Echipa de Fed Cup a Romaniei a invins echipa Spaniei, scor final 3-2, la Galati, si s-a calificat in play-off-ul competitiei, dupa ce perechea de dublu Irina Begu/ Monica Niculescu a trecut de perechea Garbine Muguruza/ Anabel Medina-Garrigues. 

Irina Begu si Monica Niculescu au reusit sa revina in meci, dupa ce au pierdut primul set cu 5-7 si sa castige urmatoarele doua seturi, 6-3 6-2.

Meciul de dublu a fost cel decisiv, dupa ce meciurile de simplu au pus cele doua echipe la egalitate, 2-2. Sambata, Simona Halep a reusit victoria impotriva Silviei Soler-Espinosa, in timp ce Irina Begu a pierdut in fata vedetei echipei Spaniei, Garbine Muguruza.

Duminica, Muguruza a reusit sa o bata si pe Simona Halep, in schimba Irina Begu s-a impus in fata Silviei Soler Espinosa. Toate meciurile de simplu s-au incheiat in doua seturi.

„Publicul a fost incredibil!” a declarat Monica Niculescu imediat dupa finalul meciului.

Echipa Romaniei s-a calificat astfel in play-off-ul pentru grupa principala mondiala, urmand ca marti sa isi afle adversarul din randul echipelor care au pierdut in primul tur, echivalentul sferturilor de finala, disputate tot in acest weekend. Play-off-ul va avea loc in aprilie. 

 Sursa:sport.hotnews.ro

În anul 2014, exporturile României au atins nivelul de 52,5 miliarde euro, iar importurile au înregistrat 58,5 miliarde euro, in crestere cu 5,8%, respectiv 5,9%, fata de anul 2013, a transmis luni Statistica. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) in anul 2014 a fost de 165,74 miliarde lei (37,30 miliarde euro) la expedieri si de 195,94 miliarde lei (44,10 miliarde euro) la introduceri, reprezentand 71,1% din total exporturi si 75,4% din total importuri.

Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) in anul 2014 a fost de 67,46 miliarde lei (15,15 miliarde euro) la exporturi si de 64,11 miliarde lei (14,4 miliarde euro) la importuri, reprezentand 28,9% din total exporturi si 24,6% din total importuri. In anul 2014, ponderi importante in structura exporturilor si importurilor sunt detinute de grupele de produse: masini si echipamente de transport (42,3% la export si 35,5% la import) si alte produse  manufacturate (32,7% la export si respectiv 30,7% la import).

In luna decembrie 2014, conform estimarilor preliminare ale Institutului National de Statistica, exporturile FOB au insumat 16,92 miliarde lei (3,79 miliarde euro), iar importurile CIF au insumat 20,244 miliarde lei (4,54 miliarde euro).
Comparativ cu luna decembrie 2013, exporturile au scazut cu 1,5% la valori exprimate in lei (1,4% la valori exprimate in euro), iar importurile au crescut cu 4,4% la valori exprimate in lei (4,5% la valori exprimate in euro).
Deficitul balantei comerciale (FOB/CIF) a fost in luna decembrie 2014 de 3,32 miliarde lei (744,9 milioane euro), mai mare cu 1,11 miliarde lei (250,2 milioane euro) decat cel inregistrat in luna decembrie 2013

La nivelul intregului an 2014, exporturile FOB au fost de 233,21 miliarde lei (52,45 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 260,05 miliarde lei (58,50 miliarde euro).
Comparativ cu anul 2013, exporturile au crescut cu 6,4% la valori exprimate in lei (5,8% la valori exprimate in euro), iar importurile au crescut cu 6,4% la valori exprimate in lei (5,9% la valori exprimate in euro).

Deficitul comercial FOB-CIF in anul 2014 a fost de 26,84 miliarde lei (6,04 miliarde euro), mai mare cu 1,60 miliarde lei (339,2 milioane euro) decat cel inregistrat in anul 2013.

Sursa:hotnews.ro

Procurorii DNA fac percheziţii, luni dimineaţă, în Capitală şi în mai multe judeţe, printre instituţiile vizate fiind Ministerul Fondurilor Europene, AM-POSDRU, AM-POSCCE şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest), fiind vizate posibile fraude cu fonduri UE şi fals, fapte care ar fi fost comise în perioada 2007-2013.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene şi a unor infracţiuni de fals, comise în perioada 2007 – 2013.

În acest dosar, procurorii fac 23 de percheziţii în municipiul Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Timiş, Caraş-Severin şi Teleorman, din care patru la sediile unor instituţii publice, iar restul la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, a precizat DNA.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că cele patru instituţii unde au loc percheziţi sunt Ministerul Fondurilor Europene, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM-POSDRU), Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (AM-POSCCE) şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest din Timişoara.

Procurorii sunt spijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

Anterior, agenţia MEDIAFAX a relatat că procurorii DNA fac percheziţii, luni dimineaţă, în Capitală şi în mai multe judeţe, într-un dosar privind fraude cu fonduri europene, printre instituţiile vizate fiind şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest), cu sediul în Timişoara.

Sursele citate precizau că este vorba despre un dosar amplu al DNA central, care vizează fraude cu fonduri europene.

La Timişoara, în acest dosar au avut loc percheziţii şi la una dintre cele mai importante case de schimb valutar, din centrul oraşului, precum şi la un hotel, ambele unităţi fiind deţinute de acelaşi om de afaceri.

Sursa:mediafax.ro

Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat că Elena Udrea i-a spus aceleaşi lucruri pe care le-a susţinut în presă despre generalul Coldea, înainte de a le face publice.

„Elena Udrea mi-a spus. În mod categoric mi-a spus, dar preşedintele nu are niciun mijloc de verificare. Preşedintele nu are posibilitatea, ci Parlamentul. Preşedintele este beneficiarul informaţiilor”, a declarat fostul preşedinte al României.

Traian Băsescu a mai susţinut, după discursul de la congresul PMP, că va reacţiona la recentele declaraţii din spaţiul public despre ultimul său mandat:
„M-am hotărât să nu-mi las distrus mandatul, voi relua toate minciunile din spaţiul public din ultima perioadă. Mi-am făcut o listuţă”, a precizat Traian Băsescu.

El a spus că Elena Udrea l-a informat şi despre neregulile de la ANRP, arătând că preşedintele este informat, pe lângă serviciile de informaţii şi din sesizările cetăţenilor, presă şi de la oameni politici.
„Deci, cealaltă afirmaţie a doamnei Udrea, că m-a informat despre nereguilile de la ANRP. Este corect, dar aş vrea să înţelegeţi: cine crede că preşedintele primeşte informaţii sau îşi ia informaţii numai de la serviciile de informaţii greşeşte cumplit. Preşedintele este conectat şi la alte surse de informaţii, de exemplu sinteza de presă din fiecare dimnineaţă în care i se subliniază elementele care sunt declarate în interiorul instituţiei ca fiind priorităţi, corupţia, fraudă economică. Asta este o sursă în completarea informaţiilor de la serviciile de informaţii”, a explicat Băsescu.

O altă sursă importantă de informaţii pentru preşedinte este „departamentul de relaţii cu publicul”, a continuat Băsescu.
„Acolo se primesc câteva mii de sesizări pe lună. Acolo se face o sinteză a lor, pentru că preşedintele nu are cum să citească atât volum de informaţii. Şi constat că sunt reclamaţii cu privire la procesul de restituire, cetăţenii spun. Legătura cu oamenii politici, nu este Elena Udrea singurul om politic cu care eu am avut legături şi de la care am preluat semnale şi aş putea spune că oameni politici foarte importanţi cu care am avut dialog. Deci, informarea preşedintelui este largă. Problema este dacă rămâne captiv strict iunformaţiilor venite de la servicii sau utilizează soluţiile pe care le-am utilizat eu: relaţiile cu publicul, presă, discuţii cu oamenii politici, pentru a percepe semnale şi a le distribui către instituţiile cu care este în relaţii. Vă pot spune că de pe urma sesizărilor de la relaţiile cu publicul, preşedinţia a trimis câteva mii. Printre cei care au semnalizat probleme grave la ANRP a fost şi Elena Udrea, Confirm că a făcut acest lucru”, a mai declarat Băsescu.

El a adăugat că Udrea nu putea să meargă la Parchet cu aceste informaţii şi că el a fost cel care şi-a asumat să transmită aceste informaţii instituţiilor.
Întrebat dacă Udrea nu putea să meargă la Parchet cu aceste informaţii, Băsescu a răspuns: „Nu, pentru că ea avea doar informaţii de la cei care veneau să reclame la ea, oameni interesaţi sau din discuţii cu parlamentarii. Cel care şi-a asumat să transmită structurilor care să culeagă informaţii şi probe, am fost eu că nu pot să spun omului care reclamnă la mine:«Du-te la Parchet». Rezultatul acestei reclamaţii, inclusiv a doamnei Udrea a fost că la circa 6 luni s-a produs prima punere sub acuzare a unui vicepreşedinte al ANRP. Deci, aşa funcţionează lucrurile”.
Întrebat dacă are dubii în legătură cu Udrea şi cu modul în care este judecată, Băsescu a spus: „Atâta timp cât procurorii ridică semne de întrebare, doamna Udrea are obligaţia să se ducă în faţa procurorilor să-şi aducă argumentele, după care să ajungă şi în faţa judecătorilor. Este o chestiune de opţiune. Vă pot spune din ce am văzut, dânsa pare a avea convingerea că se produce un abuz împotriva sa”.
El a ţinut să se refere şi la situaţia frateluiu său, respingând afirmaţii că banii lui Bercea Mondialu ar fi ajuns la el.
„În ceea ce priveşte alt tip de probleme. Mi se pare de cea mai joasă calitate propaganda pe care o fac unii oameni, care au avut şi funcţii importante în stat legat de aşa-zisa înregistare a lui Bercea Mondial că ar fi ajuns bani la mine. Eu vă pot spune că ce i s-a întâmplat fratelui meu a fost o înscenare şi era vorba că la el au ajuns ca să dea înapoi de la un domn doar 250 mii, nu era vorba de bani ajunşi de la Căpăţână la el”, a mai spus Băsescu.

Sursa:mediafax.ro

Presedintele KLAUS IOHANNIS a acordat un interviu revistei austriece Profil, in cadrul caruia a vorbit despre situatia in care se regaseste Grecia, dar si despre politica externa a lui VLADIMIR PUTIN.

Jurnalistii austrieci i-au detaliat presedintelui KLAUS IOHANNIS situatia in care este Romania, inconjurata de suporterii lui VLADIMIR PUTIN in Serbia, Bulgaria si Republica Moldova, Ungaria lui VIKTOR ORBAN parand de asemenea apropiata Moscovei.
“Politica lui Putin nu se incadreaza in conceptul de viata impreuna intr-o Europa a secolului 21. Efectele ciudate ale unei crize economice se vad foarte bine in exemplul Ungariei si a apropierii de Rusia, dar si in declaratiile noilor decidenti de la Atena. Totusi, nu sunt evolutii care sa nu poata fi inversate. Cat de curand, va deveni evident ca e greu sa dansezi la toate nuntile”, a spus KLAUS IOHANNIS.

Sursa: mondonews.ro

Decizia de condamnare la doi ani cu suspendare a ex-judecătorului Gheorghe Creţu în cazul Pădurea Domnească, precum şi achitarea celorlalţi figuranţi în dosar, este o palmă dată electoratului RM, dar, mai ales, instituţiilor internaţionale. De această părere este jurnalistul Vasile Năstase, preşedinte al Asociaţiei pentru protecţia drepturilor de autor şi conexe APOLLO.

„Ne amintim foarte bine ce s-a întâmplat după tragedia din Pădurea Domnească. Într-adevăr, acest caz a bulversat toată clasa politică şi au urmat reacţii extrem de dure din partea partenerilor noştri europeni. În primul rând, din partea Delegaţiei UE în RM, care a spus clar: parcursul democratic şi european al Republicii Moldova depinde de modul în care va fi examinat şi rezolvat cazul Pădurea Domnească. Iată că, odată cu emiterea sentinţei, am asistat la o palmă zdravănă dată de oligarhia criminală din Republica Moldova partenerilor noştri europeni. Această oligarhie nu face nimic altceva decât să folosească mijloacele financiare ale Occidentului pentru a-şi rezolva propriile interese şi pentru a mima aşa-zisa integrare europeană”, a declarat jurnalistul, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră”, la Jurnal TV.

În continuare, Vasile Năstase prognozează următorul scenariu: „Braconierul Ion Pleşca, de la Curtea de Apel, îi va scade un an din cei doi cu suspendare, iar Mihai Poalelungi, de la CSJ, va condamna la moarte mistreţul din blana căruia a ricoşat acea alice despre care s-a vorbit serios în cadrul procesului, că anume acel mistreţ ar fi vinovat de moartea lui Sorin Paciu”.

În context, jurnalistul şi moderatorul Val Butnaru a menţionat că prin sentinţa în cazul Pădurii Domneşti se vrea crearea unei impresii că în Republica Moldova există justiţie, că se pedepseşte răul. „De fapt, Pădurea Domnească este cu totul despre altceva. Este vorba despre o vânătoare ilegală şi despre o încrengătură criminală, mafiotică. La această vânătoare au participat procurori, judecători, oameni de afaceri, oameni care prin definiţie nu au ce căuta alături”, afirmă Butnaru.

„Ceea ce s-a întâmplat este un fenomen extrem de periculos. Într-un stat de drept, corupţia în justiţie este cel mai grav ce poate fi pentru că afectează toate domeniile. Acest caz a fost o şansă extraordinară, ne privea Occidentul, oamenii aveau aşteptări, însă era evident că nu vom asista la o justiţie corectă. În sistemul judiciar care există la moment, cu oamenii care lucrează acolo era previzibil încă în 2013 cu se va termina totul”, a declarat, în cadrul aceleiaşi emisiuni expertul în finanţe şi economie Alexandru Zgardan, profesor universitar.

De aceeaşi părere este şi directorul Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, care afirmă că, la fel, nu a fost luată prin surprindere de sentinţa în cazul Pădurii Domneşti.

„Era previzibil, dar am fost un pic mai optimistă şi am crezut că va fi totuşi o codnamnare cu executare. Cel puţin un an, doi, pentru a se mima justiţia. Ceea ce s-a întâmplat însă este o bătaie de joc, o sfidare obraznică a justiţiei în adevăratul sens al cuvântului, ca să arate că cineva diriguieşte sistemul judiciar. Este foarte clar că a fost o schemă regizată. E o problemă gravă. Nu ştiu cum vor reacţiona organismele internaţioale”, afirmă Cornelia Cozonac.

Tot ea a menţionat, în aceeaşi ordine de idei, că acum este important ca mass-media şi societatea civilă să pună mai multă presiune în acest caz.

