Un aliat al fostului lider al opoziţiei ruse Boris Nemţov, a fost otrăvit şi se află în stare gravă la un spital din Moscova. Vladimir Kara-Murza se afla în clădirea unei agenţii de ştiri controlată de stat, în momentul în care i s-a făcut rău. 

Opozantul a fost transportat imediat la spital, iar în prezent se află în stare critică la terapie intensivă. Medicii au stabilit că bărbatul de 33 de ani a fost otrăvit cu o substanţă neidentificată. Doctorii au mai constatat că el suferea de pneumonie şi avea pancreasul inflamat.

Vladimir Kara-Murza este un susţinător al fostului lider al opoziţiei Boris Nemţov, ucis în februarie, în apropiere de Kremlin. Activistul este şi un critic aprig al preşedintelui rus Vladimir Putin. Kara-Murza a fost şi unul din experţii care au lucrat la raportul referitor la prezenţa trupelor ruseşti pe teritoriul Ucrainei.

Sursa:jurnal.md

Procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție și infracțiuni de serviciu, comise în perioada 2010-2012. Este vizat fostul primar al orașului Giurgiu, senatorul Lucian Iliescu. 

Vineri, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 12 locații situate în municipiul București și județele Giurgiu și Ilfov, din care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Sursa:digi24.ro

Să încep cu o butadă. Mulţi dintre dumneavoastră nu veţi fi de acord, probabil, cu ce-am să spun, dar tocmai de asta e şi butadă ca fiecare s-o trateze după propriul plac. Aşadar, butada.

Atunci când guvernanţii ne mint pe noi, cei care i-am votat, înseamnă că situaţia nu e chiar atât de proastă. Înseamnă că încă nu e chiar totul pierdut. Înseamnă că nu au furat încă ultimul bănuţ de-al nostru. Atunci însă când guvernanţii încep să spună adevărul, înseamnă că ne confruntăm cu un dezastru. Putem fi siguri că totul a fost furat, iar guvernanţii nu se mai tem de furia şi protestele noastre.

Aşa cum la noi minciuna rămâne trucul preferat al politicienilor, putem trage concluzia că mai sunt speranţe. Guvernanţii vor să ne adoarmă vigilenţa. Înseamnă că se tem de furia şi protestele noastre. Mi se pare că de acest lucru trebuie să ţinem cont atunci când, pe 7 iunie, vom ieşi în Piaţă la protestul cel mare, organizat de Platforma DA.

Minciuna lor continuă şi asta e bine. Rezultatele ultimului sondaj de opinie arată clar ce păţesc cei care consideră că faptele lor criminale vor rămâne netaxate. Se pare că electoratul nostru se deşteaptă şi nu mai are de gând să voteze PD-ul lui Plahotniuc şi PLDM-ul lui Filat. Acum rămâne să se deştepte procurorii, anchetatorii, judecătorii.

După ce PD-ul lui Plahotniuc, bunăoară, va rămâne în afara Parlamentului, noul Procuror General va avea mâinile dezlegate şi va putea trimite dosarul lui Plahotniuc în instanţa de judecată. Ce mai dosăroi va mai fi şi acesta! Şi ce ani grei de puşcărie îl aşteaptă pe Ulinici Monitorizatul! După care va veni rândul lui Platon. Apoi şi eşuatul Filat se va aşeza pe banca acuzaţilor. De sovieticul general Voronin nici nu mai vorbim! Va avea un dosăroi pe potriva celui al lui Plahotniuc. Apoi va veni rândul plevuştii. Hoţul inocent – Shor, Ostap Bender de Făleşti – Renato Usatîi, trădătorul de Patrie ot Sadova – Igor Dodon, prăjina de la BNM – Dorin Drăguţanu, scula de la CNA – Viorel Chetraru şi încă mulţi, mulţi alţii! Şi la muţi, mulţi ani!

Minciuna continuă în cazul BEM. Semn că nu au de gând să întoarcă miliardul furat. Minciuna continuă şi în cazul Aeroportului. Instanţele de judecată au futbolit de la unii la alţii, timp de doi, ani dosarul intentat de PLR. Miercurea viitoare, pe 3 iunie, Curtea de Apel va fi nevoită, în sfârşit, să ia o decizie în acest caz strigător la cer.

Cred că ar trebui să facem un efort şi să venim miercuri la Curtea de Apel ca să ne vadă toată lumea. Inclusiv ambasadele străine, inclusiv funcţionarii europeni. Ca să înţeleagă şi Ion Pleşca, preşedintele Curţii că ne pasă. Că nu vom permite să îngroape adevărul despre furtul Aeroportului. Aşa cum au ieşit la suprafaţă fărădelegile de la BEM, la fel vom afla şi numele celor implicaţi în jaful de la Aeroport.

Sursa:jurnal.md

Jucătoarea română de tenis Andreea Mitu (23 ani) a reușit, joi, cea mai bună performanță a carierei sale, calificarea în turul al treilea al unui turneu de Mare Șlem, cel de la Roland Garros, după ce a învins-o pe Karolina Pliskova (Cehia), a 12-a favorită, cu 2-6, 7-6 (5), 6-4)

Mitu, aflată pe locul 100 în ierarhia mondială și aflată în premieră pe tabloul principal la Roland Garros, a reușit a doua sa victorie în fața unei adversare din top 20 în acest an (Pliskova — locul 12), după ce în aprilie a învins-o pe Eugenie Bouchard (7 WTA) cu 4-6, 6-4, 6-1, în meciul de Fed Cup cu Canada.

Andreea Mitu a cedat clar primul set, cu 2-6, dar în al doilea a revenit și a mers cap la cap cu Pliskova, reușind să îl câștige în tiebreak, cu 7-5. În decisiv, românca a condus cu 2-0, Pliskova a revenit și a egalat, 2-2, dar apoi Andreea Mitu s-a desprins incredibil la 5-2. Bucureșteanca a avut o primă minge de meci pe serviciul său, dar nu a reușit să profite și Pliskova a făcut un break (5-3). Mitu a mai ratat două mingi de meci și pe serviciul adversarei, care s-a apropiat la un singur ghem (5-4). În cele din urmă, Andreea Mitu s-a impus cu 6-4 și a ajuns în turul al treilea la Roland Garros.

Pliskova a reușit 15 ași în acest meci (Mitu doar 5), în timp ce jucătoarea cehă a comis 4 duble greșeli, iar Andreea nu mai puțin de 9. Numărul de lovituri direct câștigătoare a fost de 39 pentru Pliskova și 38 pentru Mitu, românca făcând mai multe erori neforțate, 43, față de 40 ale Karolinei Pliskova.

Mitu și-a asigurat un cec de 85.000 de euro și 130 de puncte WTA, iar în meciul următor o va întâlni pe italianca Francesca Schiavone (34 ani), numărul 94 WTA, care a trecut în faza anterioară de rusoaica Svetlana Kuznețova, cu 6-7 (11), 7-5, 10-8, după un meci-maraton.

Tot joi, Irina Begu, cap de serie numărul 30, s-a calificat și ea în turul al treilea, după 6-2, 6-0 cu croata Ana Konjuh (17 ani, 94 WTA). În turul următor și ea va întâlni o reprezentantă a Cehiei, Petra Kvitova, a patra favorită, cea care a învins-o recent la Madrid, cu 7-5, 6-3, în sferturile de finală.

Sursa:agerpres.ro

Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis joi ca fostul primar al municipiului Constanța Radu Mazăre să fie cercetat în continuare în arest preventiv, în dosarul în care este acuzat de DNA de fapte de corupție.

Curtea Supremă a admis o contestație a DNA față de decizia instanței de a nu mai prelungi arestul preventiv.

În consecință, ÎCCJ a prelungit mandatul de arestare preventivă în cazul lui Radu Mazăre cu 30 de zile, de la 1 iunie la 30 iunie, decizia fiind definitivă.

