
Potrivit cercetării, Călin Popescu-Tăriceanu ocupă poziția a șasea a clasamentului, cu 19% încredere multă și foarte multă (față de 22,5% în decembrie), urmat de Traian Băsescu cu 17,8% (față de 20,7%) și Mihai Răzvan Ungureanu cu 17,1% (față de 17,8% în decembrie).
Urmează Mircea Geoană cu 16,8% încredere multă și foarte multă în februarie 2015 (față de 18,2% în decembrie), Monica Macovei cu 16,3% (față de 15,6%), Cătălin Predoiu cu 16,2% (față de 15,7%), Alina Gorghiu, cu 12,7%, Crin Antonescu cu 12,4% (față de 14,3% în decembrie), Vasile Blaga cu 10,6% (față de 12,5% ), Corina Crețu cu 10,5%, Theodor Stolojan cu 10% în februarie 2015 (față de 10,4% în decembrie), Emil Boc cu 9,6% ( față de 11,3% ), Ion Iliescu cu 9% (față de 10,8% ), Liviu Dragnea cu 7,3% în februarie 2015 (față de 9,7% în decembrie 2014) și Ioan Rus cu 6,8%.
Pe ultimele trei locuri ale clasamentului încrederii în personalitățile politice se situează Elena Udrea (cu 5,5%, în februarie 2015, față de 8,4% în decembrie 2014), Laszlo Tokes (care beneficiază de încrederea a 4,1% dintre respondenți în februarie, față de 5,3% în decembrie) și Kelemen Hunor (cu 3,7% în februarie, față de 4,8% în decembrie).
Barometrul INSCOP — Adevărul despre România a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul în perioada 5-10 februarie 2015.
Volumul eșantionului a fost de 1065 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%.
Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților.
Sursa:agerpres.ro
Dupa traditionalul principiu „unde dai si unde crapa”, procurorii anticoruptie care au declansat ancheta privind deturnarea de fonduri europene in judetul Prahova, in urma careia a fost arestat inclusiv cumnatul premierului Victor Ponta, par sa fi dat peste o adevarata „mina de aur” informationala.
Pentru ca, dupa cum sustin sursele noastre, in paralel cu reteaua specializata in efectuarea de constructii de infrastructura de mantuiala pe bani europeni, tot in Prahova se afla si epicentrul unei alte „combinatii” pe fondurile UE, mult mai ampla si mai profitabila. Este vorba despre ceea ce se prognozeaza a fi deja o „bomba” cel putin la nivelul dosarelor Microsft si EADS, dosarul POSDRU urmand sa loveasca in plex clasa politica si mai ales membri ai actualei coalitii de guvernamant. Pentru ca exista mari suspiciuni ca explozia ratei de absorbtie a fondurilor europene cu care se lauda atat ministrul Eugen Orlando Teodorovici s-ar datora renuntarii la standardele impuse de catre oficialii de la Bruxelles. Iar in rapoartele informative privind jaful generalizat la care au fost supuse miliardele de euro alocate de catre Uniunea Europeana prin POSDRU apar si mai multe firme specializate pe probleme de mediu si considerate a avea legatura cu ministrul de resort, Gratiela Leocadia Gavrilescu.
700 milioane de euro
Programele suspectate de procurori au fost aprobate de ministerul condus de Eugen Teodorovici
700 milioane de euro. Acesta este, in medie, bugetul anual al Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Adica o vaca tocmai buna de muls, ceea ce s-a si intamplat, de altfel, de cand europenii au inceput sa arunce cu banii in noi pentru a ne ajuta sa ne adaptam la noile realitati ale economiei de piata. Pentru ca, de altfel, acesta este si primul scop declarat al programului POSDRU: „organizarea de seminarii pentru instruirea angajatilor in vederea adaptabilitatii la tehnologii avansate”. Asa ca nenumarate firme, majoritatea considerate a fi unele de casa pe langa diversi lideri politici, s-au specializat in instruirea a cat mai multi romani, in special a celor aflati in cautarea unui loc de munca mai bun. Iar afacerea nu avea cum sa nu se dovedeasca infloritoare, mai ales ca robinetul Uniunii Europene nu s-a oprit decat o singura data, pentru scurt timp, cand pana si naivii functionari de la Bruxelles si-au dat seama ca ceva nu este in regula.
Cursanti fantoma
Cele mai multe firme din Prahova vizate de anchetă au derulat programe de mediu cu sprijinul ministerului condus de Gratiela Gavrilescu
Extrem de interesant este ca „marfa” pentru programele POSDRU se gaseste intotdeauna, mai ales ca toti cei care accepta sa urmeze aceste cursuri primesc o leafa deloc de neglijat pe timpul participarii la seminarii. Participare care insa, dupa cum suspecteaza procurorii anticoruptie, este sublima, dar lipseste cu desavarsire. Pentru ca unele dintre firmele vizate nu-si mai bat capul cu costisitoarea instruire a celor racolati, preferand sa lucreze cu asa-numitii „cursanti fantoma”, care doar semneaza ca au fost la cursuri, isi iau banii si diploma si toata lumea pare astfel multumita! Chiar si formatorii care, pentru ca asa nu mai trec nici ei pe la cursuri si isi pot vedea de activitatea de baza, accepta astfel sa semneze pentru 4.000 de lei, cu toate ca iau in mana doar 2.000!
Catering ca la Master Chef
Alte surse inepuizabile de castiguri fabuloase, pe langa banii obtinuti de la cursanti si formatori, sunt reprezentate de cheltuielile facute pe consumabile. Pentru ca, dupa cum au ramas cu gura cascata pana si anchetatorii, firmele de catering asigura mancare „cursantilor fantoma” pe niste sume fabuloase, de zici ca este vorba de simandicoase specialitati culinare gatite de cei mai galonati chefi… Astfel ca nu mai mira pe nimeni ca, de exemplu, imprimante care costa in orice magazin 2.000 de lei, sunt achizitionate prin programul POSDRU pe sume care se invart intre 9.000 si 10.000 de lei.
Proiecte pe hartie
Interesant este si ca, recent, s-a descoperit ca moda proiectelor facute pe bani multi, dar doar pe hartie, a continuat pe banda rulanta, desi au existat mai multe sesizari in acest sens. Insa se pare ca au existat scurgeri de informatii din chiar sanul Ministerului Fondurilor Europene, condus de Eugen Orlando Teodorovici. Si, drept urmare, s-ar fi facut chiar interventii telefonice prin care firmele de casa care au tocat banii alocati prin POSDRU au fost instiintate de controalele OIR, asa ca au fost apoi sunati cursantii sa declare in fals ca ei chiar au urmat acele seminarii. Si cu toate ca practica este una nationala, sursele noastre sustin ca „buboiul” se va sparge in primul rand la Prahova, acolo unde procurorii Laurei Codruta Kovesi avanseaza deja in ritm alert cu ancheta privind deturnarea fondurilor europene. Si unde ar exista o mare prietenie intre „beneficiarii” POSDRU, pe de o parte, si ministrii Eugen Orlando Teodorovici si Gratiela Leocadia Gavrilescu. Primul conduce chiar Ministerul Fondurilor Europene, unde se aproba programele POSDRU, in timp ce Gavrilescu este „doamna de fier” de la Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, cele mai multe cursuri suspecte avand loc tocmai pe domeniul mediului. Cătălin TACHE
Sursa:comisarul.ro
Biblioteca Universităţii Tehnice din Iaşi a fost desemnată cea mai frumoasă bibliotecă din lume, clasamentul rezultând în urma unui sondaj realizat de portalul boredpanda.com.
O bibliotecă puţin cunoscută din România este considerată printre cele mai frumoase din lume. Cel puţin aceasta este opinia multora dintre vizitatorii portalului boredpanda.com care are de nouă zile un sondaj online. Peste 400.000 de utilizatori au analizat până acum propunerile site-ului specializat în găsirea şi promovarea de imagini inedite din lume.