„Aici este vorba de o castă şi această castă se protejează, pentru că dacă zboară o verigă începe să se destrame sistemul. Sunt sigur că dacă s-ar repeta un asemenea caz, rezultatul ar fi acelaşi”, a adăugat un alt invitat al emisiunii, Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste.

Amintim că fostul judecător Gheorghe Creţu a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare în cazul vânătorii din Pădurea Domnească, soldată cu moartea omului de afaceri Sorin Paciu. Tragedia s-a întâmplat pe 23 decembrie 2012, când la vânat mistreţi au mers peste 30 de oameni de afaceri, judecători şi procurori. După ce omorul din Pădurea Domnească a ieşit la iveală, Parlamentul a format o comisie de anchetă pentru a cerceta crima. La trei săptămâni de audieri şi reconstituiri, membrii comisiei au confirmat că omorul lui Sorin Paciu a fost tăinuit şi că instituţiile de drept, în frunte cu procuratura condusă pe atunci de Valeriu Zubco, au muşamalizat cazul, au distrus şi falsificat probe, au intimidat martori şi au manipulat opinia publică.

La doi ani de la vânătoarea fatală, fostul vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, Gheorghe Creţu, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru că l-a împuşcat din imprudenţă pe Sorin Paciu. Pedeapsa i se pare prea crudă însă lui Creţu, care a anunţat că va contesta decizia magistraţilor. Ceilalţi participanţi la vânătoarea ilegală au fost achitaţi de aceeaşi instanţă pe toate capetele de acuzare.

Sursa:jurnal.md

Două persoane necunoscute au deschis cu forța porțile sediului Protopopiatului Daciei Ripensis din Negotin, la orele 00:45, în 5 februarie.

O persoană, care trecea pe stradă și a văzut incidentul, a mers spre curtea protopiatului, dar cele două persoane au dispărut. Persoana respectivă a intrat și l-a contactat pe părintele paroh al Negotinului care a ieșit pe fața locului, anunță Timoc Press.

Părintele Boian Aleksandrovici a anunțat poliția despre incident și a fost trimisă și o adresă, se menționează într-un comunicat de presă al Protopopiatului Daciei Ripensis din Negotin.
Situația românilor din Serbia este dificilă, drepturile fiindu-le încălcate în mod frecvent. „Nu este ușor să te simți român în Timoc și să militezi pentru drepturile românilor, pentru că se face presiune atât de la nivel local, cât și central (…). ,,Printr-un miracol am reușit să ne păstrăm limba și obiceiurile”, spunea Pedrag Balașevici, preşedintele Partidului Neamului Românesc, în august în cadrul lucrărilor Universității de Vară de la Izvoru Mureșului.

Sursa: infoprut.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a salutat deciziile luate, joi, la Reuniunea miniştrilor Apărării ai statelor membre NATO, privind crearea centrelor de comandă în şase ţări din Flancul Estic al Alianţei, inclusiv în ţara noastră, şi a unui Comandament multinaţional la nivel de divizie, în România.

“Preşedintele României, Klaus Iohannis, salută deciziile luate astăzi în Reuniunea miniştrilor Apărării ai statelor membre NATO, privitoare la crearea unor centre de comandă în şase ţări din Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice (România, Bulgaria, Polonia, Letonia, Lituania, Estonia). Totodată, este de remarcat importanţa hotărârii asumate de România de a înfiinţa în ţara noastră un Comandament multinaţional la nivel de divizie, fapt subliniat şi în comunicatul final al Reuniunii, structură care va coordona centrele de comandă din România şi Bulgaria şi va asigura conexiunea la Comandamentul Întrunit Aliat de la Napoli”, se arată într-un comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, remis MEDIAFAX.

Potrivit şefului statului, ”deciziile adoptate arată angajamentul ferm al statelor membre NATO de a pune în aplicare măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Wales (Marea Britanie) din 2014 privind consolidarea apărării comune pe Flancul Estic”.
Preşedintele României subliniază ”determinarea ţării noastre de a întreprinde acţiunile necesare pentru crearea celor două structuri ale NATO în România, în calendarul asumat la nivel Aliat, aşa cum a afirmat şi în cadrul întâlnirii avute în luna ianuarie cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg”, mai transmite Administraţia Prezidenţială.

Două centre de comandă şi control ale NATO vor fi înfiinţate în România, acestea urmând să devină operaţionale în 2016, iar aici vor activa militari români, dar şi din alte state membre, au decis, joi, miniştrii Apărării din statele membre ale Alianţei.
La reuniunea miniştrilor Apărării de la Bruxelles s-a decis constituirea imediată pe teritoriile aliaţilor din est – România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania – a unor Unităţi pentru Integrarea Forţelor NATO, acestea fiind structuri multinaţionale de comandă şi control ale Alianţei Nord-Atlantice, care vor ”asigura o prezenţă vizibilă şi continuă a NATO pe teritoriul aliaţilor estici“.
Pe lângă acest centru, România va găzdui un Comandament Multinaţional de Divizie Sud-Est care va funcţiona ca un centru de comandă-control în situaţia dislocării de forţe pe flancul estic al NATO.

”După primirea în NATO din 2004, măsurile care s-au aprobat astăzi pentru România sunt foarte importante, putem să le spunem chiar istorice, vizavi de reasigurarea pe flancul estic al NATO şi UE. Aceste structuri multinaţionale NATO de comandă şi control reprezintă materializarea deciziei adoptate la summitul din 2014, privind asigurarea unei prezenţe vizibile şi persistente a NATO pe teritoriul ţărilor aliate. Aceste unităţi vor avea un rol cheie pentru legătura dintre forţele naţionale şi cele NATO, asigurând elementul de comandă şi control în situaţii în care noua forţă de reacţie a Alianţei, cea cu nivel ridicat de operativitate, va fi dislocată”, a declarat, joi, la Bruxelles, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşă.

Sursa: mediafax.ro

Şi din nou rudele din justiţia moldovenească sunt avansate în funcţii. Fina de cununie a membrului Consiliului Superior al Magistraturii, Gheorghe Avornic, dar şi o controversată judecătoare de la instanţa sectorului Buiucani din capitală au fost promovate la Curtea de Apel.

După ce la sfârşitul anului trecut CSM le-a propus şefului statului spre avansare la Curtea de Apel Chişinău, astăzi Nicolae Timofti a semnat decretul de numire în funcţie.

Fina lui Avornic, Veronica Negru, a fost anterior magistrat la Judecătoria sectorului Râşcani. Ea a fost promovată în funcţie deşi, în comparaţie cu ceilalţi şapte candidaţi care au participat la concurs, a avut cel mai mic punctaj acordat de Colegiul de Selecţie.

Cât despre Natalia Simciuc, aceasta a fost inclusă în varianta moldovenească a Listei Magnitsky pentru implicare în atacurile raider din sistemul financiar-bancar, comise în perioada 2010 – 2011. Tot Natalia Simciuc l-a condamnat pe omul de afaceri Viorel Ţopa la opt ani de privaţiune de libertate, într-un dosar intentat a doua zi după declaraţiile publice făcute de acesta împotriva elementelor mafiote din structurile de stat, în special împotriva oligarhului Vladimir Plahotniuc. Atunci, avocatul lui Viorel Ţopa a declarat că judecătoarea a acţionat la comanda lui Plahotniuc, acuzaţii pe care Natalia Simciuc nu le-a comentat.

De menţionat că promovarea rudelor în justiţia din RM a devenit deja o dogmă. Anul trecut s-a lăsat cu promovări pentru mai mulţi judecători controversaţi care s-au instalat în fotolii din instanţele superioare din capitală, inclusiv cele două judecătoare numite astăzi la Curtea de Apel.

Un exemplu este magistratul Oleg Sternioală. De la Judecătoria sectorului Buiucani, instanţă în care a fost şef în ultimii şase ani, Sternioală a fost promovat direct la Curtea Supremă de Justiţie. Judecătorul a sărit peste o treaptă, Curtea de Apel, s-a înscris direct la concursul pentru un fotoliu în CSJ. Candidatura sa a fost acceptată de CSM şi propusă Parlamentului, care l-a şi votat în această funcţie. Sternioală este cunoscut pentru relaţiile de prietenie pe care le are cu mai mulţi judecători şi politicieni, pe care i-a invitat la cea de-a doua sa nuntă, care a avut loc în octombrie 2014. Petrecerea s-a dat la unul dintre cele mai luxoase localuri din capitală. Printre nuntaşi s-au numărat ministrul în exerciţiu al Justiţiei, Oleg Efrim, şeful Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, preşedintele Asociaţiei Judecătorilor, Ion Druţă, şeful Judecătoriei sectorului Ciocana din capitală, Victor Burduh, Victor Boico şi Ghenadie Plămădeală de la Judecătoria Buiucani, dar şi viceministrul Justiţiei, Vladimir Grosu. Au mai venit şi şeful Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, dar şi Daniela Guma, fiica lui Valeriu Guma, fost deputat din partea Partidului Democrat, căutat în prezent de Interpol după o condamnare în România pentru acte de corupţie. Invitat a fost şi unul dintre finii de cununie ai oligarhului din Partidul Democrat, Vladimir Plahotniuc. Este vorba despre Dorin Damir – persoană vizată în dosarul 7 aprilie, într-un episod de mituire a unor tineri în vederea depunerii unor mărturii false.

Numele lui Sternioală a apărut anterior în presă în investigaţii care au vizat atacurile raider produse asupra mai multor structuri financiare din Moldova, iar în 2013, pe când exercita funcţia de preşedinte al Judecătoriei Buiucani, această instanţă a fost desemnată drept codaşă printre judecătoriile din capitală la capitolele calitatea activităţii şi nivelul de disciplină. Totodată, în perioada 2010-2012, aproape jumătate din hotărârile lui Oleg Sternioală, pe cauze civile, au fost anulate de instanţele superioare. Niciuna din aceste circumstanţe nu l-a împiedicat, însă, pe Sternioală să ocupe un fotoliu în instanţa superioară din ţară. Consiliul Superior al Magistraturii l-a considerat demn de funcţia înaltă, l-a înaintat Parlamentului, iar deputaţii l-au votat.

Un alt caz de nemurele în justiţie este şi Maria Cozma, care a devenit judecătoare la vârsta de 27 de ani. Aceasta este, de fapt, nepoata şefului Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, şi era şefă a secretariatului de la Judecătoria sectorului Râşcani al capitalei. În toamna lui 2014 a fost promovată la Judecătoria sectorului Ciocana din capitală. Despre Maria Cozma Serviciul de Informaţii şi Securitate a notat că în 2012 avea deschis pe numele său un cont bancar de peste 850 de mii de lei, asta deşi pentru perioada 2011-2012 a declarat un venit de doar 22 de mii de lei. În acelaşi document se sublinia şi faptul că Judecătoria sectorului Râşcani, unde a activat nepoata şefului CSJ înainte să devină judecător, este condusă de finul de cununie al preşedintelui CSJ, Oleg Melniciuc, aspect ce denotă, cităm: „elemente ale conflictului de interese”. Maria Cozma a ajuns renumită şi în presa internaţională, după ce a postat pe reţelele de socializare o poză în costum de baie. Publicaţiile britanice au notat că imaginile în care apare focoasa brunetă nu o vor face să-şi piardă slujba, pentru că este nepoata preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.

Un alt exemplu care demonstrează că relaţiile de rudenie devin o regulă în justiţia moldovenească este acelaşi Gheorghe Avornic, care, pe lângă fina sa promovată astăzi la Apel, are şi alte rude în sistem. Acesta a fost numit membru al CSM la sfârşitul anului 2013 din rândul profesorilor de drept, iar candidatura sa a provocat cele mai aprinse polemici în legislativ, inclusiv pentru faptul că a candidat la concurs împreună cu fina sa de cununie, Violeta Cojocaru, aleasă şi ea membru în Consiliu. Numele lui Gheorghe Avornic a fost vizat în mai multe scandaluri, fiind acuzat anterior că prin înşelăciune şi-ar fi însuşit o parte dintre proprietăţile unei familii din Bălţi, fapt pentru care a fost pornit un dosar penal. Atunci, Avornic a respins acuzaţiile. După ce a ajuns în CSM, treptat, pe durata anului 2014, colegii săi au votat pentru promovarea a trei rude ale sale.

Maria Negru, avansată la Curtea de Apel Chişinău în toamna lui 2014, este sora lui Gheorghe Avornic. Până nu demult, aceasta a activat în calitate de magistrat la Judecătoria sectorului Centru din capitală. A candidat pentru postul de la Curtea de Apel alături de alţi şase judecători şi a recunoscut atunci că este sora membrului CSM. A negat, însă că ar fi profitat de asta. În acelaşi concurs s-a înscris atunci fina lui Avornic, Veronica Negru. Un alt magistrat din anturajul lui Gheorghe Avornic, Alexandru Negru, este cumnatul Veronicăi Negru. Acesta a absolvit în 2012 Institutul Naţional de Justiţie şi în februarie 2014 a fost desemnat de către CSM şi acceptat de şeful statului în calitate de magistrat la Judecătoria sectorului Buiucani.

Anterior, în 2013, sistemul judiciar şi opinia publică au fost bulversate de promovarea altor doi judecători – Oleg Melniciuc şi Ion Druţă. Oleg Melniciuc este preşedintele Judecătoriei sectorului Râşcani şi finul de cununie al şefului Curţii Supreme de Justiţie. Melniciuc a fost numit în această funcţie contrar voinţei şefului statului, cu voturile membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, unde naşul său de cununie este membru. Numele lui Melniciuc a fost vizat în mai multe scandaluri mediatice. Deşi potrivit declaraţiei de avere pentru 2013, Oleg Melniciuc a avut venituri mai mici de 100 de mii de lei, judecătorul are casă luxoasă în capitală, în valoare de mai multe milioane şi maşină de 17 mii de euro. Mai mult. Pe numele mamei sale, o pensionară în vârstă de 76 de ani, sunt înregistrate trei spaţii comerciale cu o suprafaţă totală de aproximativ 500 de metri pătraţi şi un teren, toate în capitală. Deşi valoarea averii înregistrate pe numele său în Chişinău se ridică la peste 4 milioane de lei, femeia locuieşte într-o casă modestă într-un sat din nordul Moldovei. Melniciuc a declarat că nu are vreo legătură cu aceste imobile.

Cât despre Ion Druţă, aceasta a fost avansat, prin voturile CSM şi, ulterior, al Parlamentului, de la Judecătoria sectorului Botanica direct la Curtea Supremă de Justiţie. Ca şi colegul său din CSJ, Oleg Sternioală, Druţă a sărit peste o treaptă, cea a Curţii de Apel. Şi numele său a răsunat în mai multe scandaluri mediatice. În prezent, el este cercetat disciplinar după ce a participat de două ori, contrar legii, la judecarea aceluiaşi dosar, în două instanţe diferite. Vorbim despre cauza în care o pretinsă datorie a unei firme letone faţă de un avocat moldovean a fost pusă pe umerii statului printr-o decizie a CSJ. Ulterior, tot CSJ a decis să revizuiască decizia la care a participat Ion Druţă, întrucât s-a atestat „încălcarea flagrantă a normelor constituţionale şi lezarea intereselor publice”.