Inițial, cele două judecătoare care au avut de soluționat dosarul lui Mazăre au dat decizii contrare. Una a fost pentru menținerea lui Mazăre în arest preventiv, cealaltă a decis ca acesta să fie eliberat și plasat în arest la domiciliu. Pentru soluționarea acestui caz, în completul de judecată a intrat un al treilea magistrat, iar acesta din urmă a votat pentru menținerea fostului edil în arest preventiv.

Aceeași decizie a fost luată și în cazul omului de afaceri Sorin Strutinsky.

Radu Mazăre se află în arest preventiv din 2 aprilie.

Potrivit DNA, în perioada 2006 — 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul omului de afaceri Sorin Strutinsky, a solicitat și primit circa 2 milioane de euro de la reprezentanții a două societăți comerciale, în scopul facilitării emiterii documentațiilor de urbanism necesare dezvoltării unor proiecte imobiliare de tip mall, pe care aceste firme intenționau să le deschidă în Constanța.

„Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanții societății respective cu o firmă controlată de Mazăre atât direct, cât și prin intermediul celuilalt inculpat. În perioada 2008 — 2014, Mazăre, cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la o societate comercială peste 7 milioane de euro pentru că a asigurat acesteia câștigarea unei licitații organizate de Primăria Constanța pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a orașului. În același timp, între firma respectivă și instituția publică condusă de Mazăre a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani, cu un cost total estimat de 1.194.056.850 lei — circa 335 milioane de euro”, preciza DNA.

Potrivit sursei citate, în perioada noiembrie 2006 — 2013, edilul Constanței a participat la încheierea a 12 contracte între primărie și societatea controlată de el și de celălalt inculpat, în valoare totală de peste 6 milioane lei.

„În perioada noiembrie 2008 — 2012, Mazăre a semnat 13 contracte, acorduri-cadru și contracte subsecvente încheiate între primărie și o societate la care era asociat Strutinsky, în valoare totală de peste 23 milioane lei. Aceste contracte au vizat achiziția unor servicii artistice desfășurate cu diverse ocazii, organizarea unor spectacole artistice, serviciul de pază a bunurilor publice și private aparținând municipiului Constanța, serviciul de protecție a funcționarilor Primăriei Municipiului Constanța aflați în exercițiul funcțiunii în perioada 15 februarie 2009 — 15 februarie 2012, etc”, arată DNA.

Procurorii au constatat că, în ambele cazuri, au fost obținute foloase atât pentru sine, prin societatea pe care o controla și cu care Radu Mazăre s-a aflat în raporturi comerciale în ultimii 5 ani, înainte de comiterea faptei, cât și pentru Sorin Strutinsky.

Sursa:agerpres.ro

Acum mulţi ani din Chişinău a dispărut un deputat. Vlad Cubreacov a apărut aşa cum a dispărut – subit. Poveştile sale sunt spuse acum la grădiniţă pentru a fi speriaţi bebeluşii neascultători, pentru că nu impresionează pe nimeni.

Cu ceva timp în urmă, fostul director al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) a fost răpit de oameni necunoscuţi, iar bârfele care circulau în Chişinău spuneau că Artur Reşetnicov ar fi fost abuzat sexual. Nimeni nu i-a găsit pe nenorociţii care i-au făcut asta lui Arturaş, om de casă al lui Voronin. Cert este că şi povestea asta a fost dată uitării, iar bravii poliţişti nu au descoperit făptaşii, care pur şi simplu s-au evaporat sau nu au existat.

Anul trecut, Gheorghe Papuc, un fost ministru al Afacerilor Interne a fost condamnat, dar în loc să fi fost încarcerat chiar în sala de judecată, individul a plecat om liber. Şi dus a fost. Serviciile ”îl caută” şi în bortă de şarpe. Sunt convins, chiar dacă ar apărea în faţa MAI, nimeni nu s-ar obosi să-l aresteze.

În momentul în care a devenit cunoscută dispariţia miliardului o maşină cu multe acte bancare, probabil cele mai importante acte, a fost furată şi incendiată. Făptaşii nu au fost găsiţi nici acum. Chestia ciudată este că acte importante au fost puse toate într-o maşină, iar hoţii au ştiut ce maşină să fure. De fapt, ce să fure? Că nu au furat nimic. O fi vorba de un piroman mai excentric, îi place să dea foc maşinilor cu acte din bănci.

Acum două săptămâni, poliţia şi nu mai ştiu ce instituţii ale ”statului” Republica Moldova l-au prins pe un cetăţean român, George Simion, şi l-au expulzat din ţară. Ce coincidenţă? Cetăţeanul urma să participe la un protest pro Unire. Teoretic, au încercat să-i sperie pe oameni. Practic, la mitingul pro Unire au fost mai mulţi ca niciodată.

Ieri, bravii poliţişti moldoveni au descoperit un ”arsenal” de cocktailuri Molotov. Ciudat, dar ”arsenalul” se afla într-o clădire părăsită, deci putea fi plasat acolo de oricine. Eu nu înţeleg, cine depozitează cocktailuri Molotov? Acestea se fac foarte uşor. Doar ”teroriştii” moldoveni au astfel de ”arsenal”. Coincidenţă sau nu, dar urmează un alt protest în centrul Chişinăului.

Concluzia. Băieţii care organizează toate tâmpeniile descrise de mine mai sus au foarte puţină imaginaţie şi, de regulă, dau greş. Nu sunt în stare să facă o chestie credibilă. Le lipseşte ştaiful. Ai impresia că sunt nişte copii care se joacă în nisip. Măi, băieţi, eu v-aş da afară. Eficienţă – zero. Impact la fel. Staţi să vedeţi câţi oameni vor veni în PMAN, la protest. Voi credeţi că aţi speriat pe cineva?

Sursa: cojocari.ro

Foşti angajaţi ai Ministerului de Interne, ai Serviciului Informaţii şi Securitate, Procuraturii Generale, Armatei Naţionale, ai Centrului Naţional Anticorupţie, dar şi participanţi ai războiului pentru independenţa ţării, au ieşit astăzi în scuarul monumentului lui Ştefan cel Mare din capitală, manifestându-şi nemulţumirea faţă de toate nelegiuirile din ţară.

 Mai mult, foştii angajaţi ai instituţiilor de forţă şi participanţii la războiul de pe Nistru au dat citire unei rezoluţii în care anunţă iniţiativa de aderare la valorile promovate de Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr”, pe care o consideră singura mişcare populară capabilă să readucă speranţa la o viaţă decentă într-un stat european, democratic şi prosper.

„E timpul ca cetăţenii de toate vârstele, indiferent de etnie, viziuni politice şi religioase, să se mobilizeze în jurul Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr”, pentru a putea face faţă pericolului iminent. E timpul, fraţilor! Doar împreună suntem puternici!”, a declarat membrul Consiliului de Presă, Chiril Moţpan.

Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr” a fost lansată pe 24 februarie, iar din ea fac parte avocatul Andrei Năstase, ex-judecătorul la CEDO Stanislav Pavlovschi, politologul Igor Boţan, jurnalistul Vasile Năstase, ex-vicepremierul Valentin Dolganiuc, ex-ministrul Finanţelor Mihai Manole, experţii anticorupţie Olesea Stamate şi Mariana Kalughin, jurnalista Angela Aramă etc.

Membrii şi susţinătorii Platformei Civice vor în primul rând să întoarcă cetăţeanului statul, să pună capăt demagogiei legate de lupta împotriva corupţiei şi de mimarea reformelor şi să contribuie la scoaterea din captivitate a instituţiilor de drept şi a celor financiare.

Platforma „DA” îşi propune să organizeze pe 7 iunie un nou protest antiguvernare. Oamenii sunt chemaţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale pentru a protesta faţă de clanurile oligarhice de la guvernare, precum şi faţă de imitarea investigaţiei furtului din sistemul bancar.

Amintim că la ultimul protest organizat de Platforma „DA” au ieşit în stradă în jur de 50 de mii de oameni care au scandat „Jos Criminalii”, „La puşcărie!”, „Noi suntem poporul!”, „Plahotniuc, nu uita, puşcăria-i casa ta!”, „Jos hoţii”, „Miliardul înapoi!” şi „Sus Codruţa la DNA, Jos Chetraru la CNA!”.