În acest moment, Biblioteca Universităţii “Gheorghe Asachi” din Iaşi (UTI) este pe locul 1 în preferinţele utilizatorilor, o poziţie onorantă în condiţiile în care printre “competitori” se numără capodopere arhitecturale precum Biblioteca Colegiului Trinity din Dublin, Biblioteca Regală Portugheză de la Rio de Janeiro, Biblioteca Mănăstirii Admont, realizată în stilul barocului târziu, Biblioteca Naţională din Praga, Biblioteca Naţională a Franţei sau Biblioteca Congresului Statelor Unite de la Washington.
Biblioteca din Iaşi a fost înfiinţată la începutul anului 1948, în noul corp al Palatului Universităţii, actualul sediu al Universităţii “Al. Ioan Cuza” din Iaşi. Extinderea palatului a fost proiectată de I.G. Pompilian în acelaşi stil eclectic ca şi Palatul iniţial, notează adevarul.ro.
Construcţia extinderii a început la 5 august 1929, iar la lucrări a participat şi arhitectul Theodor Vasilescu. Din 1933 până în 1942, universitatea ieşeană s-a numit Universitatea Mihăileană, după care denumirea s-a schimbat în Universitatea Cuza -Vodă. Iniţial, fondul de carte al bibliotecii tehnice era modest, de doar 12.000 de unităţi. În prezent, Biblioteca UTI deţine un fond total de documente de 962.528 volume – (522.187 cărţi, 129.332 reviste, 5.042 fond special (CD-uri, DVD-uri, microformate) şi 305.967 documente tehnice.
Sursa: onlinereport.ro
De aproximativ o lună de zile, trei milioane şi jumătate de cetăţeni ai Republicii Moldova sunt furaţi la drumul mare, în lumina zilei, ba chiar în cea a reflectoarelor, pentru că ştirea despre marele jaf al deceniului e pe toate televiziunile, fără ca nimeni, însă, să fie tras la răspundere.
În ultima lună, leul moldovenesc s-a devalorizat cu aproape 50 la sută faţă de dolar. De la aproximativ 15 lei, cât era în noiembrie 2014, preţul unui dolar american ajunsese la începutul săptămânii trecute la 28 de lei la casele de schimb valutar (cursul afişat de BNR era mai jos). O panică fără precedent a cuprins populaţia. Economiile moldovenilor s-au înjumătăţit peste noapte, iar salariile şi-au pierdut puterea de cumpărare. Oamenii au dat buzna la casele de schimb valutar, dar foarte curând valuta de vânzare s-a epuizat. Speriaţi că banii lor se devalorizează – preţurile crescând de la o zi la alta, în sincron cu fluctuaţiile halucinante ale cursului valutar – moldovenii s-au năpustit asupra magazinelor angro pe care le-au luat cu asalt.
Explicaţia pentru criza financiară din Moldova e legată de marele jaf petrecut în noiembrie 2014, când din conturile a trei mari bănci moldoveneşti (Banca de Economii a Moldovei (BEM), Unibank şi Banca Socială) au dispărut misterios aproximativ 1 miliard de dolari. Pentru o mai bună imagine a proporţiei jafului, trebuie menţionat că respectiva sumă reprezintă echivalentul a 13% din PIB şi a 58% din veniturile bugetare pe anul 2014. Marele jaf s-ar fi petrecut, conform unor afirmaţii, cu complicitatea oficialilor Guvernului şi Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). Dar, cum în noiembrie 2014 în Moldova aveau loc alegeri parlamentare, Guvernul a făcut ce a putut ca să stăvilească efectele inexorabile ale jafului. O dată alegerile rămase în urmă, a venit vremea să fie plătite oalele sparte. Cum? Cum să acoperi o gaură de 13% din PIB?
În alte ţări, băncile aflate în risc de faliment sunt salvate prin ceea ce se cheamă procedura de bailout. Dar, Banca Naţională a Moldovei acordase deja în noiembrie 2014 un împrumut de urgenţă de circa 3 miliarde de lei moldoveneşti. Previzibil, ajutorul a fost în zadar. Gaura e prea mare, ţara prea săracă, bailout-ul pe modelul occidental nu e o soluţie – nu când jaful reprezintă 13% din PIB. Şi atunci, mai marii ţării şi ai BNM şi-au amintit că ţara are o resursă nepreţuită – poporul. Bănuţii ţinuşi la saltea de acest popor sunt cei care pot să salveze ţara şi sistemul bancar! Efectiv, peste noapte, BNM a crescut brusc cotaţia euro şi a dolarului. Moldovenii panicaţi s-au repezit să cumpere euro şi dolari. După câteva zile, când băncile nu mai aveau valută de vânzare, BNM a schimbat tactica – tot peste noapte, leul s-a apreciat brusc, iar euro şi dolarul s-au dus la vale. A doua zi, la casele de schimb se epuizaseră lichidităţile în lei moldoveneşti..
Efectul scontat a fost obţinut. Poporul şi-a scos banii de la saltea, oamenii au sărăcit, dar băncile, băncile au fost, slavă domnului, salvate! Sectorul bancar a făcut un profit de 646 de milioane de lei moldoveneşti, iar cele trei bănci comerciale controlate de Banca Naţională a Moldovei, au câştigat din diferenţele de curs valutar peste 554 de milioane de lei, echivalentul a 85 la sută din total sistem bancar. Doar aşa, ca fapt divers, e bine să se ştie că Vladimir Plahotniuc, omul de afaceri şi finanţatorul PD, deţine 18% din acţiunile BEM, al căror posesor a devenit în vara lui 2011, în urma unui atac de tip raider asupra acestei bănci.
În timp ce oamenii se îmbulzeau la cozile de schimb valutar sau la magazine, oficialii moldoveni se întreceau savant în a da explicaţii – criza din Rusia, scăderea exporturilor moldoveneşti, prăbuşirea cu 30% a remiterilor de către moldovenii plecaţi la muncă în Rusia. Poate pentru moldoveanul de rând care nu stă toată ziua cu nasul în statistici, această explicaţie sună convingător. Dar statisticile oficiale invalidează explicaţiile oficiale: la finele anului 2008 – începutul anului 2009, Republica Moldova a cunoscut o scădere mult mai drastică a remitenţelor decât cea actuală fără ca ţara să treacă printr-o criză la fel de neagră ca cea de acum (remiterile au scăzut de la 500 milioane USD în trimestrul II al 2008 la aproximativ 230 milioane USD în I trimestru al 2009). La rândul lor, exporturile s-au diminuat doar foarte puţin în 2014 – anul trecut, valoarea exporturilor moldoveneşti era de 2.339.500.00 USD, faţă de 2.428.300.000 USD în 2013. Una peste alta, însă, indicatorii comerţului extern ai Republicii Moldova ne arată o creştere considerabilă în ultimii 10 ani, valoarea exporturilor moldoveneşti fiind mai mult decât dublă în 2014 faţă de anul 2005(1.090.918.500 USD). În plus, să nu uităm că 53% din exporturile Republicii Moldova merg către statele UE şi doar 31% către state CSI, aşadar dependenţa de comerţul cu Rusia nu e atât de mare încât să explice o criză de asemenea proporţii cum e cea cu care se confruntă actualmente moldovenii.