Luate la un loc, aceste promovări sunt calificate de unii reprezentanţi ai societăţii civile ca parte componentă a unei scheme corupte ce funcţionează în justiţie de mai mulţi ani.

Menţionăm că potrivit Raportului Competitivităţii Globale 2014-2015, realizat de World Economic Forum, Republica Moldova se clasează pe ultimul loc din 144 de ţări într-un top privind corupţia din sistemul judecătoresc.

Sursa: jurnal.md

Astăzi ne vom delecta cu o mostră de gen literar aproape dat uitării. Este vorba despre o scrisoare deschisă. Cu ceva timp în urmă, dacă îşi mai aminteşte cineva, acest fel de a comunica era destul de răspândit. Dacă vreţi, există ceva romantic în chestia asta. Tu îi scrii unei persoane concrete, dar n-o faci discret, ci în văzul lumii. Tu vrei să ai cât mai mulţi martori la actul tău intim de comunicare. E cam învechită modalitatea, vor spune unii. E cam ridicol şi patetic, vor susţine alţii. Posibil. Şi totuşi voi încerca. Chiar şi cu riscul de a friza patetismul, am să vă prezint acum un text care aşa se şi intitulează:

SCRISOARE DESCHISĂ JUDECĂTORULUI CORUPT DIN REPUBLICA MOLDOVA

Dragă prietene, chiar de la bun început vreau să-ţi spun că am două veşti pentru tine – una bună şi alta proastă. Vestea bună e că tu nu eşti singurul pe lume. Există mai mulţi judecători corupţi în Republica Moldova. Ba chiar şi în România există destui. Vestea proastă vizează viitorul tău. Evenimentele de ultima oră ar putea afecta grav bunăstarea şi liniştea în care îţi găseşti refugiul bine meritat. Dar despre asta vorbim ceva mai târziu. Acum aş vrea să te îmbărbătez şi să te susţin în efortul tău de a respinge ideea testului de integritate. Detectorul ăsta de minciuni e o adevărată pacoste. În cazul în care vei fi nevoit să faci acest test, ne putem aştepta la un flagel naţional. Nici tu, nici bunii tăi colegi şi prieteni nu-l vor trece. Sistemul judiciar ar putea rămâne fără cadre. Eu zic să continui lupta. Să te opui cu toate puterile tale de om înzestrat cu simţul dreptăţii. Nu se poate să admitem intervenţia brutală în lumea intimă a judecătorului.

Ca să înţelegi despre ce evenimente în măsură să-ţi afecteze viitorul vorbeam, am să-ţi spun, mai întâi, că politicienii noştri fac pentru tine un lucru pentru care ar trebui să le pupi picioarele. Ei au permis ca toate casele din Republica Moldova să fie ocupate de televiziunile din Rusia. Astfel, seară de seară, tu afli cât de bună este Rusia, ţi se spune că acolo nu există corupţie şi ţi se bagă în cap ideea că fascişti sunt nu ruşii, în frunte cu paranoicul lor, ci ucraineniii, georgienii, europenii, americanii… Vezi ce politicieni înţelepţi avem? Au grijă ca populaţia să nu fie tulburată cu ştiri proaste.

Dacă ai fi avut posibilitatea să urmăreşti posturile de televiziune din Bucureşti, seară de seară, ţi s-ar fi ridicat părul măciucă. Şi măciucă ar fi căzut înapoi. În fiecare zi, în România, sunt arestaţi pentru corupţie deputaţi, miniştri, oameni de afaceri. Ei au furat bani şi au prejudiciat statul român cu sute de milioane de euro. În aceste zile le-a venit rândul celor din tabăra lui Băsescu să meargă la puşcărie. Şi prima în lista senzaţională a arestaţilor e ea, numai ea, Elena Udrea!

Dragă prietene, nu te speria, încă o bună bucată de timp tu nu vei afla nimic despre aceste grozăvii, dar ştii vorba veche – toate-s până la un timp. Iată de ce am hotărât să-ţi scriu această scrisoare deschisă ca să te avertizez pe tine şi pe bunii tăi colegi despre pericolul care vă paşte.

Ai putea să mă întrebi, bineînţeles, de ce îţi scriu ţie şi nu unui procuror corupt, să zicem. Vezi tu cum stă treaba… Un procuror poate să pornească procedura de urmărire penală, dar poate şi să n-o pornească. E greu de demonstrat. Pe când tu… Anume de deciziile pe care le-ai luat tu au depins averile şi vieţile oamenilor. L-ai condamnat pe Victor Ţopa la 10 ani, la comanda stăpânului, ştiind foarte bine că ai încălcat toate normele procesuale. Şi asta se vede. Asta e strigător la cer. Ai luat hotărârea în favoarea stăpânului în cazurile La Izvor, Victoriabank şi altele vreo 20. Şi asta se vede. L-ai condamnat pe Viorel Ţopa, ştiind că în cazul lui exista o decizie de neîncepere a urmăririi penale. Şi asta iar, se vede de la o poştă.

Apropo de procuror, cred că am să-ţi dau dreptate. Doar în cazul procurorului general Gurin, candidatul nr.1 la puşcărie. Îţi aminteşti cum spunea că Procuratura n-a fost sesizată în cazurile BEM şi a Aeroportului Internaţional Chişinău? Şi asta în timp ce fostul ministru de Finanţe, Veaceslav Negruţa, dar şi deputaţii din fracţiunea PLR l-au sesizat oficial.

Dragă prietene, ca să înţelegi mai bine de îţi scriu această scrisoare deschisă am să-ţi relatez o poveste instructivă. Zilele trecute, la Bucureşti, a fost condamnat un om de afaceri la 4 ani şi 4 luni de puşcărie. Dan Adămescu îi zice. E un tip bogat, nu ca ăştia de la noi. Acest Adămescu a făcut mai multe mişmaşuri. Dar am să-ţi spun doar una. El preluase echipa de fotbal „Oţelul” Galaţi, care avea în cont mai multe milioane de euro. În scurt timp, printr-un şir de inginerii, a devalizat echipa de aceste milioane de euro, declarând clubul insolvent. Această mascaradă nu ar fi avut nicio noimă fără o sentinţă judecătorească. Înţelegi ce-ţi spun? Şi iată că Adămescu îl plăteşte pe un judecător, Mircea Moldovan îi spune, ca acesta să-i rezolve pozitiv cazul. Şi Moldovanu nostru face întocmai. Ei bine, ceea ce vreau să-ţi spun e altceva. În acest dosar a fost condamnată mai multă lume cu diferite termene de detenţie – între 4 şi 5 ani de puşcărie. Dar ştii cât a înhăţat judecătorul Moldovan? 22 de ani!

Da, da, dragă prietene. Colegii lui, judecătorii, au considerat că răul pe care l-a făcut Moldovan e atât de mare că merită o pedeapsă de cinci ori mai aspră decât cel care a iniţiat escrocheria. Înţelegi ce vreau să-şi spun? Când stăpânul va fi băgat la puşcărie, tu vei înhăţa un termen de cinci ori mai mare decât el! Îţi scriu, aşadar, ca să te avertizez.

Şi pe urmă, ai problema ceea cu casa ta cât un palat. Cum naiba o să justifici cheltuielile de construcţie? Dar ştii ceva? Am auzit că educatoarele la grădiniţele de copii din Republica Moldova câştigă al naibii de mulţi bani. Sfatul meu e să te angajezi prin cumul educatoare la vreo grădiniţă, că de altfel…

În rest, ţine-o tot aşa. Nu – testul de integritate. Nu – decizii bazate pe lege. Nu – ştirilor despre pedepsirea corupţilor din România. Şi până la urmă, mai ştii, poate scapi basma curată? Pe de altă parte, ai auzit urarea ceea de la nuntă? „Le doresc tinerilor casă de piatră şi viaţă lungă, da nu cred”. În orice caz, să ştii că a pornit numărătoarea inversă. Timpul tău nu-ţi mai aparţine.

Sursa:jurnal.md

Dacă „integrarea europeană” a Republicii Moldova a fost un obiectiv prioritar al politicii externe româneşti, atunci această politică a suferit un eşec. Prăbuşirea nici măcar nu a fost „minunată”, cum îl consola Zorba Grecul pe patronul său, atunci când funicularul în care acesta îşi investise toată averea şi speranţele s-a prăbuşit la festivitatea de inaugurare (Alexis Zorba: ”Hey, boss,did you ever see a more splendiferous crash?”).

Dacă era pe-aşa, după prăbuşire dansam şi noi un sirtaki şi spuneam că viaţa merită trăită din plin, aidoma lui Zorba şi patronului său. AICI
Prăbuşirea iluziilor României a fost cât se poate de anostă şi previzibilă. Favoriţii politicienilor de la Bucureşti nici măcar nu au pierdut dramatic alegerile, sancţionaţi de electorat pentru cine ştie ce reforme europene dureroase, dar necesare. Nu, dimpotrivă, aceştia au câştigat alegerile. Doar că şi-au dat jos masca europeană pe care o purtau. Pesemne devenise prea sufocantă.

Fotografia momentului
Partidul Liberal Democrat (PLDM), a obţinut 23 de mandate, Partidul Democrat din Moldova (PDM), 19 mandate, iar Partidul Liberal (PL) are 13 deputaţi, adică 55 mandate din 101. La fel ca după alegerile din 2009 şi 2010, era de aşteptat ca şi cele trei partide să negocieze rapid o alianţă politică şi să guverneze în coaliţie. Pe termen scurt sarcinile noului guvern ar fi fost:
Gestionarea iminentei crize economice şi sociale, ce se poate declanşa din clipă în clipă:
Aplicarea rapidă a reformelor cerute de UE, mai ales în Justiţie, pentru a putea spera că va mai obţine fonduri europene nerambursabile, extrem de necesare pentru echilibrarea bugetului;
Încheierea acordului cu FMI, absolut vital dacă se doreşte evitarea haosului economic şi social;
Aplicarea prevederilor din Acordul de Asociere cu UE (AA) şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător) încheiate anul trecut între Republica Moldova şi UE.

Pentru tentativa de a rezolva sarcinile aproape imposibile de mai sus, ar fi fost necesar un guvern cu ataşament clar pentru reforme, singura formulă viabilă fiind PLDM-PDM-PL. Surprinzător, Marian Lupu (PDM) şi Vlad Filat (PLDM) au anunţat că rup negocierile cu PL, pentru că Mihai Ghimpu (PL) are cereri exagerate, şi deschid discuţiile cu PCRM, partidul comuniştilor lui Voronin.
În paralel, trusturile de presă ale oligarhilor PLDM şi PDM au dus o susţinută campanie pentru a demonstra, pe de o parte, că Ghimpu este o persoană inflexibilă, cu care nu se poate înţelege nimeni, iar pe de altă parte că PCRM s-a transformat miraculos, dintr-un partid bolşevic, românofob şi antieuropean, într-o formaţiune reformistă şi europeană. A urmat crearea unei majorităţi parlamentare a PCRM-PLDM-PDM care a ales deja preşedintele Parlamentului, pe Andrian Candu de la PDM, şi a stabilit configuraţia comisiilor parlamentare. Urmează votul de încredere în Parlament pentru guvern, după ce premierul în funcţie, Iurie Leancă, a fost desemnat să formeze noul guvern.

Au sfidat Germania şi UE
În septembrie 2014, în pragul campaniei electorale, la Chişinău a venit Christophe Heusgen, consilierul pe politică externă şi de securitate al Angelei Merkel. Heusgen s-a întâlnit cu liderii PLDM, PDM, PL, şi le-a transmis sugestia cancelarului german. Cele trei trebuiau să se oblige că nu se vor ataca în campanie, pentru a se putea apoi coaliza. În viziunea Germaniei, coaliţia de după alegeri urma să fie realizată de PLDM, PDM, PL, cu Iurie Leancă premier (FOTO), şi să lupte apoi împotriva corupţiei.
Partidele s-au conformat aparent sfaturilor de la Berlin. După ce au obţinut majoritatea mandatelor, partidele au început şi negocierile pentru formarea unui nou guvern. Totul s-a dovedit însă praf în ochii Berlinului. PLDM şi PDM au întrerupt negocierile cu PL, s-au aliat cu comuniştii şi au respins ideea unui procuror general independent.

În disperare de cauză, a intervenit şi o delegaţie a principalelor partide din Parlamentul European, popularii, socialiştii şi liberalii, care a venit la Chişinău şi a propus un compromis asemănător cu solicitările PL, adică o coaliţie dintre cele trei partide şi un procuror general independent, numit în consultare cu Comisia Europeană, variantă susţinută de PL şi respinsă de PLDM şi PDM.
Ultima şansă a fost vizita aceluiaşi Christoph Heusgen la Chişinău, pe 2.02.2015, având aceleaşi propuneri pe care le-a făcut în septembrie 2014.

Heusgen a venit degeaba la Chişinău. În plus, liderii PDM l-au sfidat pe trimisul lui Merkel, refuzând întâlnirea cu reprezentantul german.
În contextul internaţional creat de agresiunea Rusiei în Ucraina, precum şi în perspectiva crizei economice din Republica Moldova, care bate la uşă, era de aşteptat ca politicienii de la Chişinău să se arate înţelegători faţă de sugestiile UE, unicul sprijin pe care moldovenii se pot baza. Oare pe ce se bazează aceştia dacă îşi permit să sfideze principalul susţinător?

La Bruxelles prin Moscova, cu Transnistria la braţ
Rămâne un mare mister cum de au putut să încheie între ei o înţelegere Voronin şi Filat, după ce preşedintele PLDM a încălcat înţelegerea cu liderul comunist privind provocarea de alegeri anticipate în cursul anului 2013. Şi cum de a mai avut încredere Voronin în foştii săi copii de suflet din PCRM, Marian Lupu şi Vlad Plahotniuc, care l-au mai trădat? O explicaţie credibilă ar fi că Rusia s-a angajat că îi va obliga pe toţi să-şi respecte obligaţiile asumate.

„Politica deşteaptă”, în viziunea lui Marian Lupu, înseamnă să convingă Moscova că ar avea numai de câştigat dacă nu s-ar opune la aderarea Republicii Moldova la UE, pentru că ar căpăta un stat prieten în interior. Adică un cal troian al Moscovei, cum ar fi Ungaria lui Orban. Cu permisul de voie eliberat de Kremlin, Chişinăul ar bate la uşa UE, care s-ar deschide, din moment ce statele membre ar vedea că nu intră în conflict cu Rusia din cauza primirii Republicii Moldova. Numai că ruşii nu văd lucrurile într-o asemenea optică sofisticată, aşa că la Moscova se râde în hohote la auzul propunerilor preşedintelui PDM.