Sursa:jurnal.md

Procurorii DNA fac percheziţii, joi, la sediul Primăriei Tulcea, la locuinţa primarului Constantin Hogea şi la mai multe firme, într-un dosar privind fapte de corupţie care ar fi fost comise anul trecut.

Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că au loc percheziţii la opt adrese din municipiul Tulcea, dintre care una este sediul unei instituţii publice, restul fiind sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice.

Percheziţiile au loc într-un dosar în care procurorii DNA Galaţi fac cercetări privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, care ar fi fost comise anul trecut, a precizat DNA.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia publică unde au loc percheziţii este Primăria Tulcea. Anchetatorii fac percheziţii şi la locuinţa primarului municipiului Tulcea, Constantin Hogea, dar şi la firme care ar fi încheiat contracte cu Primăria.

Potrivit surselor judiciare, printre persoanele vizate în acest caz ar fi primarul Constantin Hogea şi un om de afaceri din judeţul Tulcea, care ar fi obţinut ilegal contracte cu Primăria.

Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

Constantin Hogea este la al treilea mandat consecutiv de primar al municipiului Tulcea.

Sursa:mediafax.ro

Președintele Klaus Iohannis i-a transmis joi o scrisoare președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în care precizează că nu are competențe constituționale sau legale în ceea ce privește înlăturarea din funcție a președintelui ÎCCJ și a procurorului-șef al DNA.

Şeful statului precizează în răspunsul adresat lui Călin Popescu Tăriceanu că în data de 26 mai acesta i-a transmis o scrisoare, semnată împreună cu alţi patru membri ai Senatului, prin care îi solicita ca, folosind instrumentele constituţionale şi legale de care dispune, să înlătură, prin demitere sau demisie, din funcţiile pe care le ocupă,” pe preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna Livia Stanciu, şi pe procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura-Codruţa Kovesi” şi să iniţieze, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, o anchetă disciplinară a celor doi magistraţi menţionaţi.

„Totodată, îmi solicitaţi să mă alătur, neîntârziat şi fără rezerve Parlamentului în demersul acestuia de modificare a Codului de procedură penală în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracţiunile comise fără violenţă şi a înlocuirii noţiunii de «suspiciuni rezonabile» cu cea de «indicii temeinice» ca precondiţie pentru punerea în mişcare a acţiunii penale”, scrie Iohannis.

El i-a transmis lui Tăriceanu, că, referitor la solicitarea de înlăturare din funcţie a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, „Preşedintele României nu dispune de asemenea competenţe constituţionale sau legale”.

„În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor nu prevede instituţia demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcţii de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Preşedintele României. Aplicarea acestei sancţiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004”, mai precizează preşedintele Klaus Iohannis în scrisoarea de răspuns adresată preşedintelui Senatului.

Klaus Iohannis îi răspunde lui Tăriceanu şi în privinţa solicitării de înlăturare a celor doi magistraţi prin demisie.

„Consider că demisia dintr-o funcţie de conducere reprezintă un act unilateral de voinţă, care nu poate fi determinat sau influenţat de nicio autoritate publică, deci nici de către Preşedintele României”, afirmă preşedintele.

Potrivit lui Klaus Iohannis, „asigurarea independenţei justiţiei reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunţe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a procurorilor şi, implicit, cu privire la cariera acestora”.

„În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciaţi necesar, urmează să vă adresaţi direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Preşedintele României nu are atribuţia de a declanşa, în numele niciunei alte autorităţi sau persoane, un asemenea demers juridic”, îi transmite şeful statului senatorului Călin Popescu Tăriceanu.

Preşedintele Klaus Iohannis răspunde şi solicitării celor cinci senatori „de a se alătura demersului Parlamentului de modificare a Codului de procedură penală”.

„Îmi menţin poziţia exprimată public, prin care mi-am manifestat opoziţia faţă de o eventuală modificare a acestor reglementări. În opinia mea, o situaţie particulară şi regretabilă precum cea menţionată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorităţii judecătoreşti, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic”, apreciază preşedintele Iohannis.

El mai menţionează că „un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient şi rezonabil pentru modificarea legislaţiei penale”.

„Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social şi juridic pe care astfel de noutăţi le-ar putea produce în viaţa societăţii. Codul penal şi Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent şi, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice raţiuni sau interese politice”, spune şeful statului.

În finalul scrisorii, preşedintele precizează punctul său de vedere ferm cu privire la modificările aduse în Parlament Codului penal şi de procedură penală.

„Refuzul meu de a mă ralia unui demers parlamentar de modificare a legislaţiei penale rămâne ferm, cu atât mai mult cu cât toate aceste modificări legislative par a urmări diminuarea capacităţii autorităţii judecătoreşti de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare corupţie”, transmite şeful statului.

Sursa:agerpres.ro, mediafax.ro

Federația Internațională de Fotbal (FIFA) a suspendat miercuri, cu titlu provizoriu, 11 persoane, printre care se află și Jeffrey Webb, unul dintre vicepreședinții săi, după procedura declanșată de justiția americană într-o afacere corupție relatează AFP.

Cele 11 persoane suspendate din toate activitățile legate de fotbal sunt Jeffrey Webb (președintele CONCACAF, președintele federației Insulelor Cayman, membru al Comitetului Executiv al FIFA), Eduardo Li (membru al Comitetului Executiv al FIFA, președintele federației costaricane), Julio Rocha (responsabil cu dezvoltarea FIFA, președintele federației din Nicaragua), Costas Takkas (colaborator al președintelui CONCACAF, Jeffrey Webb), Jack Warner (ex-vicepreședinte FIFA, președinte al federației Caraibelor), Eugenio Figueredo (vicepreședinte FIFA), Rafael Esquivel (membru în Comitetul executiv al CONMEBOL, președintele federației din Venezuela), José Maria Marin (membru al Comitetului de organizare a FIFA pentru fotbalul olimpic, fost președinte al Confederației braziliene de fotbal), Nicolas Leoz (fost membru al Comitetului Executiv al FIFA și fost președinte al CONMEBOL), Chuck Blazer (fost influent om de fotbal din Statele Unite) și Daryll Warner (unul dintre fiii lui Jack Warner).

Aceste persoane au fost suspendate pe baza ”anchetelor Camerei de investigații a comisiei de etică a FIFA” și a faptelor dezvăluite miercuri de către justiția americană, a explicat FIFA într-un comunicat.

Poliția elvețiană a arestat miercuri dimineața șapte oficiali FIFA, la cererea autorităților americane, în acest scandal de corupție: Jeffrey Webb, Eduardo Li, Julio Rocha, Eugenio Figueredo, Rafael Esquivel, Jose Maria Marin și Costas Takkas.

Sursa:agerpres.ro

Personalitatea politicienilor noștri ar fi un bun studiu de caz pentru Machiavelli. Rareori se întâlnesc într-o formă atât de „pură” incompetența, corupția și ambițiile.

E timpul să afirmăm cu voce tare: clasa politică din Republica Moldova a depășit orice limită a bunei cuviințe și a moralității civice. S-a compromis dincolo de orice reabilitare posibilă, pierzându-și, odată cu coloana vertebrală, și încrederea din partea noastră. Îi rămâne o singură opțiune: demisia in corpore.

E timpul să ne facem auziți și noi, foștii angajați ai instituțiilor de forță și participanții la Războiul pentru Independența țării. Demnitatea pe care ne-o impune statutul de apărător al patriei și al societății ei ne cere să ne ridicăm la înălțimea momentului istoric.
E timpul să ne unim forțele, de dragul țării și al oamenilor ei, pentru a da o ripostă clară atât clasei politice, oligarhice şi corupte, cât şi forţelor extremiste, care încearcă, pline de resentiment și interese meschine, să zădărnicească parcursul european al Republicii Moldova prin destabilizarea situaţiei social-politice. Momentul în care ne regăsim amenință destinul democratic al țării noastre.