Între timp, săptămâna trecută, spre liniştea populaţiei panicate de degringolada de pe piaţa financiară, un guvern zis pro-european a fost votat la Chişinău. Un guvern pro-european în sensul deplin al cuvântului, cu cetăţeni europeni deveniţi membri ai noului cabinet. E vorba de Ministrul Economiei – un francez de origine, numit Stephane Bride, care a devenit cetăţean al Republicii Moldova în 2013. Coincidenţa face ca până să devină parte din noul guvern, Bride era director al unei companii de audit, Grant Thornton. Respectiva companie este cea care a auditat din 2011, când a avut primul atac de tip raider asupra BEM, cele trei bănci care au fost jefuite în 2014, fără a sesiza nici o neregulă sau fărădelege. În alte părţi, frauda de la Enron a dus la dispariţia companiei de audit Arthur Andersen. În Moldova, directorul companiei de audit care a închis ochii la jaful de 1 miliard de dolari e numit Ministru al Economiei ! Un ministru european pentru liniştea alegătorilor care au votat partidele pro-europene…
Tot pentru liniştea acestui electorat pro-european rămas cu buza umflată a fost numit în funcţia de prim ministru un tânăr tehnocrat, neafiliat politic, pe nume Chiril Gaburici. Electoratul pro-european şi-a luat o palmă grea atunci când, la începutul acestui an, două dintre cele trei partide zis pro-europene – Partidul Democrat şi Partidul Democrat Liberal – au preferat să facă alianţă cu partidul lui Vladimir Voronin, în locul unei coaliţii naturale cu Partidul Liberal (PL), cu care constituiseră împreună în 2009 Alianţa pentru Integrare Europeană. PL a fost lăsat pe margine, întrucât una din condiţiile sale pentru a intra la guvernare era numirea unui procuror european în funcţia de procuror general. Chiril Gaburici este o figură absolut nouă, ca să nu spunem de-a dreptul anonimă, pentru electoratul moldovenesc. Înainte de a intra în guvern, Gaburici a fost începând cu 2012 director general al companiei azere Azercell, proprietate a faimosului autocrat de la Baku, Ilham Aliev. Presa moldovenească a scris că noul premier ar fi un apropiat al clanului Voronin, acuzaţii pe care Gaburici le-a negat, de altfel destul de neconvingător. Cireaşa de pe tort e că Gaburici este cercetat penal în Rusia trecerea ilegală a frontierei şi uz de fals în acte. Dar, nu e aşa, e un premier neafiliat politic şi tehnocrat?! Iar tehnocraţii sunt la modă în ziua de azi, mai ales în Europa, aşadar electoratul pro-european nu are decât să fie mulţumit.
Rămâne de văzut dacă electoratul pro-european se îmbată cu apă rece, mai ales când e ars la buzunar. Acum 6 ani, la Chişinău, mai mulţi tineri moldoveni au murit în bătaie sau au fost răniţi de poliţie pentru că protestau împotriva Partidului Comuniştilor care nu dorea sa cedeze democratic puterea. Acei tineri visau la Europa şi la un guvern pro-european. Azi, eticheta de european e terfelită de cei care au fost, politic vorbind, beneficiarii protestelor din 2009. Termenul de pro-european a ajuns un ambalaj sub care se ascunde o coaliţie de partide sprijinită de nimeni altul decât de PCRM. Nu s-a devalorizat doar leul moldovenesc, ci şi eticheta de partid pro-european. Moldovenii nu şi-au pierdut doar economiile, ci şi speranţele de mai bine. S-a risipit iluzia că unele partide sunt mai bune decât altele, că formaţiunile politice ce vor să ducă ţara în Europa fac o altfel de politică. Încă o revoluţie portocalie a fost făcută cioburi sub un maldăr de deziluzii negre ca luna care a trecut.
Victoria Stoiciu, director de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România
Sursa:jurnal.md
Deputatul Daniel Gheorghe, membru al grupului Prietenii Unirii din Parlamentul de la București, a mers în Republica Moldova săptămâna trecută. Deputatul a vorbit, într-un interviu pentru InfoPrut, despre vizita în Republica Moldova și adoptarea liceului Mihail Sadoveanu din Călărași.
InfoPrut: Ce ați făcut în timpul vizitei în Republica Moldova?
Daniel Gheorghe: Am avut un program foarte strâns, am avut, practic, o zi și jumătate la dispoziție. M-am deplasat la Liceul Mihail Sadoveanu din Călărași, pe care l-am adoptat. Aici este și o chestiune personală, străbunica mea e din Călărași, iar familia bunicului meu a locuit până la invazia sovietică, în 1940, chiar în Călărași. De atunci, nimeni din familia noastră nu a mai ajuns pe acolo. Sunt primul care ajunge în Basarabia după mai bine de 70 de ani.
La Călărași, m-am întâlnit cu domnul director și cu domnul viceprimar, am avut o discuție și voi iniția o colaborare și câteva proiecte de parteneriat, în cadrul proiectului de adopție a liceelor românești de peste Prut.
InfoPrut: În ce stare este liceul pe care l-ați adoptat?
Daniel Gheorghe: Am vizitat liceul și au nevoie de foarte multe lucruri. Din păcate, spre deosebire de România, investițiile în școli nu prea au avut loc în Republica Moldova, nu prea au ținut pasul cu modernizarea. O să-i susțin pe cât pot și o să încerc să-i pun n contact și cu reprezentanții administrației din zona pe care o reprezint eu în Parlamentul României, Ilfov. Deocamdată suntem la faza de discuții. Cei de acolo urmează să-mi trimită scrisoarea de intenție și, în funcție de ce se poate realiza și de contactele care se pot stabili și care se pot transforma în proiecte de colaborare, să ne apropiem cât mai mult și să-i susținem pe frații noștri basarabeni.
InfoPrut: Ați vizitat și alte școli?
Daniel Gheorghe: Am mai fost în comuna Săseni, unde am avut o discuție cu un domn profesor de istorie și cu colectivul cadrelor didactice din liceu, cu elevii de la clasa a XII-a. Mi s-au părut niște oameni deosebiți, care fac eforturi enorme pentru a reuși să le dea acestor elevi o educație de cea mai bună calitate, la același nivel cu educația de la nivelul liceelor din România. Sunt niște oameni care, deși nu dispun de resurse, nici aici, la fel ca la Călărași, nu s-au făcut investiții în ultimii ani în infrastructură, în logistică, oamenii fac eforturi mari. Probabil voi ține legătura și cu dumnealor și voi încerca să-i ajut, să le trimit și niște cărți.
InfoPrut: Ce investiții sunt necesare la liceul Mihail Sadoveanu?
Daniel Gheorghe: La Sadoveanu, din cât am observat eu, volumul investițiilor necesare este destul de ridicat. Au nevoie de reparații, de înnoirea mobilierului, de mijloace de tehnologie a informației moderne, de un fond de carte un pic mai mare. Mă gândesc la un program guvernamental de susținere a acestor licee. E nevoie de investiții la scară mare, sunt lucruri care depășesc resursele locale sau private.
InfoPrut: Ce probleme v-a semnalat directorul ICR Chișinău, cu care ați avut o întrevedere?
Daniel Gheorghe: Am avut bucuria să-l cunosc pe domnul Valeriu Matei, directorul ICR Chișinău. Este unul dintre liderii autentici ai românilor basarabeni, mai ales după ce Republica Moldova a devinit independentă. A fost o onoare și o bucurie să-l cunosc pe unul dintre oamenii care înțeleg cu adevărat ce înseamnă România și ce înseamnă identitatea românească a celor de peste Prut.
Am fost surprins să văd că în ciuda volumului uriaș de muncă pe care dumnealui l-a depus, ICR-ul de la Chișinău încă funcționează într-un sediu care are o suprafață de circa 60 de metri pătrați, cât un apartament de bloc. Dumnealui mi-a povestit de peste 260 de proiecte derulate în cursul anului trecut, proiecte desfășurate nu doar în orașe, ci și în sate, în localități izolate din Republica Moldova, unde a reușit să aducă evenimente culturale românești, să doneze cărți pentru bibliotecile școlare.
Ceea ce este trist, în legislația actuală a ICR-ului nu se stabilește un statut special pentru ICR Chișinău, care nu ține de un spațiu exterior culturii și identității românești. Abordarea trebuie să fie total diferită, să aibă un statut special, să fie gândit din perspectiva politicii naționale. Relația dintre România și Republica Moldova nu ține de politică externă, Republica Moldova este un capitol total special pentru politica de la București.
InfoPrut: Ce puteți face, ca deputat, pentru ICR Chișinău?