Intenţia formării „Monstruoasei coaliţii” PCRM-PLDM-PDM a apărut cu mult timp înainte de alegeri. Baza de la care a plecat formarea „Monstruoasei coaliţii” a PLDM şi PDM ar putea fi proiectul de lege al PCRM privind „Consolidarea neutralităţii Republicii Moldova”.
Deşi PCRM a depus acum proiectul de lege la Parlament, acesta este promovat de comunişti de mai bine de un an şi au făcut lobby pentru acesta inclusiv în UE.

Comuniştii spun că ruşii sunt de acord cu intenţia lor. Dacă proiectul de lege se aprobă, iar Republica Moldova renunţă pe vecie la NATO, nu ar mai întâmpina nici un fel de probleme din partea Moscovei pentru a adera la UE. În plus, s-ar rezolva şi problema „reintegrării republicii”, adică ruşii ar permite şi reunificarea Republicii Moldova cu Transnistria.
Nu întâmplător, PDM a cerut şi a obţinut de la PLDM postul de prim-viceprim-ministru cu problemele Reintegrării. Dumitru Diacov, preşedintele de onoare al PDM, a cerut formarea unei platforme de discuţii între Parlamentul Republicii Moldova şi Sovietul Suprem de la Tiraspol, chiar dacă aceasta ar însemna recunoaşterea de facto a structurii separatiste. Comuniştii spun şi ei că proiectul lor este unul dintre principalii piloni ai soluţionării problemei transnistrene şi au făcut apel şi la cei din Tiraspol să participe la dezbaterea publică a acestui proiect de lege.

Federaţia Rusă a venit şi ea în întâmpinare. Ca prin farmec, la Comisia Unificată de Control (CUC) s-a deblocat după şapte luni situaţia. CUC, coprezidat de reprezentantul Federaţiei Ruse, a aprobat toate revendicările Chişinăului. Grigori Karasin, viceministrul rus de Externe, aruncă bomba: „Transnistria trebuie să fie un raion special în cadrul statului unitar Moldova”. Aceasta este de fapt propunerea Chişinăului de ani de zile, asumată acum de Karasin, sau maximul ce poate acorda Republica Moldova Transnistriei. Mai mult, Karasin a anunţat şi reluarea negocierilor în formatul 5+2, întrerupte de mai multă vreme.
Românofobia salvează şi „integrarea” şi „reintegrarea”

Neutralitatea Republicii Moldova, aşa cum e prevăzută în Constituţie, limitează suveranitatea Republicii Moldova pentru că o împiedică să ia măsuri pentru a se apăra. Din moment ce Constituţia interzice intrarea pe teritoriul Republicii Moldova a trupelor străine, fără precizarea excepţiilor, de exemplu dacă aceste trupe sunt invitate de guvernul de la Chişinău, acestea nu ar putea veni în ajutor în cazul unei agresiuni. De asemenea, Republicii Moldova îi este interzis să încheie alianţe militare cu scopul de a-şi asigura securitatea. Articolul 11 din Constituţie privind neutralitatea, a transformat Republica Moldova într-un fel de protectorat al Rusiei, într-un stat clientelar al Imperiului. Toate cele 10 state foste comuniste din Europa au devenit membre NATO înainte de a adera la UE.
În esenţă proiectul de lege privind „consolidarea neutralităţii” vrea să spună că, dacă Republica Moldova se rupe de România, dacă se obligă să nu adere la NATO şi îşi mai leagă şi de gât bolovanul transnistrean va fi tocmai bună de integrat în UE. Reunificarea cu Transnistria este un obiectiv major pentru Republica Moldova, susţinut şi de România, UE, SUA, numai că nimeni din coaliţie nu spune nimic şi despre plecarea trupelor ruse din Transnistria, în prezenţa cărora nu am mai asista la o „reintegrare”, ci la transnistrizarea întregii Republici Moldova.

Comuniştii anunţă că proiectul lor „are o importanţă fundamentală pentru păstrarea suveranităţii”. Obsesia comuniştilor privind suveranitatea are în vedere România, văzută ca un agresor pentru Republica Moldova. Noua politică de la Chişinău ar proteja Republica Moldova de agresiunea României.

Versatul diplomat Iurie Leancă, premier în funcţie şi premier desemnat, a mirosit că se pregăteşte ceva. Cu două zile înainte de alegeri a declarat pentru RIA NOVOSTI, aparent inexplicabil, că Republica Moldova nu va intra în NATO. Leancă a transmis astfel ruşilor că vrea şi el să rămână în combinaţia guvernamentală, pentru că nu este un susţinător al aderării la NATO.

Marian Lupu, preşedintele PDM, a preluat discursul PCRM. În plină campanie electorală, Lupu a cerut „reintroducerea obligatorie a studiului limbii ruse”. Marian Lupu, intenţionat sau nu, a umilit PLDM cu această afirmaţie, pentru că Maia Sandu, ministrul cu care PLDM se mândreşte cel mai mult, a promovat chiar anul trecut noul Cod al educaţiei, prin care limba rusă nu mai este obligatorie, devenind disciplină opţională. Vlad Filat, devenit pisicuţ, nu a suflat nici o vorbă. De altfel, liderul PLDM nu a crâcnit nici atunci când Lupu a anunţat că Republica Moldova nu va mai depune cerere de aderare la UE, pentru că oricum va fi respinsă, cu toate că depunerea cererii de aderare la UE şi apoi aderarea ca membru deplin a Republicii Moldova în anul 2020 a fost principala promisiune electorală a PLDM.

Lupu a mai declarat şi că limba vorbită este „moldoveneasca” şi noţiunea de limbă română este „propagată excesiv”. Despre ruperea negocierilor cu PL, Marian Lupu răbufneşte şi ne spune adevărul: niciodată nu s-a pus problema alianţei cu PL, pentru că Ghimpu „promovează deschis lichidarea statalităţii şi unionismul” – adică, cu alte cuvinte, Ghimpu e român – şi mai vrea şi aderarea la NATO.
O altă crimă a lui Ghimpu în ochii lui Marian Lupu este propunerea de reformă administrativă prin revenirea la judeţe în locul raioanelor. În 2001, comuniştii care doreau să extermine tot ce aminteşte de România au desfiinţat cele 6 judeţe şi au revenit la organizarea cu cele 32 raioane sovietice.

Ce nu vrea să ştie Marian Lupu este că revenirea la judeţe sau, în orice caz, la unităţi administrativ-teritoriale mai mari este o cerinţă a Băncii Mondiale, în vederea eliminării risipei. Astfel, Lupu, după ce că s-a arătat românofob, mai este şi antireformator.
Înainte de ziua alegerilor, demnitarii moldoveni s-au înghesuit să transmită semnale Moscovei. Andrian Candu a declarat că vor fi concesionate Căile Ferate unui investitor rus. De ce? „pentru că au aceleaşi standarde ca noi”, spune Candu. Adică ecartamentul de tip sovietic, mai lat decât cel european. Şi din acest punct de vedere, simbolic, Republica Moldova este hărăzită să rămână în „Ruskii Mir” – Lumea Rusă. Preşedintele Republicii, Nicolae Timofti, a transmis şi el un semnal.

Pe 8.12.2014 Curtea Constituţională de la Chişinău trebuia să judece sesizarea depusă de PL care susţine neconstituţionalitatea articolului 11 din Constituţia Republicii Moldova privind neutralitatea republicii. Timofti a intervenit în activitatea Curţii, trimiţând o scrisoare prin care a solicitat amânarea termenului, pe motiv că Republica Moldova nu are încă un guvern.
Numărul mare de români recenzaţi reprezintă o problemă pentru Guvernul „proeuropean”
Biroul Naţional de Statistică, controlat de PLDM, a amânat mai întâi recensământul populaţiei faţă de data stabilită prin lege pentru ca rezultatele să fie publicate în decembrie, după alegeri. Informaţiile despre etnie, naţionalitate, limba vorbită nu s-au mai publicat nici în decembrie, „ca să nu provoace probleme”, explică o directoare din cadrul BNS.

„Problemele” sunt acelea că numărul vorbitorilor de română – 40% l-a întrecut pe acela al vorbitorilor de „moldovenească” – 38%, iar procentul etnicilor români a crescut exponenţial, de la 2% în 2004, la recensământul organizat de comunişti, la 23% în prezent. BNS a contestat cifrele de mai sus, susţinând că sunt false. Dar nici nu a publicat cifrele pe care le consideră reale. În plus, MAI, controlat tot de Filat, a anunţat că s-a deschis un dosar penal pentru cei care au difuzat cifrele „false” de mai sus. Îngheţul lui Voronin se întinde încet, încet peste Prut.

Legături periculoase
În anul 2013, Guvernul Republicii Moldova a remis unor investitori ruşi, practic fără plată, principalele companii rămase în proprietatea statului: adică cea mai mare bancă, precum şi Aeroportul Internaţional Chişinău. Banca a fost preluată de un offshore obscur, iar aeroportul de către o firmă fără experienţă semnificativă, reprezentată de doi ceceni. Ulterior s-a aflat că o mare parte din banii băncii, de ordinul sutelor de milioane de dolari, au făcut obiectul unor plasamente considerate eficiente, la o bancă din Moscova.
Este exclus ca afaceri de asemenea anvergură să fie încheiate între un investitor tupeist şi un funcţionar de stat fără prea mari scrupule. Aşa ceva se discută la nivel de stat, între reprezentanţii guvernelor. Este o înţelegere politică.
Tot în aceeaşi perioadă, ruşii au spălat prin Republica Moldova suma incredibilă de 20 miliarde dolari. Operaţiunea s-a făcut prin intermediul unor judecători corupţi. Este rezonabil să credem însă că unii dintre reprezentanţii autorităţilor de la Chişinău au avut cunoştiinţă în timp real despre această situaţie.

Nimeni nu poate spune cum de nu s-a observat că o asemenea sumă este transferată în străinătate din conturile unei singure bănci. Iar ruşii nu ar fi lăsat o operaţiune de asemenea anvergură la mâna unor funcţionari bancari. Ar fi riscat să piardă mulţi bani. Iar creierul operaţiunii a fost Igor Putin, nimeni altul decât vărul preşedintelui rus. Am putea presupune că mai întâi s-a negociat o protecţie la nivel înalt pentru transferurile băneşti. Iar dacă ruşii au dat ceva pentru serviciile de care au beneficiat, atunci au şi înregistrările plăţilor, ceea ce ar putea explica unele comportamente de la Chişinău.

Oligarhii moldoveni nu vor la Tubulatură
În jargonul infractorilor bucureşteni, Tubulatura este arestul Poliţiei Capitalei, denumire intrată şi în limbajul presei, pentru că la Tubulatură sunt ţinuţi în arest preventiv miniştri, deputaţi, senatori, cu toţii victime ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Peste Prut a făcut mare impresie „Jihadul procurorilor” din România. Faptul însă i-a pus pe gânduri pe oligarhii moldoveni. Mai ales că UE pune ca principală condiţie pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova reformele în Justiţie şi independenţa procurorului general. PLDM şi PDM au respins propunerile de constituire a unei alianţe proeuropene de guvernare făcute de delegaţia Parlamentului European, pentru că europarlamentarii au sugerat numirea unui procuror general independent, cu consultarea Comisiei Europene. S-a vehiculat şi numirea unui procuror general străin, numele menţionate fiind Daniel Morar, Monica Macovei sau Carla del Ponte. Oligarhii au înţeles că, în cazul realizării reformelor în Justiţie cerute de UE, vor cădea victime propriului succes, adică vor ajunge la închisoare.

Economia – o bombă cu ceas
Cea mai urgentă problemă a Chişinăului este deprecierea rapidă a monedei naţionale, leul moldovenesc, cauzată în principal de criza din Rusia. În ultimele 12 luni leul moldovenesc s-a depreciat cu 45% faţă de dolar şi cu 13% faţă de euro. Calcularea facturilor la electricitate sau gaze în lei moldoveneşti depreciaţi ar putea scoate mii de oameni în stradă, în cazul în care prăbuşirea leului MDL continuă.

Economia nu poate suporta cursul de schimb prin aport valutar, pentru că Republica Moldova nu este un exportator, deficitul comercial fiind de circa 40%. Remitenţele, banii trimişi de emigranţi s-au diminuat din cauza crizei. Banca Naţională ar trebui să aibă la îndemână depozite de valută pentru a mai interveni pe piaţă şi a cumpăra lei dacă mai scade cursul. Numai că Republica Moldova nu are acord încheiat cu FMI, inclusiv din cauza situaţiei băncilor comerciale. Fondurile aşteptate de la UE s-ar putea diminua în cazul nerealizării reformelor. Deja reprezentantul UE la Chişinău a anunţat reducerea fondurilor pentru reformele în Justiţie. Ruşii nu dau bani. Nimeni nu îşi mai aminteşte de cei 500 milioane dolari promişi de Moscova în 2009. Banii chinezeşti cu care se laudă reprezentanţii PDM sunt un alt mit, o poveste.

Atunci pe ce se bazează guvernanţii moldoveni când blochează reformele şi sfidează UE? Cred că pe nimic. Cred că ei speră să păcălească în continuare pe toată lumea şi să o mai ducă de la o zi la alta.

Dar România ce face?
Nimănui nu-i plac eşecurile, mai ales cele pe care trebuie să şi le asume. Aşa că la Bucureşti se va spune că în Republica Moldova „au câştigat proeuropenii” şi totul a revenit la normal, la „business as usual”. Vom auzi din nou angajamentele că România va susţine „ferm şi necondiţionat” parcursul european al Republicii Moldova. Concret, aceasta înseamnă că România, pe de o parte va continua să finanţeze proiectele Guvernului de la Chişinău, iar pe de altă parte să acorde aceluiaşi guvern sprijin politico-diplomatic pe plan internaţional, mai ales pe lângă Comisia Europeană şi guvernele statelor membre UE. Adică România va continua cu succes ceea ce a făcut – cu rezultate remarcabile – din 2009 încoace, dacă e să punem la socoteală numai semnarea acordurilor dintre Republica Moldova şi UE sau liberalizarea regimului vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Numai că circumstanţele s-au schimbat. Din păcate pentru guvernanţii de la Chişinău şi susţinătorii lor bucureşteni, banii din România sunt cu totul insuficienţi pentru evitarea unui eventual colaps financiar peste Prut. În ce priveşte lobby-ul făcut de România pentru Republica Moldova, s-ar putea să nu se mai înregistreze succesele de până acum. Oricâte argumente ar aduce partea română, CE şi guvernele statelor membre văd şi singure că la Chişinău „Împăratul e gol”. E ca şi cum reprezentanţii români ar încerca să-i explice lui Christoph Heusgen, consilierul lui Merkel, că în realitate misiunea sa la Chişinău a fost un succes de răsunet, numai că n-a înţeles el bine ce i s-a întâmplat, din vina traducătorului. Se bagă cineva?