De aceea, îi rugăm pe foştii angajaţi ai instituţiilor de forţă (Ministerul de Interne, Serviciul Informaţii şi Securitate, Procuratura Generală, Armata Naţională, Centrul Naţional Anticorupţie) şi pe participanţii la Războiul pentru Independenţa ţării să vină joi, 28 mai, la ora 11.00, în scuarul monumentului Voievodului Ştefan cel Mare, pentru a participa la o conferinţă de presă-protest.
După Summit-ul de la Riga, perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană pare să se îndepărteze din ce în ce mai mult. E timpul să le spunem pe nume adevăraților vinovați – guvernanților și politicienilor corupți: hoți și vânzători de țară.
Instituțiile de drept de la noi s-au compromis și ele, devenind o adevărată rușine națională, când au ajuns la cheremul oligarhilor și au început să neglijeze interesele cetățenilor.

Centrul Naţional Anticorupţie tace! Procurorul General a tăcut mâlc mai multe luni şi iată, brusc, demarează investigaţiile privind furtul de miliarde! Aşa, de capul lui? Pentru că îl mustră conştiinţa? Prea puțin plauzibil!
De toate aceste lucruri și-au dat seama zecile de mii de cetăţeni, oameni de bună credinţă, care au salutat iniţiativa de creare a Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr”, singura mişcare populară capabilă să ne readucă speranţa la o viaţă decentă într-un stat european, democratic şi prosper.

Așa că și noi, foştii angajaţi ai instituţiilor de forţă şi participanţii la Războiul pentru Independenţa ţării, în cadrul conferinței de presă-protest organizate joi, 28 mai, începând cu ora 11.00, în scuarul monumentului Voievodului Ştefan cel Mare, ne vom declara deschis adeziunea la valorile promovate de Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr”.
E timpul ca foştii noştri colegi din cadrul structurilor de forţă să arate că au caracter și verticalitate și să nu se lase manipulaţi şi antrenaţi în jocuri politice murdare, îndeplinindu-și atribuţiile în strictă conformitate cu legea şi cu jurământul de credinţă Patriei și Poporului.

E timpul ca cetăţenii de toate vârstele, indiferent de etnie, viziuni politice şi religioase, să se mobilizeze în jurul Platformei Civice „Demnitate şi Adevăr”, pentru a putea face faţă pericolului iminent.
E timpul ca instituţiile guvernamentale să nu-şi mai ascundă acţiunile reprobabile după retorica pro-europeană şi să asigure respectarea veritabilă a drepturilor propriilor cetăţeni la libertatea cuvântului şi libera asociere.
E timpul, fraţilor! Doar împreună suntem puternici! Doar împreună vom reuşi să aducem Republica Moldova în marea familie a ţărilor civilizate – Uniunea Europeană.
E timpul să ne unim forţele dispersate de răuvoitorii acestei ţări.
În numele libertăţii şi viitorului ţării, trebuie să acționăm împreună!

E timpul!

P.S.: Prieteni, vă invităm să veniți, dacă aveți posibilitatea, în uniformă, cu decoraţii şi însemne militare, cu drapelele Republicii Moldova şi Uniunii Europene, pentru a le arăta guvernanţilor cine suntem cu adevărat.
Sunt bineveniți şi reprezentanţii mass-media.

Chiril Moţpan

Bugetul Republicii Moldova a scăpat de un prejudiciu de peste patru milioane de lei. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis recent verdictul în cunoscutul dosar în care un avocat moldovean, sub paravanul încălcării mai multor drepturi în instanţele naţionale, pretindea de la stat suma de peste patru milioane de lei, cât i-ar datora firma letonă „Aroma Floris”.

Magistraţii CEDO i-au respins în unanimitate cererea pe care au catalogat-o ca fiind „inadmisibilă”. Avocatul nu a fost de găsit pentru a comenta verdictul.

Avocatul moldovean Andrei Chiriac a atacat Moldova la CEDO în 2011 nemulţumit că magistraţii Curţii de Apel Chişinău au casat o decizie a Judecătoriei sectorului Botanica. Hotărârea obliga firma letonă „Aroma Floris” să-i plătească avocatului 65.700 de dolari americani şi 160.628 de euro, adică peste 4 milioane de lei. Avocatul s-a plâns că i s-ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil, motivând că judecătorii Curţii de Apel Chişinău au examinat un recurs depus tardiv de către compania letonă. CEDO a examinat cazul şi a declarat neîntemeiate argumentele reclamantului.

Anterior, în instanţele naţionale, prin intermediul unei decizii CSJ s-a încercat însă ca aceste milioane de lei să fie achitate din contul cetăţenilor, ceea ce a fost calificat de către unii experţi în justiţie drept o schemă frauduloasă realizată cu implicarea reprezentanţilor statului.

Totul a început în octombrie 2010, de la o hotărâre emisă de magistratul Ion Druţă, pe atunci preşedinte la Judecătoria Botanica. Cu trei ani înainte să fie promovat la Curtea Supremă de Justiţie, Druţă a examinat un litigiu contrar competenţei jurisdicţionale şi a dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă Aroma Floris o presupusă datorie de peste patru milioane de lei.

Emisă contrar competenţei, hotărârea Judecătoriei Botanica a fost recepţionată de firma letonă abia peste patru luni, şi a fost atacată, pe 28 februarie 2011, la Curtea de Apel Chişinău, cu respectarea termenului legal de 20 de zile de la înştiinţare. Decizia Judecătoriei Botanica a fost casată pe 1 iunie 2011, iar cazul a fost trimis la rejudecare. Avocatul, care nu a avut pretenţii faţă de recursul formulat de Aroma Floris în şedinţa Curţii de Apel, a mers însă la CEDO invocând că firma letonă ar fi depus apelul cu încălcarea termenului legal.

Până ca CEDO să se expună, agentul guvernamental al Republicii Moldova a iniţiat în 2013 o procedură de împăcare între părţi. În consecinţă, s-a adresat la CSJ, cerând casarea deciziei Curţii de Apel şi despăgubirea avocatului. La Curtea Supremă de Justiţie, în februarie 2014 cu votul a trei din cei cinci judecători, inclusiv cu cel al lui Ion Druţă, promovat între timp la această instanţă, s-a dispus încasarea sumei datorate de compania străină, peste patru milioane de lei, din contul bugetului de stat.

Doi judecători au avut opinie separată. Însă, Druţă, care în prezent este şi preşedinte al Asociaţiei Judecătorilor a menţinut, de fapt, contrar legii, propria decizie pe care a adoptat-o pe când era judecător în prima instanţă. Mai mult, aşa cum a relevat nota Inspecţiei Judiciare care a cercetat cazul, judecătorul Ion Druţă nu a avut competenţa să se pronunţe în acest dosar, întrucât acesta trebuia să fie examinat în Letonia. Inspecţia judiciară a fost sesizată de Ministerul Finanţelor, care s-a plâns pe acţiunile magistraţilor de la Curtea Supremă de Justiţie şi a cerut sancţionarea acestora.

La sfârşitul anului trecut, în urma unui recurs al Ministerului Finanţelor, CSJ a casat prima decizie a Curţii ce a dispus achitarea sumei de milioane din contul statului, constatând că s-a admis „încălcarea flagrantă a normelor constituţionale şi lezarea intereselor publice”.

La începutul acestui an, avocatul Andrei Chiriac a denunţat însă procedura de împăcare amiabilă şi a cerut continuarea soluţionării cauzei la CEDO. Astfel, pe 11 februarie CSJ a suspendat examinarea cererii de revizuire a cazului depusă de agentul guvernamental încă în 2013.

Deşi până recent considera că reclamantul trebuie despăgubit financiar, acum câteva săptămâni acelaşi agent guvernamental a solicitat Curţii Supreme de Justiţie să accepte retragerea cererii de revizuire a acestui caz, indicând că în contextul apariţiei unor noi informaţii şi ţinând cont de rezultatele investigaţiilor Inspecţiei Judiciare şi ale CSM, a constatat că reclamantul a comis abuzuri în procedură.