Daniel Gheorghe: Eu pot face un amendament la legea ICR-ului. Cert este că trebuie făcut mult mai mult pentru Basarabia. Din păcate realitatea nu este așa cum pare la București, unde avem declarații de complezență, avem mesaje unioniste care apar în diverse momente, cum ar fi campanii electorale. Trebuie ca prezența românească în Basarabia să fie mult mai puternică decât a fost până acum, iar lucrurile astea le putem face prin stimularea investițiilor românești peste Prut, promovarea produselor din Republica Moldova în România și, mai ales, prin cultură.
Dacă nu există cultură românească în Basarabia, dacă nu există mijloace de informare în masă românești, carte românească, nu vom reuși să eradicăm marea minciună stalinistă numită moldovenism, cu scopul de a distruge această continuitate de trăire și de suflet românesc.
InfoPrut: Parlamentarii de la Chișinău sunt receptivi față de unire?
Daniel Gheorghe: Unii parlamentari din Republica Moldova sunt deosebit de receptivi la această chestiune. Cel mai important lucru este că trebuie să o spunem mai des, să nu ne ferim: unirea trebuie să se facă. Este o normalitate faptul că în Europa de astăzi există două state românești, există o singură Românie, o singură limbă, o singură origine, există o identitate comună, lucruri pe care nu le poate șterge absolut nimeni.
Am avut o discuție foarte interesantă și de foarte bună calitate cu domnul Valeriu Munteanu, de la Partidul Liberal. Atitudinea dumnealui mi s-a părut cea corectă pentru că trebuie trecut la acțiuni concrete în vederea apropierii celor două state românești.
Sper ca parlamentarii de la Chișinău să înțeleagă că această chestiune a unirii este o necesitate de ordin economic, social, geopolitic. Republica Moldova nu va reuși să se dezvolte independent, nu are capacitatea de a se autosusține și nu beneficiază de acele resurse pe care se poate gândi o strategie pe termen mediu și lung. Unirea dintre Republica Moldova și România ar aduce beneficii ambelor părți.
Sursa:infoprut.ro
Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat, în cadrul discursului susținut cu ocazia prezentării bilanțului de activitate a DNA, că dacă hotărârile judecătorești s-ar pune în aplicare în cazul prejudiciilor imense din anumite dosare, salariile medicilor români ar fi asigurate.
„Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice. Un element care nu trebuie ignorat. Hotărârile judecătorești au inclus recuperarea și confiscarea de produse infracționale în sumă de peste 310 milioane de euro. De trei ori mai mult decât în 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plătește tuturor medicilor din România într-un an de zile. E important să se execute hotărârile”, a declarat Kovesi.
Totodată, aceasta a mai precizat că DNA a procedat legal atunci când a pus la dispoziția jurnaliștilor ori a opiniei publice detalii privind o anchetă sau un dosar.
Sursa:b1.ro
Când se serbează Dragobetele?
Pe vremuri, în preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea pe 24 februarie, oamenii țineau sau faceau Dragobetele (Ziua Îndragostitilor, Cap de primavară, Logodnicul Păsărilor). Probabil că luna februarie era considerată lună de primavară, iar ziua de 24 era inceputul anului agricol (uneori ziua iesirii ursului din barlog). Este momentul in care natura se trezeste, pasarile isi cauta cuiburi, iar oamenii, in special tinerii, intra si ei in rezonanta cu ea.
Cine este Dragobetele?
Divinitate mitologica similara lui Eros sau Cupidon, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei, un barbat chipes si iubaret nevoie mare. Nu bland ca Sf. Valentin, ci navalnic el era la daci zeul care, ca un „nas cosmic”, oficia in cer la inceputul primaverii nunta tuturor animalelor. In decursul anilor aceasta traditie s-a extins si la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele si baietii se intalnesc pentru ca iubirea lor sa tina tot anul, precum a pasarilor ce se „logodesc” in acesta zi.
Motivatia preluarii obiceiului pasarilor era profunda, din moment ce pasarile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuvantul grecesc „pasare” insemnand chiar „mesaj al cerului”.
Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii de ziua lui facandu-se petreceri (fara indecentele evenimentelor similare din zilele noastre), iar de acolo porneau de multe ori viitoarele casnicii…
Ce traditii sunt de Dragobete?
Inainte de vreme pretutindeni prin sate se auzea zicala: „Dragobetele saruta fetele!”.
Credinta populara româneasca spune ca cei care participa la Dragobete vor fi feriti de boli tot anul. Asadar: dimineata, imbracati in cele mai bune haine, tinerii se intalneau in centrul satului sau in fata bisericii. Daca timpul era favorabil, porneau cantand in grupuri catre padure sau prin lunci in cautarea ghioceilor si a altor plante miraculoase(folosite pentru descantece de dragoste), daca vremea era urata se adunau la unii dintre ei acasa si se tineau de jocuri si de povesti.
De Dragobete se faceau logodne simbolice pentru anul urmator (uneori le urmau logodnele adevarate) sau fetele si baietii faceau fratii de sange.
In padure, in jurul focurilor aprinse, tinerii baieti si fete stateau de vorba. Fetele strangeau viorele si tamaioasa, pe care le pastrau la icoane, fiind folosite apoi în diverse farmece de dragoste. Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari sa stranga apa din omatul netopit sau de pe florile de fragi. Aceasta apa era pastrata cu mare grija pentru ca avea proprietati magice (se spunea ca e „nascuta din surasul zanelor”) si putea face fetele mai frumoase si mai dragastoase. Daca nu erau omat si fragi fetele adunau apa de ploaie (pentru spalatul parului) sau de izvor atunci cand Dragobetele se tinea in luna martie.
La pranz, fetele incepeau sa coboare spre sat in fuga, in sudul Romaniei aceasta goana fiind numita „zburatorit”. Fiecare baiat urmarea fata care ii placea. Daca flacaul era iute de picior si fetei ii placea respectivul urmaritor, atunci avea loc o sarutare mai indelungata in vazul tuturor. Sarutul era logodna ludica a celor doi, cel putin pentru un an de zile, de multe ori astfel de logodne veneau inaintea logodnelor adevarate.
Comunitatea este foarte interesata de ce se intampla, deoarece inca de pe acum se poate afla la ce nunti vor merge toamna. Dupa-amiaza are loc petrecerea, unde toata lumea, fie ca este membru al unui cuplu, fie ca nu, danseaza, canta, se simte bine fiindca se spunea ca tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au vazut macar o persoana de sex opus nu-si vor mai gasi pereche tot restul anului.
Femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat in ziua de Dragobete ca sa fie dragastoase tot anul si mai aveau grija sa dea mancare buna orataniilor din curte, pasarilor cerului, nici o vietate nefiind sacrificata la Dragobete. De multe ori, flacaii petreceau din plin de Dragobete si prin satele vecine, ca sa le mearga bine peste vara.
Pentru toti, sarbatoarea dragostei era socotita una de bun augur pentru treburile marunte, nu si pentru cele mari. Deoarece se credea ca Dragobetele ii va ajuta pe gospodari sa aiba un an mai imbelsugat decat ceilalti, in ziua de Dragobete oamenii nu munceau ca in zilele cu sarbatori religioase, doar isi faceau curatenie prin case. Cele care lucrau erau fetele indraznete care chiar isi doreau sa fie „pedepsite” de Dragobete. Chiar daca mai „pedepsea” femeile, se considera ca Dragobetele ocrotea si purta noroc indragostitilor, tinerilor in general, putand fi socotit un veritabil Cupidon romanesc.
Sursa: traditii.ro
Președintele ÎCCJ, Livia Stanciu, după ce s-a declarat extrem de îngrijorată de gradul de corupție din România, a pus punctul pe i.
”Când privești această listă parcă nu se mai termină: miniștri, senatori, deputați, secretari de stat, subsecretari de stat, ofițeri din MAI, ofițeri MApN, magistrați, judecători, procurori, avocați, șefi de instituții, consilieri județeni, președinți de Consilii Județene, consilieri locali, primari etc.