Sursa:puterea.ro

Fotbalul românesc îl sărbătoreşte astăzi pe Gheorghe Hagi, care aniversează 50 de ani.Şi acum, Regele rămâne golgeterul echipei naţionale şi este printre puţinii jucători care au evolut pentru Real Madrid şi Barcelona. Cele mai multe trofee din carieră le-a adunat la Galatasaray. În România, Hagi a ieşit de trei ori campion cu Steaua.

Astăzi, 5 februarie, fotbalul românesc îşi sărbătoreşte Regele. Gheorghe Hagi a împlinit 50 de ani, iar, aproape toată viaţa lui a fost legată de terenul de fotbal. A debutat în fotbalul mare la doar 17 ani şi 7 luni. “Deja, la 17 ani, se știa de Gică.”, își amintește Belodedici.

După nici un an, Mircea Lucescu îl chema şi la prima reprezentativă. Farul, Sportul şi Steaua au fost echipele din România la care a jucat Hagi. Cu roş-albaştrii a cucerit de trei ori titlul şi Supercupa Europei.

Gabi Balint i-a fost coechipier și la Steaua, și la Națională: ”Am avut moment în care m-am folosit de pasele lui senzaționale!”. Ilie Dumitrescu știe cum făcea Hagi diferența pe teren: “Le gândea pe toate, adică, era extrem de inteligent, extrem de activ și ca jucător. Venea tot timpul cu ceva în plus.”

În 1990, Hagi a făcut pasul spre străinătate. A semnat cu Real Madrid, unde a evoluat două sezoane. A jucat şi pentru rivala Barcelona, nu înainte de a bifa două sezoane în Italia, la Brescia. Şi-a încheiat cariera la Galatasaray, în 2001, după cinci sezoane în care a cucerit patru titluri, două Cupe, două Supercupe, Cupa UEFA şi a doua Supercupă a Europei din carieră. Liderul Generaţiei de Aur, Hagi a participat alături de naţională la trei campionate mondiale şi la trei europene. Şi acum, la 50 de ani, rămâne liderul marcatorilor din istoria tricolorilor.

“Împlinesc 50 de ani, sper să împlinesc cât mai mulți și mai încolo să trăiesc mult!”, a spus Hagi, care-și aniversează ziua în cantonament, în Turcia, alături de elevii săi de la Viitorul.

Dan Petrescu e de părere că Hagi e unic în sportul românesc: “În momentul de față nu s-a apropiat nimeni, nici măcar 50% din ce a făcut Hagi până acum, pentru fotbal, ca și talent, ca și valoare.”

Apogeul echipei naţionale a coincis cu cel mai bun turneu final reuşit de Hagi. În America 1994, tricolorii au scris cea mai de succes filă din istoria fotbalului românesc, iar prestaţia lui Hagi l-a propulsat la FC Barcelona.

1994 a fost cel mai frumos an din istoria naţionalei: tricolorii au ajuns la Campionatul Mondial din America, unde s-au oprit în sferturi, după un meci dramatic, pierdut la lovituri de departajare, cu Suedia. Hagi a fost dirijorul care a orchestrat victoriile de poveste împotriva Columbiei, Statelor Unite şi Argentinei.

La finalul turneului în care a marcat trei goluri, Regele a prins podiumul în ancheta pentru cel mai bun jucător, după Romario şi Stoichkov. Hagi a ieşit în 1994 şi pe locul 4 în topul pentru Balonul de Aur, cea mai bună clasare din istoria fotbalului românesc.

“Ne aducem toți aminte de golurile, șuturile, driblingul, mingea pe stângul și șutul imparabil, care mergea sus, dar câteodată cobora ca o pasăre, jos.”, spune Belodedici. Daniel Prodan a jucat și el cu Hagi, la Națională: “De fiecare dată Hagi a fost un lider atât în teren, cât și în afara lui.”

Mondialul american a început cu un succes neaşteptat împotriva Columbiei: în victoria cu 3-1, Hagi a înscris unul din cele mai frumoase goluri ale turneului. “Înainte de meciul cu Columbia, la ședința tehnică, domnul Iordănescu ne întreba și pe noi ce am observat, ce am văzut la adversar. La un moment dat, Hagi a spus așa, noi nu observasem acest detaliu, că portarul stă foarte avansat. Și că poate o să-l încerce și el, așa, cu un șut de la distanță!”

Sursa:digisport.ro

Deși ușor-ușor fanii lui Iurie Leancă încep să conștientizeze că acesta nu se diferențiază cu absolut nimic de colegul său de partid, Vladimir Filat, ambii fiind niște valeți fideli ai lui Plahotniuc, încă mai persistă naivitatea că Leancă ar fi un proeuropean și că, vezi Doamne, el ar fi cea mai potrivită candidatură pentru funcția de prim-ministru.

Ba mai mult, unii înaintează ideea că dacă Leancă nu va ajunge premier, acest lucru va fi numai și numai din cauza lui Filat. Da, Filat nu și-l dorește pe Leancă premier, dar asta nu înseamnă că fostul învățăcel al lui Diacov, de la ambasada URSS la București, nu va ajunge din nou în fruntea Guvernului din cauza celui care ocupă funcția de președinte al PLDM.

PLDM, la fel ca și PD-ul, este partidul lui Plahotniuc

Dacă mai crede cineva că Filat mai decide ceva în această Alianță pentru Plahotniuc, dezvăluită în toată „splendoarea” în momentul înscăunării lui Candu în funcția de președinte al Parlamentului, ori e naiv ori rău intenționat.

Deși am spus-o în nenumărate rânduri, simt nevoia să o repet de câte ori este nevoie. Din aprilie 2013, când Filat s-a umilit în ultimul hal în fața lui Plahotniuc, cerându-și scuze pentru că a spus un adevăr despre el – că e un criminal locul căruia este la pușcărie, așa-zisul președinte al PLDM nu mai contează.

Pentru că dacă Filat avea vreun cuvânt de spus, atunci niciodată nu ar fi intrat în această AME, prin care îi pune la picioare toată țara lui Plahotniuc. Această AME îl compromite, pe de altă parte, iremediabil pe Filat în fața oamenilor care până mai ieri îl primeau în anticamerele lor. Mă refer la Angela Merkel, la Donald Tusk sau la Klaus Iohannis.

Dar, cel mai important, această Alianță pentru Plahotniuc distruge definitiv PLDM-ul și orice șansă a lui Filat de a mai fi pe viitor un politician măcar de importanță medie în Moldova. Și oricât de disperat ar fi Filat, oricât de inconștient, nu poate fi atât de tâmpit încât să nu-și dea seama de aceste lucruri.

El știa foarte bine că alăturându-se mesajului lui Ghimpu și cel al lui Leancă din decembrie, privind depolitizarea justiției, aducerea unor experți străini în funcții cheie, putea să-și relanseze cariera politică.

E posibil ca el chiar să fi vrut să facă acest lucru. Doar că nu mai poate. Este mult prea controlat de Plahotniuc. El și sistemul corupt din jurul său au creat mii de pagini de materiale compromițătoare, care se află astăzi în mâinile lui Plahotniuc și a „justiției sale”. Odată scoase la iveală, aceste materiale l-ar trimite la zeci de ani de pușcărie.

Așa că să spui astăzi că Filat poate merge până într-atât de departe încât să decidă dacă va fi Leancă sau nu premier, e o naivitate.

Filat se teme de moarte nu să piardă PLDM-ul, ci statutul de valet al lui Plahotniuc

Tot ce poate face Filat e vreo coțcărie de genul mesajului sfidător trimis pe Facebook lui Ghimpu, în care chipurile îl îndemna pe ăsta să demonstreze că e „proeuropean”, votându-l pe Leancă. O mârșăvenie tipică lui, prin care a încercat să ardă punțile între Ghimpu și Leancă și să facă și mai imposibilă votarea acestuia în fruntea unui nou Guvern.

Pentru că Filat se teme de moarte acum nu să piardă PLDM-ul, ci statutul de valet al lui Plahotniuc. Filat a început să piardă PLDM-ul de când Plahotniuc a început să-i scoată adjuncții de acolo. Filat a pierdut PLDM-ul definitiv în 2013, când l-a pus pe Leancă premier și s-a umilit în fața celui pe care-l făcea mafiot și criminal.

Filat a mai renunțat la orice vis de a deține vreo funcție în această țară, pentru că Plahotniuc i-a interzis încă din 2013, la Curtea Constituțională. Acum Filat se ține cu orice preț de președinția PLDM pentru a-și mai putea menține statutul de valet al lui Plahotniuc. Statut pe care îl are acum și Leancă, din postura sa de premier. Doar că, odată reinstalat în fruntea Guvernului, Leancă va deveni cu siguranță noul președinte al formațiunii la următorul congres. Iar odată obținut acest statut, de Filat nu va mai avea nevoie nimeni.

Leancă, un valet al lui Plahotniuc care poate fi transformat, la nevoie, într-o damă

Acum revenind direct la întrebarea din titlu: De ce face Leancă jocurile lui Plahotniuc?

Exact din același motiv pentru care le face și Filat. Leancă, pe un val de încredere dublu față de cel al lui Filat, putea chiar mai ușor decât acesta să iasă din jocul lui Plahotniuc din ultimele două luni și să spună sus și tare că el chiar este proeuropean și-și dorește să continue acest drum spre UE.

Putea să facă acest lucru și să atragă cel puțin 6-7 deputați PLDM. Putea să devină un lider național. Dar acest lucru era posibil doar dacă, aidoma unui scenariu prost de film SF, la trecerea dintre ani, în corpul lui Leancă intra altcineva. – un bărbat adevărat, curajos, demn și vertical.

La cel val de încredere între cetățeni avea Leancă, dacă punea piciorul în prag și se alătura lui Ghimpu, primea toate simpatiile alegătorilor proeuropeni (și nu numai) și susținerea necondiționată a Bruxelles-ului, Bucureștiului, Berlinului și Washington-ului. Doar că Leancă e foarte mic pentru jocuri atât de mari.

Acum el face jocurile lui Plahotniuc, umblă trepăduș pe la sediul PL-ului, cerând niște voturi de la liberali pe care doar Plahotniuc i le poate oferi. Așa cum, și voturile PCRM-ului tot Plahotniuc i le poate oferi.

Iar pe cele ale PL-ului Plahotniuc nu i le va oferi niciodată, pentru că Ghimpu condiționează cu procuror european. Un lucru inacceptabil.

În schimb, cele ale PCRM-ului, toate 20, oricând pot merge spre Leancă, doar dacă va fi nevoie.

Iar Leancă știe foarte bine acest lucru. Numai că se umilește zi de zi și face aceste jocuri penibile. De ce? Pentru că Plahotniuc are nevoie de el și pentru că este o marionetă în mâinile acestuia.

Și până marți, Al Capone de Grozești și toată gloata de sfetnici din jurul său vor analiza cu atenție, ce e mai bine în eventualitatea viitoarelor alegeri:

1. Un PLDM în frunte cu premierul Leancă. Premierul unui Guvern care are mari șanse de a se compromite în fața UE și care va fi înscăunat pe un val de neîncredere a populației?
2. Un nou partid, avându-l în frunte pe dizidentul Leancă, care să absoarbă voturile naivilor proeuropeni, care vor vedea în acesta o victimă a unei „coaliții monstruoase” a „celor trei Vlazi”?

Doar că nu există „trei Vlazi”. Există Plahotniuc și o serie de multe slugi șantajabile, fricoase și compromise. Și el va decide până marți soarta lui Leancă.

Alex Cozer

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Argeş Constantin Nicolescu a fost condamnat definitiv la şapte ani şi opt luni de închisoare, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care este acuzat că a luat fonduri PHARE de aproape 900.000 de euro, în baza unor documente false.

Judecătorii Curţi de Apel Bucureşti au dispus, joi, condamnarea lui Nicolescu la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupţie, la care au adăugat un spor de pedeapsă de doi ani şi opt luni. Nicolescu va executa astfel şapte ani şi opt luni de închisoare, iar după executare îi vor fi interzise mai multe drepturi, pe o perioadă de cinci ani.

Cornel Penescu, acţionar majoritar al SC PIC SA Piteşti la data faptelor, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, iar timp de zece ani nu va avea dreptul să ocupe o funcţie de conducere, decizie sau control într-o societate comercială.

Gheorghe Dobre, asociat şi administrator la SC Zeus SA, a fost condamnat tot la patru ani de închisoare cu executare. Instanţa a dispus, prin aceeaşi hotărâre, achitarea lui Ion Nicolae, reprezentant al SC Zeus SA.

Gheorghe Nicuț, primar al municipiului Curtea de Argeş, Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung,Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, şi Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa din judeţul Argeş, toţi în funcţii la data faptelor, au primit pedepse de câte trei ani de închisoare cu suspendare.

Tot la trei ani de închisoare cu suspendare a fost condamnat şi Florian Despan, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş la data faptelor, iar diriginţii de şantier Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea au primit pedepse de câte un an şi şase luni de închisoare cu suspendare.

Curtea de Apel Bucureşti a mai decis ca Nicolescu, Nicuţ, Ştefan, Andrei, Despan şi Grigore să plătească Ministerului Finanţelor peste 880.000 de euro, iar Grigore să achite 260.800 de euro, sume care reprezintă prejudiciul adus statului.

Instanţa a dispus anularea cererilor de finanţare ale proiectului cu fonduri Phare privind patru unităţi de învăţământ din judeţului Argeş.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, inculpaţii condamnaţi la pedepse cu executare urmând să fie încarceraţi.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, şi ceilalţi inculpaţi din dosar au fost trimişi în judecată în acest dosar în 18 mai 2011.

Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au dat, în 28 mai 2013, sentinţa în dosar, Nicolescu fiind condamnat atunci la un an de închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de inculpaţi şi de procurorii anticorupţie.

În 11 noiembrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a decis condamnarea fostului şef al CJ Argeş la trei ani şi patru luni închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi. Tot atunci, instanţa a dispus confiscarea sumei de 66.518 lei primită drept mită de la Cornel Penescu. Acesta din urmă a rămas cu pedeapsa dată de Tribunalul Bucureşti, respectiv de nouă luni de închisoare cu suspendare.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atât de procurorii anticorupţie, cât şi de Nicolescu şi ceilalţi inculpaţi din dosar.

Ulterior, în martie 2014, dosarul fostului preşedinte al CJ Argeş a fost trimis înapoi Curţii de Apel Bucureşti, pentru rejudecare.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri PHARE, Consiliul Judeţean Argeş a accesat un program de finanţare nerambursabilă în sumă de 900.000 euro, având ca obiectiv efectuarea de lucrări de reabilitare sau reconstrucţie a patru unităţi şcolare de pe raza judeţului Argeş, respectiv din municipiile Câmpulung, Curtea de Argeş şi comuna Budeasa, pe motiv că ar fi fost afectate de inundaţiile din perioada aprilie – august 2005.