Concluziile lui Lilian Apostol vin, însă, la aproape un an de când nota Inspecţiei Judiciare trăgea alarma pe marginea neregulilor comise de instanţele moldoveneşti în acest caz. Contactat telefonic pentru comentarii, agentul guvernamental a declarat că a acţionat legal, dar a refuzat să spună ce l-a făcut să se răzgândească, invocând că informaţiile poartă un caracter confidenţial. Recent, CSJ a acceptat demersul lui Apostol şi a emis o încheiere privind încetarea procedurii de revizuire în dosarul Aroma Floris.

Anterior, avocatul Andrei Năstase a sesizat de mai multe ori Procuratura Generală în vederea iniţierii unei anchete penale pe numele judecătorilor vinovaţi de emiterea deciziei ce ar fi putut prejudicia bugetul statului, cereri care au fost însă respinse. Într-un stat de drept veritabil, în urma deciziei CEDO, pe numele magistraţilor CSJ care au pus milioanele pe umerii statului în frunte cu Ion Druţă, ar fi fost iniţiate imediat anchete penale, a punctat avocatul Andrei Năstase.

„Hotărârea CEDO este o palmă grea dată justiţiei lui Plahotniuc şi a sculelor sale, Poalelungi şi Druţă. Prin acest verdict, Curtea Europeană ne-a furnizat o probă imbatabilă că regimul criminal din Republica Moldova se menţine pe milioanele furate de la cetăţeni prin intermediul sistemului judecătoresc, unul putred şi capturat. În mod normal, după emiterea acestei hotărâri, preşedintele Asociaţiei Judecătorilor, Ion Druţă, şeful său şi încă doi judecători trebuiau încătuşaţi şi anchetaţi în stare de arest. Oricum ar fi trăiesc satisfacţia că eforturile de câţiva ani dau astăzi roade şi că atunci când vom fi mai mulţi, mai uniţi, mai buni, vom reuşi să stârpim corupţia din sistemul judecătoresc, iar odată cu ea, şi acest regim criminal”, a comentat Andrei Năstase.

Solicitat pentru o reacţie, judecătorul CSJ Ion Druţă a transmis prin intermediul şefului secretariatului Curţii că nu oferă comentarii. De un refuz ne-am ciocnit şi la Procuratura Generală, unde ni s-a spus că pentru a afla dacă procurorul general va iniţia o anchetă penală, trebuie să trimitem un demers oficial.
Sursa:jurnal.md

Regresul economic al regiunii transnistrene continuă. Restanţele salariale cresc chiar şi după ce autorităţile separatiste au redus, în februarie 2015, salariile „bugetarilor” cu 30%. Liderul separatist, Evghenii Şevciuk, acuză Chişinăul şi Kievul de blocaj, iar „societatea civilă” cere ajutor Rusiei.

Pretinsul „ministru al finanţelor” din regiunea transnistreană, Elena Ghirjul, a comunicat administraţiei centrale a „statului” autoproclamat că acumulările la bugetul regiunii au scăzut de la începutul anului cu peste 55% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, dar au fost luni în care acumulările au scăzut şi cu 70%. Din această cauză, doar jumătate din salariile pentru luna aprilie, reduse cu 30%, au fost achitate până la această oră.

Volumul exporturilor din regiunea transnistreană a scăzut de la începutul anului cu 26 la sută, iar importurile cu 21,5 la sută. Aceasta după ce Guvernul de la Kiev a interzis trecerea produselor accizabile prin punctele de trecere Cuciurgan şi Platonovo, de pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Aceste fluxuri au fost transferate de către Kiev către cele mai apropiate puncte de trecere a frontierei controlate de autorităţile de la Chişinău. Autorităţile transnistrene se aşteaptă la o înrăutăţire a situaţiei şi acuză noi blocaje economice din partea Chişinăului şi Kievului.

Şevciuk acuză Chişinăul şi Kievul de „blocadă economică”

Liderul transnistrean, Evghenii Şevciuk, a pus întreaga responsabilitate pentru ceea ce el a numit „regresul economic al Transnistriei” pe seama autorităţilor moldovene, pe care le acuză că ar urmări „blocada economică a regiunii”. „În 2014, partenerii noştri din Republica Moldova au intensificat blocada sistemului bancar şi a transportului de mărfuri. Aceste acţiuni, care nu se regăsesc în niciun document, provoacă daune grave pentru economia transnistreană şi afectează bunăstarea cetăţenilor noştri”, a declarat Şevciuk.

Mai mult, aşa-zisul comitet de anchetă de la Tiraspol a pornit, săptămâna trecută, un dosar penal pe faptul refuzului autorităţilor de la Chişinău de a prelungi licenţa de activitate a mai multor întreprinderi din stânga Nistrului şi cheamă la audieri oficiali de la Chişinău în calitate de martori, dar nu precizează cine anume trebuie să se prezinte. Asta după ce Camera de Licenţiere a Republicii Moldova a refuzat să prelungească licenţa unuia dintre cei mai mari producători de băuturi alcoolice din regiunea transnistreană „Buket Moldavii”. Chişinăul a înaintat cerinţe suplimentare întreprinderii pentru prelungirea licenţei de import de materii prime şi pentru cea de producere a băuturilor alcoolice. Chişinăul solicită întreprinderilor din stânga Nistrului respectarea legislaţiei moldoveneşti pentru producţia alcoolului etilic. Este vorba de contorizarea materiei prime utilizate şi a producţiei finite, dar şi de instituirea controlului fiscal de la Chişinău.

Rusia nu mai trimite bani

Problemele economice ale regiunii transnistrene s-au agravat după ce Rusia a încetat să mai trimită bani în enclava separatistă. Rusia a refuzat pentru prima dată să ofere asistenţa financiară în valoare de 100 de milioane de dolari, solicitată de către liderul separatist, iar de la 1 ianuarie 2015 adaosul de 100 de ruble transnistrene pe care îl primeau din partea Rusiei pensionarii din Transnistria a fost înjumătăţit.

Potrivit „Expert Grup” de la Chişinău, regiunea este extrem de vulnerabilă la şocurile externe, fapt ce s-a acutizat odată cu înrăutăţirea situaţiei economice din Ucraina şi Federaţia Rusă şi respingerea de către autorităţile de facto a Acordului de Asociere semnat de Republica Moldova cu UE.

Propagandă

Presa de la Tiraspol şi aşa-zisele organizaţii „non-guvernamentale” încearcă să mute atenţia opiniei publice de la problemele economice grave în sfera politicii externe şi agită pericolul războiului.

Un grup de organizaţii publice din Transnistria au cerut protecţia preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul unei ameninţări externe. „Cerem protecţie de la Vladimir Putin în cazul în care ar apărea o ameninţare asupra Transnistriei, el fiind cel care ne poate garanta pacea pe teritoriul nistrean”, a declarat preşedintele Uniunii Naţionale a Femeilor din regiunea transnistreană, Tatiana Dolyşneaya.

Reacţia organizaţiilor publice a apărut după ce Ucraina a denunţat mai multe acorduri bilaterale cu Rusia, inclusiv cel de cooperare în domeniul militar, care permitea aprovizionarea şi rotaţia trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului.

Sursa: Deutsche Welle

Președintele şi Parlamentul sunt din nou în dezacord după apariţia unui proiect de modificare a Codului penal care le dă voie aleşilor să îşi angajeze rudele şi prietenii. Klaus Iohannis spune că iniţiativa este total neavenită şi anunţă că va face toate demersurile pentru a împiedica adoptarea ei.

Reacţii dure au venit şi de la procurorii DNA. Aceştia spun că o astfel de lege anulează munca anchetatorilor în dosare importante.

Proiectul iniţiat de parlamentari PSD, PC şi UDMR dezincriminează conflictul de interese. Judecătorii şi procurorii spun că o astfel de lege împiedică lupta împotriva corupţiei. De altfel, inițiativa a primit aviz negativ de la CSM.
„Vi se pare pare firesc, normal, perpetuarea nepotismului în cadrul cabinetului de parlamentar şi angajarea rudelor apropiate?”, a comentat Livia Stanciu, președintele Înaltei Curți.