Nu poți să nu te îngrijorezi când vezi această listă, care dă măsura adevăratului nivel al corupției din România”, a spus Livia Stanciu, la bilanțul DNA pe anul 2014.
Sursa: comisarul.ro
Ministrul delegat pentru românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a acordat un interviu interesant, la scurt timp după finalizarea discuțiilor cu liderii comunității românești din Valea Timocului, din data de 20 februarie 2015, de la Zajecear. Interviul a fost realizat împreună cu Simona Cârlugea de la DIGI 25 Craiova.
Reporter: Domnule ministru, care ar fi primele concluzii ale întâlnirilor pe care le ați avut cu reprezentanții românilor din Serbia?
Angel Tîlvăr: A fost o întâlnire deosebită care, pe lângă faptul că m-a emoționat, mi-a dat ocazia să îmi confirm o parte din lucrurile pe care le știam, dar și să aflu lucruri noi și, împreună cu reprezentanții mediului asociativ, să încercăm să găsim soluții pentru a îndeplini tot ceea ce Departamentul și-a propus și anume încurajarea tradiției, spiritualității, culturii și a religiei românilor din această zonă.
Reporter: Care a fost problema principală pe care au ridicat-o interlocutorii dvs.? A fost o problemă generală?
Angel Tîlvăr: Da, ca element comun care se desprinde din toate aceste discuții, dar și ca urmare a întâlnirilor avute la Ambasada din Belgrad cu lideri ai mediului asociativ din Voivodina, pot spune că problema educației în limba română este una care trebuie să fie cât mai sus pe agenda autorităților sârbe, cât și a noastră. Cred că putem face mai mult pentru cei care doresc să învețe limba română, pentru elevii care doresc să învețe limba română cu elemente de cultură națională și aici, în afară de DPRRP, va fi nevoie de un efort conjugat în care să antrenăm și să implicăm și Ministerul Educației, pentru că sunt probleme care țin atât de asigurarea cadrelor didactice calificate pentru a preda ore de cultură și civilizație în limba română, cât și de dorința noastră de a identifica modalități prin care oamenii de aici să-și încurajeze copiii să învețe limba română, cultura și tradițiile românești.
Reporter: Ați avut o întâlnire cu autoritățile guvernamentale de la Belgrad, iar din partea sârbă sunt foarte multe promisiuni, așa cum au fost și la întâlnirea dintre premierii celor două țări de anul trecut de la Bor. Concret, ce au spus sârbii, vor reveni asupra modului în care văd organizarea orelor de limba română în Timoc?
Angel Tîlvăr: În primul rând avem un context care în opinia mea este cel puțin interesant: Fie capitolele 23 și 24 se aplică, fie Serbia face eforturi pentru aderare, iar aceste eforturi trebuie să se concretizeze în împărtășirea și convingerea că un set de valori europene sunt acele valori care trebuie adoptate și folosite de către toți cei care vor să intre în această mare familie europeană, motiv pentru care sunt optimist că vom asista la o accentuare a dinamicii lucrurilor pe care noi le avem ca interese, dar vreau să vă mai spun că și în ciuda faptului că între ceea ce s-a spus și ceea ce s-a întâmplat sunt diferențe, cred că avem obligația ca reprezentanți ai statului român să fim consecvenți, persistenți și insistenți pentru ca românii de aici să aibă sentimentul și certitudinea că cineva se luptă pentru ei, că cineva este interesat ca problemele lor să își găsească rezolvarea.
Reporter: Știți că există și manuale de limba vlahă aici. Cum vedeți acest aspect?
Angel Tîlvăr: Eu vorbesc despre români și mi-aș dori că, în timp, adjectivul „românesc” să fie cel care să domine discursul public, motiv pentru care, la orice întâlnire la care voi merge, voi vorbi numai despre români.
Reporter: Domnule ministru, în contextul întâlnirii pe care o aveți cu cei de la Consiliul Național al Minorității Naționale a Românilor din Serbia, știți că există o problemă cu manualele care se folosesc la aceste cursuri de limba română și care sunt impuse și în afară de care cei de la cursuri nu au voie să mai folosească alte manuale. Veți ridica această problemă la întrevederea cu CNMNRS?
Angel Tîlvăr: Vreau să vă spun că statul român a ajutat întotdeauna cu cărți de toate felurile, inclusiv cu manuale și asta nu e rău, pentru că asta e o formă de câștig pentru pedagogie și pentru predarea unei discipline atunci când există opțiuni pentru conținutul predării. Eu voi pleda pentru ca manualele opționale să aibă o pondere mult mai mare în procesul de învățământ de aici.
Romeo Crîșmaru
Sursa: jurnalromanesc.ro
Astăzi la Chișinău a avut loc lansarea oficială a Platformei civice Demnitate și adevăr. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul unei conferințe de presă cu participarea unor lideri de opinie, personalități notorii din viața publică a Republicii Moldova.
Membrii Grupului de inițiativă au declarat că pilonii de bază ai Platformei sunt repunerea guvernării pe făgașul european recent abandonat și combaterea corupției. Liderii Platformei și-au exprimat încrederea că în asemenea mod va fi consolidată societatea civilă și că cetățenii dezamăgiți de votul din 30 noiembrie vor avea de partea lor un avocat de nădejde – Platforma civică Demnitate și Adevăr.
Publicăm mai jos textul Manifestului elaborat de Grupul de inițiativă al Platformei civice, căruia i s-a dat citire în cadrul conferinței de presă.
MANIFESTUL PLATFORMEI CIVICE
DEMNITATE ȘI ADEVĂR (DA)
Realizările guvernării din perioada 2009-2014 au înşelat dramatic aşteptările cetăţenilor. În această perioadă am asistat la un şir neîntrerupt de scandaluri publice, provocate de fărădelegi grave, neelucidate de organele abilitate din lipsă de voință politică de a reforma sistemul judiciar. Vinovaţii nu au fost pedepsiţi, iar societatea a pierdut sentimentul, că se află sub guvernarea legii şi nu a intereselor obscure ale clanurilor politice. Mediile sociale (autohton și internațional) atestă clar că flagelul ce falimentează Republica Moldova ca stat este corupţia. Contrastul izbitor dintre sloganele pro-europene şi comportamentul dezgustător al clasei politice a compromis grav ideea europeană. În consecinţă, după cinci ani de mimare a reformelor, constatăm un bilanţ trist:
aservirea plenară a tuturor instituţiilor statului (inclusiv a celor din sistemul judiciar şi a celor de reglementare pe domenii) intereselor clanurilor politice guvernante;
subminarea fără precedent a sistemului bancar-financiar prin decapitalizarea acestuia cu complicitatea instituţiilor judiciare şi de reglementare în domeniu și, implicit, periclitarea gravă a securităţii economice a ţării, imposibilitatea creerii unui mediu prietenos pentru investiţii şi dezvoltare economică;
compromiterea procesului integraţionist european al Republicii Moldova prin inducerea în conștiința publică a concluziei, că instituţiile europene susţin o guvernare profund coruptă din considerente geopolitice şi nu din cele de interes sincer pentru bunăstarea şi prosperarea poporului Republicii Moldova;
periclitarea viitorului Republicii Moldova prin descurajarea celei mai mobile şi active părţi a societăţii – tineretului, care nu-şi poate planifica o ascensiune profesională într-un mediu corupt şi degradat, decît dacă devine parte a acestuia;
încălcarea dreptului la libertatea de exprimare și formare a opiniei prin monopolizarea instituţiilor media, a controlului total al acestora de către proprietarii cu interese politice;
degradarea procesului electoral prin manipulări crase administrative, financiare şi mediatice, folosite de potentaţii zilei, care controlează pe deplin instrumentarul respectiv.