Cererea de finanţare a fost însoţită de o declaraţie de parteneriat semnată la data de 5 iunie 2006 de către Constantin Nicolescu, Călin Ioan Andrei, Gheorghe Nicuţ şi Ion Ştefan. Cererea de finanţare a fost elaborată de Florian Despan, în calitate de director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională în cadrul Consiliului judeţean Argeş şi totodată manager-coordonator de proiect.

Fondurile au fost solicitate în condiţiile în care niciuna dintre aceste unităţi şcolare nu a fost afectată de inundaţiile din perioada invocată. În cererea de finanţare a fost menţionat „Raportul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş”, document care, în fapt, nu există, fapt cunoscut de Nicolescu, spuneau procurorii.

Contractul de grant a fost încheiat în pofida aspectelor nereale consemnate în cererea de finanţare depusă în data de 8 iunie 2006, astfel că beneficiarul, Consiliul Judeţean Argeş, a primit pe nedrept suma totală de 880.249,95 de euro cu titlu de finanţare externă nerambursabilă de tip Phare.

Contractele au fost derulate în perioada 2006-2008, toate lucrările de reabilitare fiind realizate de o singură firmă, SC Zeus SA, care a încasat integral sumele aferente atât pentru lucrări executate, cât şi pentru lucrări neexecutate, iar acea firmă se afla în relaţii contractuale şi în raporturi juridice cu familia lui Nicolescu.

Pe perioada executării proiectului, acesta a semnat cererea de plată finală şi anexa la această cerere întocmită pe baza unor documente cu conţinut nereal (procese verbale de recepţie, rapoarte tehnice financiare) prin care s-a atestat în mod eronat efectuarea unor lucrări care în fapt nu au fost realizate. Cererea de plată finală şi anexa a fost redactată şi semnată de Florian Despan.

Astfel, spuneau anchetatorii, Consiliul Judeţean Argeş a încasat pe nedrept suma de 260.800 de euro reprezentând ultima tranşă din contractul de finanţare nerambursabilă.

Procesele verbale de recepţie au fost puse la dispoziţie de Dobre Grigore, asociat şi administrator al SC Zeus SA Piteşti (firma care realizase lucrările) şi au fost întocmite de Ion Nicolae, Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea.

De altfel, pentru cel mai important obiectiv, lucrările nu au fost finalizate nici în prezent, deşi întreaga finanţare a fost încasată.

În perioada 2006 – 2008, Constantin Nicolescu a cerut şi a primit de la Cornel Penescu sume de bani sau bunuri în valoare totală de 66.588,15 de lei pentru ca instituţia Consiliul judeţean Argeş să achiziţioneze de la SC PIC SA produse alimentare şi nealimentare, în unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de achiziţie publică, precizeau procurorii anticorupţie. Suma remisă cu titlu de mită reprezinta aproximativ 10% din valoarea totală a acestor contracte.

De asemenea, în luna iunie 2009, Nicolescu l-a determinat pe Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, judeţul Argeş, să nu aplice amendă contravenţională de 10.000 lei unei persoane care ridicase pe domeniul public o construcţie fără a avea toate avizele necesare.

În 24 februarie 2014, prefectul judeţului Argeş, Cristian Soare, a semnat ordinul privind încetarea mandatului lui Nicolescu, după ce instanţa supremă a decis definitiv că acesta a fost în conflict de interese.

Sursa:mediafax.ro

Editorialul de mai jos nu a fost scris aseară, după ce am aflat monstruosul verdict al lui Păcăleu, ci tocmai pe 23 octombrie 2013 și publicat, tot atunci, pe site-ul glasul.md. În astfel de situații instinctul vomei este mai puternic decît orice impuls venit din zona materiei cenușii. Ce să mai scrii, ce să mai spui, ce să mai adaugi la un scenariu abject, banditesc, ticăloșit și… previzibil. Ceea ce s-a întîmplat ieri la Fălești este, pentru mine și pentru noi toți, un deja vu, e ceea ce ne confirmă o dată în plus că oligarhia criminală a lui Filat și Plahotniuc sfidează din răsputeri, cinic și cu o perversiune de derbedeu, comunitatea internațională, în general și pe cea europeană, în special! De alegătorii Republicii Moldova nu e nimic de zis, atîta timp cît aceștia și-au terfelit în lașitate și tăcere incalificabilă calitatea de cetățeni!

Ce să mai scriem nou, despre tragedia din Pădurea Domnească, când circul nepăsării și bădărănismului nu mai are sfîrșit!

Probabil nu există zi în care să nu se evoce și invoce acest tragic eveniment care a incriminat, deocamdată moral, această guvernare rușinoasă. În zadar societatea civilă a tras clopote de alarmă, s-au făcut investigaţii de presă, s-a vorbit pe la bucătării şi locuri de muncă prost plătite.

Mafia criminală a izbutit, momentan, să muşamalizeze totul, să iasă basma curată, să închidă nu doar gura opiniei publice de la noi, ci şi pe cea a instituţiilor internaţionale, cel puţin la nivelul lipsei unor declaraţii oficiale.

Totul s-a rezolvat, conform unui scenariu cusut cu aţă albă, în care s-a găsit un ţap ispăşitor şi au fost salvaţi circa 40 (ca în povestea cu Ali Baba şi cei 40 de tâlhari) de indivizi cu statut clar de infractor. Mai mult decât atât, mafia politico-criminală a decis ca dosarul minciunii să fie judecat la Făleşti, curtea lui Poalelungi respingând solicitarea avocaţilor apărării de examinare a dosarului la Chişinău, astfel încât acesta se va dezbate acolo unde instituţiile locale, in corpore, au tăinuit omorul chiar din prima clipă. Este evident că decizia CSJ vrea să însemne că jăratecul va fi luat, pe fond, de mâna altcuiva. Ghici a cui? Pe 14 iunie, deci acum patru luni și ceva! A şi avut loc prima şedinţă de judecată, iar în faţa “altarului dreptăţii” a compărut un judecător cu numele său de familie cât o instanţă centrală – Păcăleu!

Aşa cum am scris anterior, ţapul ispăşitor este învinuit în baza art. 149 Cod Penal, „lipsirea de viaţă din imprudenţă”, infracţiune care, chipurile, se pedepseşte cu până la trei ani de închisoare, dar şi în baza art. 233, „vânatul ilegal” sau, mai pe înţelesul tuturor, pentru braconaj. De ce zicem țapul ispășitor? Pentru că el a fost „alesul”, el a fost selectat dintre ceilalți braconieri cu bună știință, pentru a distrage atenția publicului. Altfel nu se explică de ce, fără a efectua, elementar ridicarea armelor tuturor braconierilor și ipoteticilor criminali, pentru expertiză, s-a decis inculparea lui Crețu? Dumneavoastră înțelegeți?

Trebuie să menţionăm că avocatul celui incriminat a declarat pentru presă că „pledează în continuare „nevinovat”, inclusiv la învinuirea privind vânătoarea ilegală”. Să reţinem neapărat acest element, şi anume cel care se referă la nevinovăţia privind braconajul!
Prima concluzie gravă pe care trebuie să o tragem e că nimeni dintre infractori nu va fi judecat pentru tăinuirea crimei, pentru ştergerea urmelor omorului, pentru utilizarea instituţiilor şi mecanismelor statale în organizarea unei conspiraţii criminale împotriva statului de drept.

Când spun „nimeni”, mă refer la canaliile care, deşi au participat la actul criminal, au rămas în funcţii aproape în totalitate. Să ne imaginăm că după un verdict al lui Păcăleu de la Făleşti, nu, al magistratului Păcăleu de la Făleşti, dosarul va merge mai departe şi va ajunge la Curtea de Apel Chişinău, iar în fruntea completului de judecată se va instala inamovibilul, nedemisionatul, nepătatul, cu ghilimelele obligatorii, braconier Pleşca! De ce să-i interzică cineva, „numai că a fost la vânătoare şi a auzit nişte împuşcături”, să-şi exercite meseria de rob al justiţiei?

Iar de aici până la oficiul şi curtea lui Poalelungi e-o cale atât de scurtă, încât Păpuşarul e liniştit împreună cu păpuşile sale criminale.

Să revenim la ţapul nostru ispăşitor, care va fi „păstorit” la judecată de tocmai trei procurori. Unul dintre ei, Alexandru Caraman, a declarat că în instanţă vor fi chemaţi toţi participanţii la vânătoarea din Pădurea Domnească, pentru a depune mărturii. Inclusiv fostul Procuror general, Valeriu Zubco, care şi acum, în cadrul dosarului, are statut de martor.

Statut de martor?!

O mai mare bătaie de joc faţă de cetăţenii acestei ţări e greu de inventat! Individul care a organizat împreună cu Păpuşarul, stăpânul său, un braconaj al morţii, care a tăinuit o crimă având funcţia de Procuror General, nu de harabagiu, care a fugit imediat şi mişeleşte peste hotare, care – obligat de stăpân – s-a autosuspendat, luându-şi un concediu plătit din banii noştri, încălcând, deci, legea într-o veselie, rând pe rând, are statut de martor!

Şi ce, mă rog, trebuie să declare acest martor?

Păi, că nu a văzut nimic, că el era în altă ceată de gonaci, că era beat criţă şi nu ţine minte nimic, că şi după împuşcarea lui Sorin Paciu ceata de braconieri a continuat chiolhanul şi desfrâul, că chiar şi după uciderea lui Sorin Paciu vânătoarea a continuat, fiind ucişi încă circa 17 mistreţi, într-un cuvânt la ce să ne aşteptăm de la acest individ cu statut de martor? Or, în jurisprudenţă, martorul este o persoană cu statut special, e una dintre persoanele de care depinde modul în care se înfăptuieşte justiţia, cum se limpezesc lucrurile. De discernământul şi integritatea socio-morală a martorului depinde aproape în totalitate dacă se va descoperi sau nu făptuitorul real al crimei, al unui abuz, sau al unei infracţiuni. De multe ori, mai ales în democraţiile avansate, martorii beneficiază de programe de protecţie, finanţate de stat.

Nu m-ar mira dacă şi martorul, cu ghilimelele de rigoare, Zubco, va fi protejat de stat, ca un monument de arhitectură de importanţă naţională, sau ca „invalizii” de la conducerea cu vârf, asigurându-i-se pază de stat, o altă identitate, cafea şi ţigări scumpe, fete de companie şi alte pleziruri universale, undeva pe Coasta de Azur, pe insulele Bali sau Canare!

Ziceam mai sus să reţinem neapărat elementul cu privire la nevinovăţia declarată ostentativ de „unicul suspect” privind vânătoarea ilegală, adică braconajul. Pentru că aici e cheia întregului plan diabolic al criminalilor. Ei ştiu foarte bine că în cazul omorului doar unul dintre ei a apăsat pe trăgaci, că doar unul dintre ei ar putea sau nu să fie condamnat, inclusiv cu suspendare, astfel încât ceilalţi să rămână curaţi ca lacrima. În cazul participării la braconaj, lucrurile, oricît ar părea de ciudat, sunt mai complicate. Există lege care interzice vânatul exact în acel loc unde au hălăduit braconierii, în Pădurea Domnească! Deci prezenţa celor 40 de tâlhari în Pădurea Domnească este din start una ilegală, citeşte criminală, pentru care trebuie să răspundă penal! Asta le strică cazierele, mai ales câtorva dintre ei, barosanilor de genul Pleşca, Zubco, Lupu, etc. Pricepeţi? Cum să rămână şef la Curtea de Apel un individ cu cazier? Nicidecum, va trebui să fie destituit. Cum să revină la procuratură un Zubco cu cazierul pătat de o faptă penală? Probabilitatea oricum e mai mică. Aici e îngropat motanul-mistreţ, prieteni! Tocmai din acest motiv Creţu pledează nevinovat, că, chipurile, el a fost la o vânătoare la care l-a chemat Pleşca şi Zubco, dar el nu ştia unde merge, nu ştia dacă e permis sau nu e permis să vânezi. Şi dacă l-a chemat Procurorul general şi şeful CAC, cum să-i treacă prin minte că nu e legal! El nici măcar nu a întrebat unde merge, a urcat în maşină şi s-a pus pe meditat, poate-l citea pe Franz Kafka, la drum lung, să nu-şi irosească destinul în deşertăciuni. Din când în când îi trecea prin minte clipa în care va vâna alături de oameni mari şi importanţi, slugile dreptăţii, robii Legii, argaţii Themidei!

Şmecheria cea mare va fi că judecătorul, nu, scuzaţi, instanţa Păcăleu va considera mai grav capătul de acuzare legat de omor şi-l va pedepsi cu toată “severitatea” legii pe Creţu, dându-i doi ani de puşcărie! Sau chiar trei, de ce nu?! Apoi, ţinând cont de articolul cutare, coroborat cu cutare, de depoziţiile martorilor , în special, ale lui Zubco şi Pleşca, constatând lipsa de intenţie şi cazierul alb, luând în considerare caracteristica de la locul de muncă, adică de la Curtea de Apel Chişinău, semnată de şeful acesteia, Pleşca, instanţa Păcăleu va decide ca pedeapsa cu închisoarea să fie una cu suspendare condiţionată, astfel încât cea de-a doua infracţiune să pară a fi una derizorie, agasantă, iar “pacientul” deja “condamnat” să fie achitat pe acest capăt de acuzare, adicătelea nu a participat la niciun fel de vânătoare ilegală.

Capişi?!

Şi dacă însuşi condamnatul, însuşi ţapul ispăşitor nu a fost pedepsit pentru această încălcare, de ce să răspundă martorii, oameni buni? Ce fel de justiţie e asta, când martorii sunt acuzaţi sau, Doamne fereşte, judecaţi!

Şi apoi, martorii-braconieri vor avea deja şi un document al statului care le dovedeşte nevinovăţia. Dacă instanţa Păcăleu l-a achitat pe ditamai Creţu, marele ţap ispăşitor, şi în acest sens există şi o hotărîre de judecată, gata, ceilalţi nici nu mai pot fi chemaţi la procuratură, pentru că în caz contrar statul ar putea fi condamnat la CEDO, pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale lui Pleşca, Zubco, Lupu şi ceilalţi 40 de tâlhari.

Şi de acum încolo ei vor fi cetăţeni de onoare ai ţării şi poate chiar preşedintele Timofti va institui, la cererea imperativă a căpeteniilor monstruoasei coaliţii, titlul de cetăţean de onoare al Pădurii Domneşti, iar primii care se vor învrednici de această “incontestabilă” apreciere vor fi Pleşca, Zubco, Lupu şi cei 40 de tâlhari, scuzaţi, cetăţeni de onoare!