De acereaşi părere sunt şi procurorii DNA.

„Ar putea afecta în mod serios activitatea de combatere a corupției la nivel înalt. Astfel, în anumite cazuri, s-ar putea pronunța, pentru acest gen de fapte, achitarea unor inculpați deja trimiși în judecată sau clasarea unor dosare aflate în instrumentare”, arată DNA înt-un comunicat.

În prezent, pe rol sunt 99 de dosare cu acest obiect.
Alte două proiecte de modificare a legii ANI au fost adoptate tacit la Camera Deputaţilor, aleşii uitând să treacă iniţiativa şi prin Senat. Pusă în faţa unei astfel de situaţii inedite, conducerea Camerei a anunţat că va cere Comisiei juridice să spună ce e de făcut. Cererea nu a mai ajuns la Comisie.

„Ghinion! Nu a ajuns hârtia!”, a comentat senatoarea PC Cristiana Anghel. „În momentul în care au avizul Consiliului Legislativ și acolo se spune foarte clar: prima cameră sesizată este Senatul și tu, Comisie juridică, trimiți la Camera Deputaților ca primă cameră sesizată….ce dovedește lucrul acesta? Fie rea-credință, fie neștiință a domnului (Cătălin) Boboc (președintele comisiei juridice a Senatului -n.r)”, a acuzat Cristiana Anghel.

Cele două proiecte, printre care unul iniţiat de senatorul PC Cristiana Anghel, le dă voie celor găsiţi incompatibili să candideze pentru alte funcţii. În prezent, legea le interzice celor aflaţi în incompatibilitate să mai ocupe orice funcţie publică timp de trei ani.
Liberalii cer intervenţia lui Victor Ponta.

„Are obligația morală să-și aducă la ordin toți parlamentarii care sunt inițiatorii acestor nenorociri antijustiție și să-i determine să-și retragă inițiativele”, a declarat deputatul liberal Ludovic Orban.

Sursa:digi24.ro

Procurorii DNA au reținut-o, marți, pe Mioara Pribescu, fost director executiv al Direcției economice din Compania Națională Poșta Română SA (CNPR), pentru trafic de influență, constituire de grup infracțional organizat și instigare la abuz în serviciu în formă continuată.

În dosar, a fost reținut și Marius Constantin Fecioru, fost secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), însărcinat cu restructurarea CNPR, acuzat de instigare la abuz în serviciu în formă continuată, (11 acte materiale), complicitate la trafic de influență și constituire de grup infracțional organizat.
Potrivit unui comunicat al DNA postat marți seară pe site-ul instituției, cei doi vor fi prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În cauză, procurorii au dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile față de Constantin Olimpiu Nicolae, fost director Direcția Regională de Poșta Brașov, pentru abuz în serviciu în forma continuată și constituire de grup infracțional organizat.
„Marius Constantin Fecioru, în calitate de secretar de stat (însărcinat ‘să coordoneze, să monitorizeze și să ia toate măsurile necesare pentru restructurarea CNPR pe centre de profit’, ‘să monitorizeze implementarea Strategiei de restructurare și modernizare a CNPR, aprobată prin hotărâre de guvern’), Mioara Pribescu, director în CNPR SA și Constantin Olimpiu Nicolae, directorul Direcției Regionale de Poșta Brașov, împreună cu alte persoane, au constituit o grupare ce a pus în aplicare un mecanism prin care CNPR distribuia trimiteri poștale, fără ca, pentru o parte din corespondența prezentată de o anumită societate comercială, să încaseze prețul serviciului prestat”, se arată în comunicat.

DNA precizează că, în consecință, în perioada mai 2011 — martie 2012, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, Constantin Olimpiu Nicolae, la instigarea Mioarei Pribescu și a lui Marius Constantin Fecioru, a dispus distribuirea repetată, de către CNPR, fără francare și facturare, în folosul unei anumite firme, a unor loturi de corespondență procesate în poșta hibridă (serviciu complex ce combina serviciul nonpoștal de pregătire cu serviciul poștal de trimitere a corespondenței comerciale).
Procurorii susțin că loturile de corespondență comercială erau indicate de Nicolae ori de Pribescu.
DNA menționează că a fost provocat Poștei Române un prejudiciu de 1.128.228 lei.
„Prin dispozițiile date, Nicolae a exploatat nu doar ambiguitățile funcționării serviciului de poștă hibridă, ci și o cutuma la care se recurge în CNPR, în situații de excepție (determinate de necesitatea respectării normelor de funcționare a companiei, care prevăd timpi de circulație a trimiterilor poștale), când se distribuie corespondența fără a se număra ori ștampila. Gruparea avea o anumită continuitate, colaborare, coordonare și o structură bine determinată, în cadrul căreia, fiecare membru și-a asumat roluri prestabilite”, au mai constatat anchetatorii.

Sursa citată subliniază că, în considerarea faptului că a tolerat un mecanism de fraudare care avantaja o societate privată, Mioara Pribescu, în 21 decembrie 2011, a solicitat reprezentanților societății favorizate și apoi a obținut de la aceștia, având susținerea lui Fecioru, un folos pentru altul, respectiv asumarea costurilor distribuirii de către Poșta Română, a scrisorilor ministrului MCSI, fiind vorba de 14.280 de felicitări de Crăciun destinate alegătorilor din județul Bacău.
În cauză procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații — DJI Brașov.

Sursa:agerpres.ro

Criza economică, sărăcia, guvernarea de calitate proastă instaurată în urma unui târg ruşinos a coaliţiei minoritare PLDM, PD în cârdăşie cu PCRM şi furtul miliardului au determinat pe veteranii războiului din 1992 să îşi adune toate forţele şi să formeze Mişcarea Consolidării Civice.

Astfel, membrii mişcării sunt profund îngrijoraţi de situaţia social-politică şi economică din Republica Moldova, iar pentru a evita scenariile politice şi consecinţele grave Mişcarea Consolidării Civice cere guvernării demisia imediată şi necondiţionată a Guvernatorului Băncii Naţionale, a factorilor de decizie şi a Procuraturii Generale, precum şi a CNA şi SIS, Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei. În aceeaşi ordine de idei, veteranii solicită tragerea la răspundere a tuturor persoanelor responsabile de sustragerea miliardului, iar Guvernul trebuie să elaboreze un plan concret de acţiuni pentru renaşterea economiei. De asemenea, preşedintele ţării, Nicolae Timofti, trebuie să sancţioneze persoanele cu funcţii de răspundere care au admis dezastrul din ţară şi să excludă pe Vlad Filat şi Marian Lupu din Consiliul Suprem de Securitate.

Potrivit veteranilor, guvernarea „verde-roşie” a compromis grav ideea europeană şi încearcă să anuleze Acordul de Asociere cu UE, prin boicotarea reformelor. Un pericol iminent de destabilizare a situaţiei îl reprezintă unii lideri şi partide politice care apără interesele Federaţiei Ruse şi cer aderarea la Uniunea Vamală.

În acest context, membrii mişcării îndeamnă toţi oamenii să lase deoparte indiferenţa, laşitatea şi ambiţiile politice şi să se alăture Platformei Civice Demnitate şi Adevăr, iar împreună „să-i penalizăm pe toţi profitorii şi doritorii de domnii”.

Totodată, Mişcarea Consolidării Civice îndemnă populaţia să participe la mitingul de pe 7 iunie din PMAN.

Sursa:jurnal.md

PD şi PLDM au devenit două clanuri oligarhice conduse de Plahotniuc şi Filat, care au interes de a ţine presa în captivitate, de a stoarce zeci de milioane de lei din publicitatea de la posturile pe care le controlează, circa zece la număr, de a beneficia de presă ca de mijloace de propagandă de partid şi, evident, pentru a promova politica Kremlinului în spaţiul informaţional ocupat al Republicii Moldova, politică potrivită cu starea de captivitate a statului.