Constatările enunţate au încetățenit deja opinia generală, că Republica Moldova este un stat captiv al intereselor clanurilor politice guvernante. Consecinţele, ajunse la un nivel critic, le resimţim cu toţii:
sărăcirea maselor largi de cetăţeni prin diminuarea catastrofală a economiilor şi creşterea preţurilor, expunerea riscurilor de subzistență a categoriilor de cetăţeni şi aşa defavorizate: pensionari, bugetari, în special a celor din sistemul de învăţămînt şi sănătate;
reducerea locurilor de muncă şi a posibilității formării unor salarii decente în mediul privat, cei mai expuşi acestor riscuri fiind oamenii de afaceri şi angajaţii lor;
divizarea profundă a societăţii pe criterii geopolitice, subminarea stabilităţii politice şi a securităţii statului, absenteismul politic și decepția asupra viabilității unui parcurs european real;
migrarea în masă a zeci de mii de tineri talentaţi în state unde realizarea ambiţiilor lor are la bază meritocraţia.
Ultimul semnal, că lucrurile în Republica Moldova pot degrada iremediabil, este tîrgul ruşinos şi obscur de instaurare la guvernare a unei aşa-zise coaliţii minoritare.
În astfel de condiţii, grupul de iniţiativă al PLATFORMEI CIVICE DEMNITATE ȘI ADEVĂR (DA) se adresează către cetăţeni, organizaţiile civice şi politice din ţară, partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova cu următoarea declaraţie:
PLATFORMA CIVICĂ DEMNITATE ȘI ADEVĂR (DA) este constituită pentru angajarea într-un dialog larg al segmentelor interesate de depăşirea stării de captivitate a statului şi ancorarea fermă şi nu mimată a Republicii Moldova pe făgaşul integrării europene.
PLATFORMA CIVICĂ DEMNITATE ȘI ADEVĂR (DA) se declară drept o structură deschisă, neafiliată politic, coordonată de grupul de iniţiativă, care își propune drept scop cumularea revendicărilor și opiniilor din partea diverselor segmente sociale pentru articularea și susținerea lor coerentă, consultarea cu partenerii de dezvoltare.
PLATFORMA CIVICĂ „DEMNITATE ȘI ADEVĂR (DA) va miza pe sprijinul dezinteresat al experţilor şi specialiştilor în diverse domenii cu scopul asigurării unor atitudini şi luări de poziţii competente pe întreg spectrul de probleme cu care se confruntă societatea.
PLATFORMA CIVICĂ DEMNITATE ȘI ADEVĂR (DA) va recurge la toate instrumentele legale, inclusiv la cele de protest paşnic, pentru a-şi aduce punctele de vedere şi atitudinile la destinatari.
Chişinău, 24 februarie 2015
Grupul de iniţiativă al PLATFORMEI CIVICE DEMNITATE ȘI ADEVĂR (DA)
Semnatari:
Oazu Nantoi, politolog
Igor Boțan, politolog
Valentin Dolganiuc, ex-vicepremier, votant al Declarației de independență
Stanislav Pavlovschi, jurist, ex-judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Mihai Manole, ex-ministru de finanțe, ex-ambasador în Statele Unite ale Americii
Olesea Stamate, specialist în drept
Mariana Kalughin, specialist anticorupție
Cornelia Cozonac, jurnalist, specialist în investigații
Angela Aramă, jurnalist, specialist în audiovizual
Alexandru Cozer, jurnalist
Vasile Zgardan, inginer, votant al Declarației de independență
Vasile Năstase, jurnalist, votant al Declarației de independență
Dinu Plîngău, student
Andrei Năstase, ex-procuror, avocat
Nicolae Misail, jurnalist, votant al Declarației de independență
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a declarat, marţi, la bilanţul DNA că în 2014 a fost înregistrat cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi, DNA cerând Parlamentului încuviinţarea arestării a nouă parlamentari şi a 12 actuali şi foşti miniştri. Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta participă la prezentarea Raportului de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe anul 2014.
Codruţa Kovesi a spus la bilanţul activităţii DNA pe 2014, la care participă preşedintele Iohannis şi premierul Ponta, că anul trecut Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Parlamentului încuviinţarea începerii urmăriii penale şi arestării pentru nouă parlamentari şi pentru 12 actuali şi foşti miniştri.
”Este cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi de DNA. Investigarea faptelor de corupţie la nivel înalt va continua”, a spus Kovesi.
Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, la intrarea în Cercul Militar Naţional, de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi.
La prezentarea bilanţului DNA sunt prezenţi şi premierul Victor Ponta, şeful interimar al SRI, Florian Coldea, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Afacerilor Interne, Gabrile Oprea, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, vicepreşedintele CSM, Bogdan Gabor, şi reprezentanţi ai ambasadelor.
Luni, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat pe Facebook că va participa, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde va sublinia din nou ”că trebuie depăşite definitiv situaţiile în care Parlamentul se opune anchetării membrilor săi”.
”Treptat, România devine model şi inspiraţie pentru alte ţări în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. Am constatat acest lucru cu prilejul recentei vizite la Bucureşti a preşedintelui Bulgariei, Rosen Plevneliev”, a scris Klaus Iohannis, luni, pe Facebook.
”Sper ca partidele politice să-şi respecte angajamentul asumat public de a face mai simple şi mai transparente procedurile parlamentare care privesc cererile justiţiei”, mai afirmă Iohannis.
Sursa:mediafax.ro
Avionul special cu delegaţia preşedintelui României Klaus Iohannis va ateriza astăzi pe Aeroportul Internaţional Chişinău la ora 15:15. Ceremonia oficială de întâmpinare a lui Klaus Iohannis va avea loc la 15:35, la Reşedinţa de Stat.
Ulterior, preşedintele Timofti şi omologul său de la Bucureşti vor purta convorbiri tête-à-tête, după care vor lua parte la convorbirile oficiale cu participarea membrilor celor două delegaţii, iar la ora 17:00 vor susţine o conferinţă de presă comună. Tot astăzi, Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu premierul Chiril Gaburici, iar seara este aşteptat de Nicolae Timofti la un dineu oficial la Crama Cricova.
Pentru mâine sunt planificate întâlniri cu liderii PLDM, PDM şi PL, precum şi cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. Tot mâine, la ora 10:45 oficialii vor depune coroane de flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul capitalei. Klaus Iohannis este aşteptat şi la Universitatea de Stat, unde va susţine o alocuţiune.
Delegaţia de la Bucureşti îşi va încheia vizita în Republica Moldova mâine, la ora 12:50, când avionului preşedintelui României, Klaus Iohannis, va decola spre Bucureşti.
Sursa:jurnal.md
Un fost ministru în Guvernul Ponta a făcut o cerere incredibilă ÎCCJ. Pentru a scăpa de puşcărie, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat este dispus să facă muncă în folosul comunităţii.
Liberalul Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al Apărării în Guvernul Ponta 1, riscă până la 15 ani de închisoare în Dosarul „Case pentru generali”. Generali din MApN, printre care şi fostul ministru al Apărării, ar fi beneficiat în 1999, în mod ilegal, de locuinţe de la stat, folosindu-se de documente false pentru a pretinde că nu au o locuinţa proprie.
Pentru a scăpa de închisoare, Corneliu Dobriţoiu a solicitat la Curtea Supremă să facă muncă în folosul comunităţii pentru a scăpa de închisoare, scrie stiripesurse.ro.
Procurorii cer pedeapsa cu închisoarea pentru fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu, judecat în dosarul „Case pentru generali”.
Dobriţoiu este acuzat participaţie improprie de abuz în serviciu contra intereselor publice şi participaţie improprie la fals intelectual, toate cu consecinţe deosebit de grave. Cei 11 inculpaţi din dosar sunt de acord să presteze muncă în folosul comunităţii în cazul în care vor fi găsiţi vinovaţi. Pronunţarea în dosarul „Case pentru generali MApN” a fost amânată pentru 9 martie.
Sursa:evz.ro
Preşedintele României, Klaus Iohannis, pleacă mâine la Chişinău, în prima sa vizită oficială în Republica Moldova. Amânată după căderea Guvernului Leancă, vizita a fost reprogramată. Iar importanţa e atât de mare pentru că modul în care va primi şi transmite mesaje va marca relaţia României cu Republica Moldova în următorul mandat.