Să ne întrebăm, totuşi, măcar retoric, în această zi de doliu pentru adevărata justiţie moldovenească, capturată de „alianzu” lui Plahotniuc, Filat şi Guma, tragică şi dramatică pentru cetăţenii simpli duşi de nas de această clică politică criminalizată, impostoare şi nesimţită: Creţu minte, sau minte Zubco. Sau mint ambii. Sau suntem noi s(minţiţi). Am ajuns s-o vedem şi pe asta – problema omorului din Pădurea Domnească a ajuns o bătaie de joc, un fel de circ la nivel de prestidigitaţie. Ce să caute, îndrăznesc să întreb, Zubco ca martor, de unde până unde domnule Timofti? Întorc capul spre Preşedinte, pentru că la altcineva nici nu te poţi adresa. De unde martor, când individul cu barbişon a fost cu arma în pădure la vânat într-un loc INTERZIS de lege, unde a fost ucis un om! Noi ce facem cu legea, domnule Timofti? O lăsăm să fie călcată de Corochii, Poalelungi, Pleşca, etc., adică cei 40 de tâlhari?

Aţi spus-o chiar Dvs., că sistemul judecătoresc a pierdut lupta cu criminalii. Bravo, domnule Preşedinte. Acum vă rugăm să vă mai puneţi o întrebare: conducerea sistemului care a dat justiţia pe mâna criminalilor, este şi ea criminală? Dacă nu ştiţi cine păstoreşte sistemul, dar sunt sigur că ştiţi, vă amintim: Plahotniuc, Poalelungi, Corochii, Pleşca. De CSM ce să mai zic, ştiţi Dvs., mai bine…

Ca să ameliorăm sistemul ce trebuie să facem, domnule Preşedinte? Să-i eliminăm din interiorul său şi să numim acolo oameni incoruptibili. Dacă vom continua să fluturăm legi strâmbe şi să ne acoperim spatele cu ele în urma numirii în funcţii cheie a judecătorilor de teapa lui Melniciuc, finul lui Poalelungi, judecătorul din iad putred de bogat dintr-un salariu mizer, apoi să ştiţi, domnule Preşedinte, că aceste acoperiri „legale” sunt ca o rochie de noapte transparentă pe trupul unei femei fără lenjerie intimă! Pentru că problema justiţiei noastre nu ţine de lege, ci de persoanele care au capturat statul şi justiţia. Dacă nu vom recunoaşte public acest lucru şi nu vom purcede la tăierea nodului gordian, vorbele mari costă cât o ceapă degerată! Ce a declarat şeful misiunii FMI la Chişinău, Nikolay Guerguiev, în cadrul ultimei întâlniri oficiale cu Dvs.? Iată ce:”

Din ceea ce putem deduce acum, problema nu mai constă în legislaţie, care a fost de mai multe ori ajustată. Problema ţine de implementarea legii şi de sistemul judecătoresc. Sperăm că reformele aflate în derulare, iniţiate de Guvern, vor avea un efect adecvat.” Speranţe goale, domnule Guerguiev, cu tot respectul, pentru că este imposibil ca un guvern compus din miniştri corupţi să facă reforme într-o justiţie cu bandiţi în frunte!

Oricum, e încă un exemplu care demonstrează că străinii înţeleg chirurgical de bine situaţia republicii noastre. Este adevărat că şi Preşedintele Timofti a reiterat că pentru dezvoltarea economiei este obligatorie eliminarea corupţiei din sistemul judecătoresc.

Ei şi, ar zice un cunoscut ziarist, ce schimbă aceste declaraţii? Despre ce fel de sistem corupt vorbim, dacă nu există niciun corupt! Un hoţ de buzunare este arestat şi ţinut la răcoare pe durata anchetei, iar alde Gacichevici, care a pulverizat un miliard de lei, stă la “sanatoriu”! Ca să nu mai vorbim de comanditarii acestui jaf, din Parlament şi din nemijlocita lui apropiere. (Cum ieşi din Palat, drept înainte, după semafor!) Cine nu ştie, trebuie să înţeleagă că Banca de Economii a fost jefuită la comandă politică pentru a fi pusă pe butuci şi apoi pri(h)vatizată pe nimic. Cred că ştiţi deja de către cine.

Păi unde sunt corupţii, domnule Preşedinte? Unde-s raiderii, unde-s jefuitorii de bănci, unde-i Plahotniuc, unde-i Filat? Unde-s Poalelungi, Pleşca, Corochii , etc.? E tocmai ca în cazul Guma, toată lumea ştie unde se află, şi nimeni nu-l poate găsi!

…Ridicăm ochii la cer şi ne întrebăm de ce nu vin investitorii străini, de ce ne ocolesc? Îndemnul nostru către oamenii de afaceri străini este unul extrem de patriotic – Oameni buni, ocoliţi statul corupt al lui Plahotniuc şi Filat! Fugiţi cât mai departe de aici pentru că hoţii aceştia abia aşteaptă să vă jupoaie, să vă tâlhărească ziua în amiaza mare. Cu raiderul, cu justiţia de tip xerox. Vă jupoaie, vă lasă lefteri, iar apoi noi, cetăţenii, trebuie să plătim despăgubiri impuse de CEDO!

Ce să mai sriem nou, despre tragedia din Pădurea Domnească, cînd circul nepăsării și bădărănismului nu mai are sfîrșit!

Probabil nu există zi în care să nu se evoce și invoce acest tragic eveniment care a inctiminat, deocamdată moral, această guvernare rușinoasă. În zadar societatea civilă a tras clopote de alarmă, s-au făcut investigaţii de presă, s-a vorbit pe la bucătării şi locuri de muncă prost plătite.

Mafia criminală a izbutit să muşamalizeze totul, să iasă basma curată, să închidă nu doar gura opiniei publice de la noi, ci şi pe cea a instituţiilor internaţionale, cel puţin la nivelul lipsei unor declaraţii oficiale. Totul e sub control, “justiţia” lui Plahotniuc îşi face “datoria”. Instanța lui Păcăleu e la datorie! Potul cel mare e pe drumul cel “bun”. Vin cele 65 de milioane de euro destinate inclusiv reformei “justiţiei”. Adică hoţiei instituţionalizate.

Câinii latră, jaful continuă!

E data de 23, e ziua comemorării democraţiei din Republica Moldova.

P.S. Acest articol este un pamflet social-politic. Dacă musca de pe căciulă vă trezeşte reacţii adverse, adresaţi-vă medicului sau farmacistului.

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele României, domnul Klaus Iohannis a avut miercuri, 4 februarie a.c., o întrevedere cu ambasadorul Republicii Moldova în România, domnul Iurie Reniţă. În cadrul acestei întrevederi au fost abordate mai multe teme, printre care evoluţia politicii interne din Republica Moldova. “Un guvern stabil şi cu o viziune unitară proeuropeană este de preferat oricărei alte soluţii de compromise”, a declarat preşedintele Iohannis.

Situaţia din Republica Moldova şi eforturile majore făcute de partidele proeuropene de la Chişinău pentru a forma Guvernul, mai exact pentru ca acest guvern să fie votat de Parlament, în interesul unui parcurs European al republicii surori de peste Prut, trebuiesc finalizate cu o soluţie istorică luată în interesul Republicii Moldova, chiar dacă va fi o soluţie de compromis. Acesta este mesajul transmis către Chişinău de toate cancelariile europene, în aceste zile considerate fierbinţi pentru viitorul Moldovei. România face acelaşi gest, amplificându-şi chiar mesajul mobilizator.

România, în calitatea ei de cea mai apropiată susţinătoare a Moldovei, date fiind legăturile puternice de neam şi limbă, recomandă clasei politice de la Chişinău o formulă de compunere a puterii executive în care responsabilitatea parcursului democratic al Republicii Moldova să fie împărţită între toate partidele proeuropene.

După alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, trei partide cu viziune proeuropeană au acumulat împreună majoritatea în Parlamentul moldovean şi au dat semnalul că ţara are toate şansele să îşi continue drumul European. Chiar dacă de atunci şi până în prezent a existat o criză politică, noul Executiv de la Chişinău trebuie să se formeze printr-o alianţă solidă cu largă susţinere parlamentară, iar acest lucru nu poate fi realizat decât dacă toate cele trei partide proeuropene ajung la un consens politic, fie el realizat chiar şi printr-un compromis, deoarece indiferent de natura lui, acesta nu poate fi decât un compromis cu adevărat istoric.

Pentru Republica Moldova nu există decât o singură cale viabilă, iar aceea este calea europeană, iar semnalele date anul trecut au fost destul de clare în acest sens. Întâlnirea preşedintelui Klaus Iohannis cu ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti a conturat din plin aceste idei. “În acest context, domnul Preşedinte Iohannis a menţionat că rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova a reconfirmat sprijinul popular pentru opţiunea politică proeuropeană, iar aşteptările partenerilor europeni se îndreptă ferm către respectarea misiunii date prin alegeri de cetăţenii moldoveni”, se arată în comunicatul difuzat imediat după întrevederea de la Palatul Cotroceni.

“Acordul de Asociere şi de Liber Schimb semnat cu Uniunea Europeană conferă prilejul accelerării reformelor structurale profunde, care au nevoie de un sprijin politic consistent, iar orientarea proeuropeană a Republicii Moldova nu poate fi condiţionată de lupte politice interne”, a menţionat şeful statului român.

Preşedintele Iohannis a subliniat că rezultatul votului din 30 noiembrie 2014 trimite la o formulă de compunere a puterii executive în care responsabilitatea parcursului democratic al Republicii Moldova să fie împărţită între toate partidele proeuropene. “Un guvern stabil şi cu o viziune unitară proeuropeană este de preferat oricărei alte soluţii de compromis. Asigurarea unei majorităţi parlamentare şi cu interese comune în direcţia modernizării şi consolidării democratice a Republicii Moldova reprezintă garanţia unui Guvern stabil”, a subliniat preşedintele României.

Romeo Dorian Crîșmaru

Sursa:jurnalromanesc.ro

Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu declară că prin majorarea dobânzii cheie banca centrală urmărește scumpirea valutei naționale.
“Noi transmitem un mesaj întregii economii, dar în special sectorului bancar, că prețul leilor trebuie să crească în Republica Moldova. Rata la creditele în lei trebuie să crească într-un nivel rezonabil. Acest lucru va tempera cererea creșterii cererii interne astfel ca din partea cererii interne prețurile să nu simtă o presiune mai mare”, sus’ine Drăguțanu într-o intervenție pentru RadioMoldova.

În același timp, guvernatorul a precizat că mesajul transmis băncilor este că și ratele depozitelor în lei trebuie să crească. Depozitele în lei trebuie să fie mai atractive. În prezent ratele medii la depozitele în lei pentru persoanele fizice sunt de circa 7,6 – 7,8 la sută. Noi spunem că aceste rate, în condițiile actuale, sunt deja depășite, sunt relativ mici și băncile trebuie să majoreze ratele depozitelor în lei pentru a stimula economisirea în lei, pentru ca băncile să aibă lichidități în lei și să aibă posibilitatea de a credita în lei.

Întrebat când băncile ar putea opera modificarea ratelor la depozite și credite, Drăguțanu a menționat că efectele politicii monetare nu se transmit imediat ci peste o perioadă de timp. Astfel, este vorba de câteva trimestre, deși nu este exclus că majorarea să se producă într-o perioadă de timp mai scurtă în condițiile în care în două luni banca centrală a majorat arata de refinanțare cu 5 puncte procentuale la 8,5% anual.

Banca Națională a Moldovei explică majorarea ratei de refinanțare ca urmare a așteptărilor inflaționiste mai mari cauzate de deprecierea leului față de dolar și euro.

Ex-premierul și actualul om de afaceri, Ion Sturza declara săptămâna trecută că guvernatorul Drăguțanu este complicele dezmățului și hoțiilor din sistemul bancar și că banca centrală a intervenit cu 21 miliarde de lei la Banca Socială, Banca de Economii și Unibank creându-se astfel o presiune enormă asupra leului ca urmare a deficitului de valută străină.

Sursa: moldova24.info

Comsia juridică a avizat favorabil solicitarea DNA de începere a urmăririi penale a deputatului Elena Udrea, cu 20 de voturi „pentru”, unul împotrivă, o abținere și un vot anulat.

Deputatul Elena Udrea a declarat astăzi, înainte de ședința Comisiei juridice în care se discută solicitarea de începere a urmăririi sale penale, că va cere deputaților să dea un aviz favorabil și nu va veni în Parlament să-și susțină cauza.

„În niciun caz n-o să mă dezic de ceea ce am susținut zece ani, de susținerea justiției. Voi cere comisiei să dea un aviz favorabil. Nu voi veni în Parlament să-mi susțin cauza în niciun fel. Voi solicita astăzi la comisie și în mod public tuturor colegilor din Parlament să facă ceea ce trebuie să facă în cazul în care justiția solicită un aviz, să dea un aviz favorabil”, a precizat Udrea.
Udrea a spus că, dacă își dădea demisia din Parlament, trebuia ca președintele Iohannis să dea aviz pentru începerea urmăririi sale penale.

Ea a mai adăugat că nu va veni în Parlament să-și susțină cauza în niciun fel.

Înainte de a fi audiată de Comisia juridică a Camerei, Elena Udrea a spus că toți adversarii săi abia așteaptă să facă o greșeală și că, în consecință, nu ia în calcul să discute pe fondul cauzei „Gala Bute”, fiind sub control judiciar.

Solicitată să comenteze acuzațiile pe care i le aduc procurorii privind comiterea unei ilegalități prin faptul că a cerut opt milioane de lei pentru activități de publicitate de care ministerul nu avea nevoie, Udrea a răspuns: „Haideți să văd dosarul și după aceea vă spun. Un lucru este clar: de patru ani de zile auzim că în gala Bute Elena Udrea ar fi luat șpagă. Ei, uitați că, în mod oficial, după patru ani, nici măcar procurorii nu spun așa ceva. Acuzația este că am vrut să aibă loc meciul lui Bute la București și că am făcut mai mult efort pentru ca acest eveniment să se întâmple decât alți colegi miniștri care au fost la fel de doritori să se întâmple acest eveniment sau decât alții care au fost implicați în organizarea lui”.

Sursa:reporterntv.ro

Tăcere de mormânt la PLDM şi PDM după vizita-surpriză la Chişinău a lui Cristoph Heusgen, consilierul pentru politică externă şi securitate al cancelarului german Angela Merkel. Singurul care a ieşit cu declaraţii după întrevederea cu Heusgen a fost Mihai Ghimpu, preşedintele PL.

Când un politician precum Angela Merkel, unul dintre cei mai puternici lideri ai lumii, îşi trimite consilierul într-un asemenenea tip de vizită, e un semnal clar de alarmă, deoarece un consilier pe probleme de politică externă şi de securitate nu bifează de obicei întrevederi formale, ci situaţii de maximă necesitate.