De această părere este preşedintele Asociaţiei pentru drepturile de autor si conexe „Apollo”, Vasile Năstase, care vorbeşte într-un interviu despre proiectul de modificare a Codului Audiovizualului elaborat oamenii oligarhului Plahotniuc.

La una dintre şedinţele Comisiei Mass-media, deputatul democrat Dumitru Diacov a insistat ca proiectul privind modificarea Codului Audiovizualului să fie inclus pe ordinea de zi a Comisiei, să fie realizat raportul Comisiei şi în decurs de două zile să fie votat în Parlament. După ce proiectul a fost publicat şi criticat de jurnalişti, autorii proiectului au făcut un pas în urmă. Care sunt efectele nefaste ale proiectului de amendare a Codului Audiovizualului? 

Este vorba despre aşa-numitul proiect Ţuţu – Streleţ, cel mai nociv act „legislativ” elaborat vreodată în domeniul mass-media în general şi al audiovizualului în special. Acesta are două componente distincte – pe de o parte, propunerea de interzicere a televiziunilor ruseşti, deşi nu sunt numite în mod expres, pe de alta, strangularea presei libere prin introducerea cenzurii, a intruziunii impertinente şi nepermise în bucătăria jurnalistică, a reintroducerii pedepsei penale pentru angajaţii din mass-media, etc.

Pentru că societatea civilă, instituţiile internaţionale, partenerii noştri de dezvoltare au făcut praf scriitura revanşardă a lui Ţuţu şi Streleţ – a se citi Filat şi Plahotniuc, PD şi PLDM au fost obligate să-şi retragă actul nociv, chipurile, pentru a-l dezbate cu societatea civilă. Nici acest lucru nu s-a întâmplat, pentru că adevărata intenţie a celor doi tâlhari de lux care stau în spatele proiectului a fost legiferarea prezenţei posturilor de televiziune propagandistice din Federaţia Rusă! Or, dacă aserţiunea noastră nu ar fi valabilă, aceştia au avut posibilitatea să adopte prevederea ce ţine de securizarea spaţiului informaţional, renunţând necondiţionat la normele abuzive de încarcerare a presei libere!

În condiţiile în care proiectul asupra căruia au lucrat deputaţii PLDM şi PDM limitează libertatea de exprimare, credeţi că deputaţii ar accepta să colaboreze cu societatea civilă pentru a elabora un Cod al Audiovizualului calitativ? 

Răspunsul este negativ. Când spunem PD-PLDM nu ne putem gândi la două formaţiuni politice democratice, ci la două clanuri oligarhice conduse de Filat şi Plahotniuc. Interesul acestora este unul personal şi anume de a ţine presa în captivitate, de a stoarce zeci de milioane de lei din publicitatea de la posturile pe care le controlează, circa 10 la număr, de a beneficia de presă ca de mijloace de propagandă de partid şi, evident, pentru a promova politica Kremlinului în spaţiul informaţional ocupat al Republicii Moldova, politică potrivită cu starea de captivitate a statului.

Referitor la noul Cod al Audiovizualului, trebuie să spunem că societatea civilă a elaborat un asemenea act legislativ încă în 2010, document care are girul Uniunii Europene, al Consiliului Europei, al OSCE şi al societăţii civile din Republica Moldova. Cu toate acestea, guvernanţii antieuropeni de soiul lui Filat, Voronin şi Plahotniuc nici măcar nu l-au înregistrat  la secretariatul Parlamentului pentru a intra în procedura de adoptare.

Mai mult, în cadrul unei conferinţe de presă, Platforma civică Demnitate şi Adevăr a elaborat un proiect de lege privind ameliorarea actualului Cod al Audiovizualului în care s-a propus:

1.Obligarea radiodifuzorilor să facă public numele proprietarilor – persoane fizice – ale posturilor TV, indiferent de numărul de acţiuni deţinut, şi introducerea interdicţiei de a deţine mai multe licenţe de către unul şi acelaşi proprietar. Interzicerea categorică a înregistrării posturilor de radio şi televiziune în zone off-shore. Normele actuale nu interzic clar deţinerea mai multor radiodifuzori de către unul şi acelaşi proprietar, ceea ce încurajează lipsa transparenţei privind numele proprietarilor (persoane fizice) şi implementarea schemelor de model off-shore în mascarea acestora. Dreptul aceluiaşi proprietar de a deţine mai multe posturi TV duce la dictarea preţurilor de publicitate pe piaţă şi monopolizarea domeniului audiovizualului.

2. Introducerea sancţiunilor pentru difuzarea operelor cinematografice, în afara perioadelor prevăzute în contractele încheiate cu deţinătorii drepturilor de autor sau fără a deţine o licenţă valabilă care i-ar acorda dreptul de a o difuza. Introducerea în articolul 38 al Codului prevederea explicită a sancţiunii pentru nerespectarea drepturilor de autor şi conexe.

De facto, cadrul legal existent conferă autorităţii statale CCA toate pârghiile necesare pentru a depista, documenta şi sancţiona actele de violare a drepturilor de autor şi conexe de către radiodifuzori, lucru consfinţit şi de decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din iunie 2012, neexecutată de către CCA. Totuşi, CCA nu uzează de dreptul său de a sancţiona nerespectarea drepturilor de autor şi conexe, motivând prin mai multe neclarităţi în lege la acest capitol.

3. Introducerea unui articol nou prin care desemnarea operatorului de măsurare a cotelor de audienţă se va face în exclusivitate prin licitaţie publică şi în conformitate cu termeni limitaţi de activitate.

Măsurarea cotelor de audienţă la momentul actual sunt efectuate de companii  desemnate arbitrar, care activează în afara cadrului legal, fără a fi monitorizate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului care, în spiritul legii, reprezintă garantul interesului public şi este unica autoritate de reglementare în domeniul audiovizualului.

4.Actualizarea normelor care prevăd dezvoltarea producţiei autohtone. A obliga radiodifuzorii din Republica Moldova să difuzeze minim 40 la sută produs autohton.

Eludarea normelor de trecere etapizată la o cotă parte mai mare a produsului autohton până în 2010, prevăzute de Codul Audiovizual, denotă iresponsabilitatea CCA, dar şi necesitatea de a actualiza prevederile legale, impunând adoptarea unei politici coerente din partea Consiliului Coordonator al Audiovizualului în acest sens. Aşa cum stau lucrurile acum, securitatea informaţională şi interesul cultural-naţional al RM sunt grav afectate, fiind încurajat produsul rusesc retransmis masiv pe teritoriul RM.

5. Introducerea unor norme clare privind prevalarea în proporţie de 80 la sută a posturilor TV, care emit în limba de stat, în pachetele de canale propuse spre difuzare de către distribuitorii de servicii din RM. Reglementarea, în vederea echilibrării, a numărului de canale din Federaţia Rusă, Ucraina, Bulgaria, Turcia, distribuite pe teritoriul Republicii Moldova, conform procentajului etnic predominant, posturile româneşti fiind incluse în categoria celor care emit în limba de stat.

Portofoliul actual al distribuitorilor de servicii conţine circa 90 la sută posturi ce emit în limba rusă, fapt ce discriminează radiodifuzorii autohtoni, atentează la securitatea informaţională a Republicii Moldova, afectează grav patrimoniul lingvistic şi cultural-naţional al ţării. În acest sens, legislaţia trebuie să echilibreze numărul posturilor care pot fi introduse în portofoliul distribuitorilor de servicii. De asemenea, trebuie reglementat şi echilibrat, conform procentajului etnic minoritar (aproape total neglijat, în favoarea minorităţii ruse) numărul de canale din Ucraina, Bulgaria, Turcia.

6. Reglementarea distribuirii posturilor TV şi Radio din Federaţia Rusă, care difuzează emisiuni manipulatoare şi lansează dezinformare crasă, încălcând principiile de comunicare audiovizuală, prevăzute în Codul Audiovizualului. Pachetele propuse de distribuitorii de servicii vor exclude programele identificate de CCA ca unele ce atentează la securitatea statului. În schimb, vor putea fi difuzate servicii de programe de sport, divertisment, numărul acestora fiind limitat în funcţie de procentajul etnic local.