Sunt câteva lucruri ce asigură permanenţa relaţiei România-Republica Moldova: continuitatea, vecinătatea, identitatea culturală, lingvistică şi identitară. Aici nu există dubii. Diferenţele încep de la cele 50 de tonuri de gri pe care Preşedintele României la întâlneşte la Chişinău.
Republica Moldova are încă un Guvern pro-european, în care Iurie Leancă a fost înlocuit cu Chiril Gaburici, dar în rest componenţa e acelaşi. Chiar şi la program, două nuanţe şi două capitole tehnice, agricultura şi asistenţa socială, au făcut diferenţa pentru a obţine votul comuniştilor şi investitura. Orientarea e aceeaşi, obicetivul formal la fel, doar garanţia omului a dispărut şi relativizarea puterii de la premier către trio-ul de Vlazi: Filat, preşedintele PDLM, Plahotniuc, liderul neformal al PDM şi principalul finanţator al vieţii politice în Republica Moldova şi Voronin, liderul comunist.
Klaus Iohannis ajunge la Chişinău în condiţiile în care opţiunile sale clar exprimate, în favoarea unei majorităţi pro-europene, aşa cum o votase alegătorul, nu a fost realizată în practică. PL a lui Mihai Ghimpu a rămas în opoziţie, fiind preferat Partidul Comuniştilor unui Vladimir Voronin complex în acţiune, dar care a expulzat un ambasador român şi a introdus unilateral vizele pentru cetăţenii români ultima oară când a avut puterea, în aprilie 2009.
Şi abordările posibile ale preşedintelui României sunt multiple: una formală, de salut al instalării Guvernului, raportare la Preşedintele ales şi marcare a aşteptării şi susţinerii pentru reforme europene. Alta pragmatică, ce marchează distanţa faţă de opţiunea pentru formula de majoritate, respectarea acesteia, dar evitarea unei întâlniri formale cu Vladimir Voronin pentru a marca faptul că statul român nu a uitat afrontul de acum 5-6 ani. O altă abordare ar fi una legalistă neutră, referirea la faptul că Republica Moldova este un stat suveran, care şi-a ales constituţional conducerea, iar România, în calitatea sa de stat vecin, respectă alegerea şi va lucra cu organismele alese ale statului. În fine, există şi abordarea emfatică, deschisă, exuberantă, a îmbrăţişării fraţilor de peste Prut şi anunţarea sprijinului ţării mamă pentru drumul european anunţat formal la Chişinău.
Comunicatul MAE al României la votarea Guvernului Gaburici a fost unul impecabil din punct de vedere al formulărilor. El „lua notă” de noul guvern, nu-l saluta, nici nu „era fericit” că s-a instalat. Marca aşteptarea pentru reforme serioase, drumul european şi susţinerea pentru instalarea statului de drept, independenţei justiţiei, combaterii corupţiei. Faţă de comunicatul exuberant al comisarului Mogherini, nuanţele sunt grăitoare. Chiar şi reprezentantul UE la Chişinău, Pirka Tapiola, a nuanţat introducând elementele de aşteptare în domeniul reformei din justiţie.
Ce va face Klaus Iohannis la Chişinău nu ştiu. Probabil va saluta stabilitatea dată de noul guvern, şi va anunţa sprijin pentru reforme. Va anunţa continuarea proiectelor de asistenţă pentru dezvoltare. Însă în noile condiţii ale griurilor din Republica Moldova, măcar în spatele uşilor închise, un strop de realism şi răceală diplomatică, de selectivitate a mesajului în funcţie de partenerul e discuţie, de abordare mai sofisticată şi secvenţială nu ar strica.
Sursa:evz.ro
Mereu într-o întîrziere epocală, Republica Moldova rămîne a fi restanțieră la cele mai importante legi care fac diferența dintre democrația funcțională și cea tribală.
Aliniată la start alături de tările baltice încă în acum istoricul 1989, Republica Moldova a rămas în urma acestora cu cel puțin un deceniu. După alegerile din 30 noiembrie, însă, se pare că maratonul european va fi abandonat definitiv.
Pe parcursul a circa 24 de ani de la proclamarea independenței, am asistat la perpetuarea unui singur regim, antipopular și corupt, care fie se întitula PDAM, PCRM, AIE 1, AIE 2, CPE sau AME. Acesta, cu ostentație, a respins în repetate rînduri proiecte vitale privind Legea Lustrației, Transparența în Audiovizual, printre care, bineînțeles și Legea finanțării partidelor politice.
Torpilarea cu bună știință a respectivelor acte normative poate fi explicată foarte simplu – aceste acte legislative ar scoate în evidență putreziciunea, cancerul clasei politice moldovenești de la origini și culminînd cu acuala majoritate comunisto-oligarhică.
Radiografia ultimului scrutin parlamentar a demonstrat o dată în plus de ce oligarhia comunistă și criminală nu a votat, înainte de 30 noiembrie, Legea cu privire la finanțarea partidelor politice, deși în Legislativ se aflau înregistrate două asemenea proiecte, despre care vom vorbi mai jos.
În absența cadrului legal, tocmai partidele compromise, cu lideri controversați și penali au fost avantajate, sau, mai bine zis, s-au „autoavantajat” prin utilizarea unor fonduri extralegale în proporții greu de imaginat.
Dacă ne referim la cel mai corupt partid din Moldova, cel controlat de afaceristul Plahotniuc, beneficiar al atacurilor raider, urmărit de Interpol și implicat în acțiuni de devalizare a proprietății statului, acesta a irosit mijloacele financiare legale doar pe parcursul a două zile de campanie, cînd a organizat două mega concerte în PMAN cu invitarea elitei de show business a Federației Ruse. Doar retransmiterea pe canalele de televiziune ale oligarhului – Prime, Publika, Canal 2, Canal 3 – a costat peste 55 de milioane de lei! În mod normal, într-un stat democratic și cu un sistem de drept funcțional, această formațiune infractoare urma să fie eliminată din cursa electorală și dizolvată. Dar pentru că CEC, CCA, CNA, Procuratura Generală au fost partajate politic și au ajuns la cheremul proprietarului PD, aceste instituții bugetare au ajuns a fi complice la crima electorală fără precedent.
Iată de ce Legea privind finanțarea partidelor politice nu a fost votată de precedentul Parlament, deși partenerii noștri de dezvoltare au insistat cu persuasiune asupra acestei chestiuni.
La sfîrșitul lamentabilului mandat al Coaliției pro-europene în Parlament au fost înregistrate, așa cum spuneam, două proiecte de Lege privind finanțarea partidelor politice. Unul a fost elaborat de societatea civilă și, conform specialiștilor, răspunde exigențelor europene, al doilea, însă, – atenție – este rodul prestației dubioase a oligarhului Plahotniuc, care, în totalitate, reprezintă tentativa acestuia de a legaliza situația de facto a imposibilei stări de lucruri, astfel încît finanțările obscure să continue prin acoperire legală.
În aceste condiții este necesară o conjugare a eforturilor societății civile, partidelor politice, mass media și a partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova pentru a bloca adoptarea proiectului de lege marca Plahotniuc și de a promova actul legislativ de alternativă.
Miting în scuarul Catedralei. Sute de persoane au ieşit duminică în stradă ca să-şi exprime nemulţumirea faţă de situaţia din Republica Moldova. Asta deşi pe reţelele de socializare şi-au anunţat prezenţa aproape şase mii de persoane.
Organizatorii au adus un portret cu chipul lui Ştefan cel Mare, iar în faţa lui au pus o cutie în care participanţii la miting au putut să lase căte o listă cu nemulţumiri.
Participanţii la protestul paşnic şi-au spus „of”-ul şi nemulţumirea faţă de guvernare, faţă de spectacolul care se joacă pentru societate, în timp ce soarta ţării se hotărăşte în culise. Totodată, puterea politică a fost acuzată că nu este capabilă să guverneze o ţară şi că tot de ce e capabilă e să fure.