Cristoph Heusgen a venit însoţit şi de ambasadorul Germaniei în Republica Moldovei, Ulrike Knotz.
Invitat aseară la emisiunea „În profunzime”, Mihai Ghimpu, liderul PL, a oferit detalii de la întrevederea cu emisarul Angelei Merkel.
“A spus că RM trebuie să meargă înainte, să facă reforme și ne-a mai spus că Germania este cointeresată ca aceste reforme să aibă loc. Eu i-am spus totul cum a fost, am zis că noi nu suntem împotrivă să ne întâlnim din nou la masa de negocieri, doar că nu putem fi a cincea roată de la căruță”, a explicat liderul liberal.

Ghimpu a spus că mesajul lui Heusgen a fost unul cât se poate limpede: alianţă fără PCRM.
“Mesajul dumnealui a fost că cursul european trebuie să aibă un guvern stabil, iar guvernul ca să poată face reforme trebuie să aibă în spate o alianță sigură. Asta însemnă o alianță fără comuniști”, a precizat şeful PL.

Liberalul a explicat că oficialul european nu a venit să dea sfaturi, ci să transmită un mesaj clar pe linie diplomatică. Mihai Ghimpu a dus în discuţie şi vizita din 20 ianuarie a reprezentanţilor partidelo europene din care fac parte PLDM, PDM şi PL – preşedintele Alianţei Partidelor Liberale şi Democrate pentru Europa (ALDE), Graham Watson, preşedintele comisiei pentru politică externă a Parlamentului European, Elmar Brok și vicepreședintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor și Democraţilor din Parlamentul European, Knut Fleckenstein. În legătură cu această întrevedere, Ghimpu a făcut următorul comentariu: “Înțeleg că Lupu a fost singur, dar Filat a fost cu Leancă. Eu nu înțeleg de ce Leancă până în ziua de azi a tăcut și tace în continuare și nu spune că formula propusă de europeni nu e invenția mea, sunt cuvintele lui Brok, reprezentatntul PPE, din care face parte PLDM”.

„Şeful a decis”

Tot pe marginea acestui subiect, Ghimpu a mai afirmat că Vladimir Plahotniuc, vicepreşedintele PDM şi unul dintre principalii oligarhi ai Republicii Moldova, este cel care nu a fost de acord cu propunerile reprezentanților UE. Liderul PL a spus că la întâlnirea cu cei trei oficiali europeni, reprezentanţii PLDM şi PDM au acceptat fără să crâcnească propunerile venite din partea emisarilor, însă, după aceea, în spatele uşilor închise, “şeful a decis”. Întrebat de realizatoarea emisiunii dacă “şeful” în cauză este Vladimir Plahotniuc, Mihai Ghimpu a răspuns: “Da, Plahotniuc!”.
La negocierile de pe Aeroportul din Chişinău se ajunsese la un acord, propus de reprezentanţii UE şi acceptat de cele trei partide. Acordul prevedea că PLDM, PDM şi PL vor forma o comisie care va face o propunere timp de trei luni pentru soluţionarea problemei privind alegerea preşedintelui republicii, PLDM va propune funcția de prim-ministru, PDM va propune preşedintele Parlamentului, iar PL îi vor reveni ministerele pe care le-a deţinut înainte să fie exclus de la guvernare. O altă propunere importantă viza lupta anticorupţie şi reforma justiţiei: numirea unui procuror desemnat în consultare cu Comisia Europeană. Deşi lucrurile păreau bătute în cuie, a doua zi, însă, pe 21 ianuarie, PDM, condus de Marian Lupu, a propus o nouă formulă: PL nu avea să primească mina de aur numită Ministerul Transporturilor, iar venirea unei misiuni UE în chestiunea reformării justiţiei, pas esenţial în orice grafic de integrare europeană, a fost scoată total din discuţie.

PD caută susţinerea comuniştilor pentru alegerea preşedintelui

La câteva zile distanţă, Graham Watson, liderul liberalilor europeni, avea să critice dur partidul lui Marian Lupu pentru excluderea liberalilor din coaliția de guvernare. Watson spunea că Guvernul minoritar nu s-a produs din vina inflexibilității liberalilor, „din nefericire, motivul stă mai degrabă în decizia așa-zisului Partid Democrat de a căuta susținere la comuniști pentru alegerea președintelui”. Punct în care intră în ecuaţie Vladimir Plahotniuc, ale cărui năzuinţe la funcţia de şef al statului sunt cunoscute. “Propunerea pentru o coaliție funcțională, pe care trei mari partide politice europene au pus-o în fața liderilor celor trei partide pro-europene, a fost acceptată în totalitate de Partidul Liberal. A fost respinsă de ceilalți, în special de Partidul Democrat”, mai afirma la acea dată oficialul european.

“Axa Chişinău-Pekin”

Revenind la Iurie Leancă şi la Mihai Ghimpu, liderul PL spune că formaţiunea sa nu a luat încă o decizie definitivă în privinţa votării noului Guvern Leancă. Motivul: sunt încă destule aspecte neclarificate privind componenţa noului cabinet. Unul dintre detaliile dubioase îl reprezintă informaţia potrivit căreia în viitorul guvern ar putea accede un adept al federalizării Republicii Moldova, analistul politic Viorel Ciobanu, despre care se vehiculează că ar urma să preia portofoliul Ministerului Apărării.
„Nu e Guvernul Leancă, e Guvernul PD, PLDM și PCRM. În ultima zi vom vedea. Acolo este un ministru care spunea ca singura soluție a problemei transnistrene este federalizarea. Să vedem dacă va rămîne… Să votez pentru un guvern care susține federalizarea? Să facem din raioane state? Sînt multe probleme, trebuie să clarificam. Iată cînd vom vedea lista completă citită în Parlament, putem să mai vorbim”, a declarat liderul PL în cadrul emisiunii „În profunzime”.

În ceea ce priveşte PDM, Ghimpu a afirmat că deţine informaţii despre planul democraţilor lui Marian Lupu de a pune cruce parteneriatului cu Uniunea Europeană în favoarea Chinei. În acest sens, preşedintele liberalilor a invocat un contract de finanţare semnat între PDM şi China. „Am aflat acum că ei nu sînt gata să facă reforme. Nu vor semna contract cu FMI sau BM, dar vor accepta cele 2 miliarde de dolari promise de China lui Voronin în 2009”, a declarat preşedintele PL. Dacă se duc spre China, …nu va mai fi Chişinău-Bruxelles, ci Chişinău-Pekin”, a subliniat Mihai Ghimpu.

Premierul desemnat Iurie Leancă ar putea cere vineri votul de încredere al parlamentului pentru învestirea unui nou guvern, au comunicat pentru Radio Chişinău surse din cadrul Biroului Permanent al Parlamentului. Informaţia nu a fost deocamdată confirmată oficial.

Sursa: infoprut.ro

Oligarhul rus Iakov Goldovsky, proprietarul RAFO Oneşti, vrea să demonteze şi să vândă la fier vechi utilajele şi echipamentele din cadrul rafinăriei, decizia urmând să fie votată formal de acţionari peste două săptămâni.

Compania Petrochemical Holding din Viena, acţionarul majoritar al RAFO Oneşti, a decis să vândă rafinăria la fier vechi, urmând ca terenul să fie folosit ca platformă industrială pentru o serie de proiecte tehnice.

Informaţia se regăseşte în propunerea acţionarului majoritar ce urmează să fie discutată în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor, care va avea loc în data de 18 februarie. „Datorită situaţiei financiare a RAFO, îl împuternicesc pe directorul general RAFO SA să înceapă procedura de desfacere (vânzare) a activelor şi utilajelor aferente ale companiei“, potrivit unui comunicat al companiei transmis marţi Bursei de Valori Bucureşti.
Sumele obţinute din vânzarea instalaţiilor vor fi folosite pentru finanţarea activităţii curente, plata obligaţiilor de mediu şi întreţinerea infrastructurii existente în vederea dezvoltării pe terenurile rafinăriei a unei platforme industriale pentru implementarea unor proiecte tehnice. „Preţul de vânzare a activelor şi a utilajelor se va stabili în baza preţurilor utilajelor pe piaţa second-hand (utilaje folosite), dar nu poate fi mai mic decât preţul fierului vechi pe piaţa locală românească în ziua semnării contractelor de vânzare-cumpărare a utilajelor“, se arată în comunicat.

Magnatul din umbră

Petrochemical Holding deţine 96,51% din acţiunile RAFO, iar restul de 3,48% aparţin mai multor acţionari. La rândul său, Petrochemical Holding este deţinută de către magnatul rus Iakov Goldovsky. Rafinăria de la Oneşti a fost cumpărată în anul 2009 de către Goldovsky, care a deţinut colosul petrochimic Sibur dinRusia până la venirea la putere a lui Vladimir Putin. El a pierdut controlul asupra Sibur în anul 2002, când a ajuns în curtea Gazprom. Oligarhul a stat atunci în închisoare timp de şapte luni, fiind acuzat de delapidare. Ulterior, el a fost eliberat, a părăsit Rusia şi a înfiinţat Petrochmeical Holding în Austria.

Cronica unui eşec

Ultimul an în care rafinăria din judeţul Bacău a mai produs motorină sau benzină a fost 2008. De atunci, compania face afaceri din vânzarea de active diverse. Cele 43 de benzinării ale RAFO au fost vândute în anul 2009. În toamna anului trecut, acţionarii RAFO Oneşti au aprobat reducerea capitalului cu aproape 2 miliarde de lei, pentru a acoperi pierderile istorice şi pentru a evita dizolvarea companiei. RAFO se află într-o situaţie dificilă de foarte mulţi ani, astfel că reducerea capitalului a avut loc cu scopul de a compensa pierderile reportate, care se ridicau la 1,92 miliarde de lei la finele anului 2013.

Scandal după scandal

De-a lungul timpului, RAFO a fost implicată într-o serie lungă de scandaluri, unele dintre acestea lăsându-se cu ani grei de închisoare. În luna octombrie 2014, omul de afaceri Marian Iancu, fost proprietar al rafinăriei, a fost condamnat definitv la 12 ani de închisoare de către Curtea de Apel Bucureşti în dosarul RAFO, fiind acuzat de evaziune fiscală şi spălare de bani. Alături de acesta, au mai fost condamnaţi Constantin Mărgărit şi Octavian Iancu (fratele lui Marian Iancu – n.r.) la câte zece ani de închisoare, Elenkalan Hazrettin şi Alex Martin (fost Akaroglu Cuneyit) la câte nouă ani de închisoare, Marius Turică şi Gheorghiţă Iancu, la câte şapte ani de închisoare, dar şi Silviu Neacşu la doi ani şi nouă luni de închisoare cu suspendare. De asemenea, magistraţii au mai decis să confişte de la Marian Iancu peste 215 milioane de dolari şi 13 milioane de euro. Acuzaţiile au fost formulate în baza concluziilor din procesul-verbal întocmit de Fisc. Mai exact, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat prin neplata impozitului pe profit în sumă totală de 80,62 milioane de lei şi prin TVA dedus ilegal în valoare de 55,03 milioane de lei, rezultând un prejudiciu total de 135,65 milioane de lei.

Dosarul Carom

Un alt dosar ajuns în instanţă este Carom. În luna decembrie 2014, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe Ovidiu Tender la 11 ani şi patru luni de închisoare şi pe Marian Iancu la 13 ani şi opt luni de închisoare, acuzaţiile fiind de înşelăciune şi spălare de bani.
Decizia nu este, însă, definitivă. Tender şi Iancu sunt acuzaţi că au preluat ilegal controlul companiei Carom Oneşti şi au prejudiciat-o cu 143,4 milioane de lei (1.434 de miliarde de lei vechi), sumă stabilită la nivelul anului 2003.
Înainte de 1990, Carom SA a făcut parte din Platforma Petrochimică Oneşti. Cei doi oameni de afaceri sunt acuzaţi că au drenat resursele Carom prin intermediul unui circuit financiar complex.

Istoria RAFO

• 1956 Guvernul comunist înfiinţează Platforma Petrochimică Borzeşti, aici fiind construită Rafinăria 1 Oneşti, care procesa ţiţei nesulfuros din ţară.
• 1979-1980 A fost pusă în funcţiune Rafinăria 2, care procesa ţiţei sulfuros din import.
• 1991 RAFO Oneşti este înregistrată ca societate de sine stătătoare, compania nefiind inclusă în Petrom.
• 2001 Imperial Oil, controlată de către omul de afaceri Corneliu Iacubov şi Canyon Servicos, achiziţionează 59,9% din rafinărie.
• 2004 Firma Balkan Petroleum, controlată de către Marian Iancu, ajunge proprietarul rafinăriei. • 2004 RAFO cere insolvenţa, fiind la acel moment cel mai mare datornic la buget. Balkan Petroleum propune fuziunea cu producătorul de cauciuc sintetic Carom Oneşti şi conversia datoriilor în acţiuni, operaţiune în urma căreia statul ar fi urmat să deţină 62% din noua entitate. Statul se opune motivând că aşa s-a angajat în faţa FMI.
• 2005 Firma olandeză Calder-A, deţinută tot de Iakov Goldovsky, cumpără acţiunile RAFO de la Balkan Petroleum. • 2008 AVAS încetează monitorizarea post-privatizare, constatând că investitorii şi-au îndeplinit obligaţiile, producţia încetează „pentru modernizare“.
• 2009 Petrochemical Holding ajunge acţionar majoritar, cu 96% din acţiuni, consolidând toate participaţiile controlate indirect de Goldovsky.
• 2010 RAFO iese din insolvenţă, dar producţia rămâne oprită.
• 2011Curtea de Apel Braşov decide irevocabil menţinerea deciziei de închidere a procedurii de reorganizare.

România mai are doar patru rafinării în funcţiune

Dacă în perioada de glorie România avea o capacitate de rafinare de 34 de milioane de tone pe an şi un număr de zece rafinării, astăzi doar trei rafinării mai realizează carburanţi, respectiv Petrobrazi (Petrom), Petromidia (Rompetrol) şi Petrotel (Lukoil), în vreme ce, la Vega, grupul Rompetrol produce bitum. Dintre celelalte, Arpechim se află în conservare, iar statul speră ca investitorii care vor prelua Oltchim să cumpere şi Arpechim, care îi furnizează materie primă. În afară de RAFO, celelalte rafinării din ţară sunt Astra Română, Steaua Română, Dărmăneşti şi Suplacu de Barcău. Planul lui Ceauşescu a fost să deschidă cât mai multe rafinării, astfel încât să prelucreze ţiţei importat din statele aflate în Orientul Mijlociu, cu care România întreţinea relaţii bune în perioada comunistă. Ulterior, carburanţii erau exportaţi, scopul final fiind aducerea de valută în ţară.

Sursa:adevarul.ro