Un miting de acest fel va avea loc şi duminica viitoare. Organizatorii spun că scopul acţiuniilor este acela de a îndemna oamenii să iasă în stradă fără frică, pentru a-şi striga nemulţumirile.
Sursa:jurnal.md
Jucătoarea română de tenis de masă Elizabeta Samara a câștigat turneul Qatar Open, etapă din circuitul mondial ITTF dotată cu premii totale de 220.000 de dolari, duminică, la Doha, după ce a învins-o în finală pe Ying Han (Germania), cu scorul de 4-0 (11-6, 12-10, 11-6, 11-9).
Samara a dispus în primul tur de Dora Madarasz (Ungaria), cu 4-3 (11-9, 11-3, 7-11, 12-14, 10-12, 12-10, 11-7), în optimi a învins-o pe taiwaneza I-Chen Lee cu 4-0 (11-8, 11-8, 11-7, 11-3), în sferturi s-a impus în disputa cu Jiaduo Wu (Germania), scor 4-2 (14-12, 11-9, 8-11, 11-6, 5-11, 11-9), pentru ca în semifinale să treacă de Haeun Yang (Coreea de Sud), cu 4-1 (11-5, 10-12, 11-7, 11-6, 11-5).
Pentru acest succes, Samara a fost recompensată cu un cec de 26.000 de dolari.
Bernadette Szocs a fost învinsă în primul tur de Huajun Jiang (Hong Kong), cu 4-1 (11-9, 11-3, 9-11, 11-3, 11-3), dar a reușit să își adjudece titlul al categoria Under-21. Românca, a cincea favorită, a dispus în optimi de taiwaneza Yu-Chiao Huang, cu 3-1 (11-4, 11-9, 2-11, 11-7), în sferturi a trecut de Hoi Kem Doo (Hong Kong), cu 3-2 (7-11, 4-11, 11-7, 11-6, 11-8), în semifinale a învins-o pe singaporeza Yihan Zhou cu 3-0 (11-7, 11-5, 11-8), pentru ca în finală să câștige în fața alte singaporeze, Ye Lin, cu 3-2 (11-7, 5-11, 10-12, 11-6, 14-12), după ce a salvat trei mingi de meci în setul decisiv.
Szocs și-a adjudecat și un cec de 2.000 de dolari.
”Am avut un început bun de meci, dar apoi ea s-a obișnuit cu stilul meu, știa cum voi juca și a schimbat tactica. Am simțit că nu am nimic de pierdut, pentru că ea este peste mine în clasamente, și am dat tot ce am putut”, a declarat Bernadette Szocs la final.
”Toate adversarele pe care le-am întâlnit la acest concurs sunt din Asia. Țip la fiecare minge pentru a mă motiva, dar cred că acest lucru are și un efect asupra adversarelor, le intimidează”, a mai spus românca.
Sursa:agerpres.ro
Statele Unite intentioneaza sa adopte foarte curand noi sanctiuni severe impotriva Rusiei, pe care o considera vinovata de incalcarea acordului de incetare a focului in Ucraina, a afirmat sambata secretarul de Stat american John Kerry, aflat in vizita la Londra, potrivit AFP.
„Sanctiuni foarte severe pot fi adoptate, care vor avea un impact foarte negativ asupra economiei Rusiei”, a declarat el in cursul unui briefing de presa, adaugand ca, „in umatoarele zile, presedintele Obama va evalua optiunile la dispozitia sa si va lua o decizie”, scrie Agerpres.
John Kerry, care s-a intalnit in primele ore ale dupa-amiezii cu omologul sau britanic, Philip Hammond, a apreciat ca asaltul asupra orasului Debaltseve constituie unul din exemplele „cele mai flagrante” de incalcare a armistitiului de catre rusi si separatistii ucraineni. „Stim cu certitudine ce a furnizat Rusia si nicio propaganda nu poate ascunde aceste actiuni”, a mai afirmat Kerry, care s-a intalnit cu reprezentantii presei la Ambasada Statelor Unite la Londra.
„Sa fim foarte clari. Acordul de la Minsk nu lasa loc interpretarilor, nu este vag, nu ofera optiuni”, a adaugat seful diplomatiei de la Washington, mentionand ca, pentru moment, „Rusia si separatistii se conformeaza acestuia numai in unele zone, dar nu la Debaltseve, nu in jurul orasului Mariupol si nu in alte locuri strategice”.
Oficialul american a subliniat vointa tarii sale, a Marii Britanii si a altor state de a adopta noi masuri „necesare” contra Moscovei si a facut cunoscut ca, in prezent, au loc discutii „intre Statele Unite si aliatii lor europeni”.
Referitor la posibilitatea de a furniza arme Ucrainei, el a repetat ca au avut loc discutii la Washington, insa „presedintele nu a luat nicio decizie pana in acest stadiu”.
Sursa:hotnews.ro
Numeroşi români au participat duminică după-amiază, la Londra, la un protest „în tăcere” faţă de documentarul despre imigraţii români difuzat de postul Channel 4, premierul Victor Ponta exprimând solidaritate cu manifestanţii.
Românii s-au adunat începând cu ora 15.00 (17.00, ora României) în faţa postului de televiziune Channel 4, pe strada Horseferry, în centrul Londrei.
„Protestăm faţă de modul în care Channel 4 a decis să trateze problema imigraţiei românilor. Considerăm că abordarea din documentarul ‘Vin Românii’ este nedreaptă faţă de cetăţenii români care muncesc şi studiază în Marea Britanie„, afirmă organizatorii evenimentului, pe pagina de Facebook.
Premierul Victor Ponta a exprimat, într-un mesaj difuzat pe Twitter, solidaritate cu manifestanţii români din Londra. „Exprim solidaritate cu românii care vor protesta în tăcere faţă de abordarea tendenţioasă a Channel 4 faţă de cetăţenii noştri”, a transmis Ponta, duminică după-amiază, în mesajul care îi este adresat şi premierului Marii Britanii, David Cameron.
Primul episod din documentarul difuzat de Channel 4 „nu este reprezentativ pentru comunitatea românească din Marea Britanie, ilustrând doar un segment social redus ca număr”, se spune într-o precizare a MAE, remisă duminică agenţiei MEDIAFAX. Însă, conform informaţiilor trimise de realizatori, următoarele episoade „vor prezenta şi alte cazuri de români, mai bine integraţi în societatea britanică”, adaugă MAE.
Sursa:mediafax.ro
„Birdman”, de Alejandro Gonzalez Iñárritu, a primit premiul Oscar pentru cel mai bun film, la cea de-a 87-a gală de decernare a acestor distincţii, care a avut loc la Los Angeles. Filmul a avut nouă nominalizări şi a mai fost premiat pentru „cea mai bună imagine”, „cel mai bun scenariu original” şi „cea mai bună regie”.
Anul acesta, la aceeaşi categorie au mai fost nominalizate filmele „American Sniper”, de Clint Eastwood, „Boyhood”, de Richard Linklater, „The Grand Budapest Hotel”, de Wes Anderson, „The Imitation Game”, de Morten Tyldum, „Selma”, de Ava DuVernay, „The Theory of Everything”, de James Marsh, „Whiplash”, de Damien Chazelle.
Filmul regizat de Alejandro Gonzalez Inarritu prezintă portretul unui fost star al filmelor cu super-eroi, interpretat de Michael Keaton, care încearcă să revină în actualitate şi să aibă din nou succes cu ajutorul unei piese pe Broadway. Din distribuţia peliculei mai fac parte Edward Norton, Emma Stone, Naomi Watts şi Zach Galifianakis.
Lungmetrajul a avut nouă nominalizări la premiile Oscar 2015 şi s-a mai impus la categoriile „cea mai bună imagine”, „cel mai bun scenariu original” şi „cea mai bună regie”.
Sursa:mediafax.ro