Pe adresa parlamentului a fost expediat un Proiect de lege privind amendamentele de mai sus, însă, evident, până la ora actuală nu există nicio reacţie din partea finului de cununie al lui Plahotniuc, Andrian Candu,  sau a naşei acestuia, Raisa Apolschii!

Cât priveşte difuzarea produsului autohton în orele de prime time, un jurnalist spunea în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV că deputaţii nu au dreptul să dicteze programul instituţiilor de presă, întrucât financiar este dificil să poţi difuza cel puţin 30% de produs autohton. Cum credeţi, exercită oare politicul vreun rol în ceea ce priveşte produsul autohton? 

Produsul autohton nu are şi nici nu trebuie să fie o ambiţie politică a cuiva. Produsul autohton face parte indispensabilă din activitatea profesională a instituţiilor media. Dacă analizăm procentajul produsului autohton din statele Uniunii Europene, observăm că acesta este de circa 80 la sută, excepţie făcând operele cinematografice şi filmele documentare. În Republica Moldova lucrurile au luat o întorsătură periculoasă după ce instituţia de reglementare, CCA nu şi-a îndeplinit obligaţiile de serviciu, a permis în mod excesiv retransmiterea posturilor de televiziune străine, în special ruseşti, care au distrus în proporţie de 90 la sută produsul local, autohton!

O asemenea stare de lucruri este inadmisibilă, deoarece spaţiul nostru informaţional a fost oferit pe tavă propagandei nesăbuite a Federaţiei Ruse, înăbuşind în acelaşi timp limba română în proporţie de 90 la sută de la posturile de radio şi televiziune. Şi asta în condiţiile în care Codul în vigoare prevede  ca 80 la sută din spaţiul de emisie să fie în limba de stat, procentajul emisiunilor autohtone având acelaşi cuantum!

Articolul nou (61) „Protecţia demnităţii umane şi a drepturilor fundamentale ale omului”, pe care partidele guvernante vor să-l introducă în Codul Audiovizualului aparent, vine să combată propaganda rusească prin intermediul posturilor de radio şi TV din Rusia care sunt retransmise pe teritoriul Republicii Moldova. În realitate, acesta loveşte dur asupra libertăţii de exprimare. În acest context, cum ar putea fi securizat spaţiul informaţional din Republica Moldova? 

Este foarte simplu – să fie interzise televiziunile străine care atentează la securitatea informaţională a Republicii Moldova prin adoptarea unui singur articol de lege, renunţându-se la poftele oligarhice de strangulare a libertăţii de exprimare. Să ştiţi că CCA are la ora actuală toate pârghiile legale pentru a rezolva această situaţie, aşa cum a procedat în cazul Rossia 24, este adevărat ca o jumătate de măsură!

De mai bine de un an jurnaliştii nu au acces în sala de şedinţe a Parlamentului. Numeroasele demersuri şi proteste ale societăţii civile nu au reuşit să schimbe atitudinea politicienilor. Ce acţiuni ar putea facilita accesul presei în sala de şedinţe a legislativului? 

Bineînţeles, este o sfidare a legislaţiei şi a bunului simţ! Este de fapt reacţia nervoasă şi bolnăvicioasă a puterii antieuropene faţă de presa liberă, pentru că prezenţa instituţiilor controlate de moguli nici nu este obligatorie, acestea nici nu au măcar interesul de a asista la şedinţele legislativului sau ale guvernului, ocupaţia lor de bază fiind propaganda de partid şi retransmiterea posturilor ruseşti.

În România, investigaţiile jurnalistice în care au fost vizaţi funcţionari publici au reprezentat un punct de pornire pentru dosarele de rezonanţă. În urma dezvăluirilor făcute în presă au fost demişi şi arestaţi mulţi oficiali. La noi starea de lucruri este alta. Autorităţile de multe ori se eschivează să ofere detalii în cazurile de interes public. Ce comportament ar trebui să adopte jurnaliştii pentru a ameliora relaţia presă-funcţionari publici? 

La ora actuală presa liberă din Republica Moldova reprezintă 10-15 la sută din piaţa media. Este o presă profesionistă, serioasă care are rezultate excepţionale în domeniul investigaţiilor. Rise Moldova, Jurnal TV, Ziarul de Gardă, unele site-uri electronice  au pus pe tapet materiale suficiente pentru ca instituţiile de drept să intenteze sute de dosare penale. Nu s-a întâmplat pentru că respectivele structuri sunt captive şi nu sunt în serviciul statului de drept , ci al oligarhiei criminale. Să vă dau un exemplu. Acum doi ani portalul glasul.md a solicitat în baza legii cu privire la accesul la informaţii date despre societăţile comerciale care intră în aşa – zisul coridor verde, adică nu sunt verificate de către Serviciul Vamal. Răspunsul a fost unul obraznic şi cinic – că numele acestor societăţi nu pot fi făcute publice deoarece ar constitui… secret comercial.

Era, în fond, o aberaţie şi alde Baliţchi şi compania cunoşteau foarte bine acest lucru. Mai mult, este vorba despre un abuz de serviciu care se pedepseşte penal! A trebuit să acţionăm în judecată Serviciul Vamal al lui Filat şi abia peste aproape doi ani să obţinem o hotărâre irevocabilă care, iată, nu este executată de verzii de la vamă! Dacă în următoarele două zile lista firmelor scutite de controlul vamal nu vor ajunge pe adresa redacţiei, aşa cum au promis funcţionarii de acolo, declarând că au trimis informaţia prin intermediul poştei, vom apela la executorul judecătoresc pentru îndeplinirea silită a hotărârii instanţei de judecată. Ce concluzie putem trage de aici? Că presa nu doar şi-a îndeplinit misiunea investigativă, la baza căreia stă suspiciunea că firmele respective sunt afiliate PLDM-ului, ci a dat dovadă de conştiinţă civică şi a apelat la o instanţă de judecată pentru a demonstra complicitatea vămii verzi la un act ilegal, acela de a ascunde informaţii de interes major pentru societate.

Republica Moldova şi-a asumat angajamentul în faţa structurilor europene că va trece din iunie 2015 la televiziune digitală. A mai rămas foarte puţin până atunci. Anterior, experţii media au susţinut că procesul de digitalizare se tergiversează din cauza intereselor oligarhilor. În opinia dvs., vor fi puse în funcţiune acele multiplexuri? 

Am tras în repetate rânduri semnale de alarmă privind tergiversarea trecerii în termen la televiziunea digitală. Deşi au rămas săptămâni numărate, mogulii nu catadicsesc să opereze modificările necesare în Codul Audiovizualului, astfel încât e posibil ca obligaţia statului în faţa partenerilor de dezvoltare să fie compromisă.

De ce se întâmplă acest lucru? Simplu, pentru că actuala stare de lucruri convine de minune oligarhului de prea joasă speţă Plahotniuc, care controlează piaţa media, cea de publicitate, operatorul de măsurare a audienţei, organul de reglementare, numit, impropriu, CCA, Consiliul Concurenţei şi sistemul judecătoresc.

Acum două luni parlamentarii au votat în prima lectură proiectul de lege care prevede că instituţiile mass-media vor fi obligate să dezvăluie numele proprietarilor reali. PLDM, PDM şi PCRM, însă, nu vor ca în Codul Audiovizualului să fie indicat expres că întreprinderile înregistrate în zonele off-shore nu pot fi proprietari de instituţii de presă. Care va fi soarta acestui proiect de lege până la urmă? 

Proiectul în cauză a fost elaborat de societatea civilă de specialitate, şi, la insistenţa partenerilor noştri de dezvoltare, a ajuns în procedură legislativă. Aici, însă, surpriză! Articolul ce prevedea interzicerea înregistrării posturilor de radio şi televiziune în off-shore a fost ostracizat de către sculele Păpuşarului, în complicitate cu cele ale Contrabandistului. Astfel, amendamentul operat la Codul Audiovizualului este lipsit de substanţă. Putem susţine că după adoptarea lui mogulii şi-au asigurat anonimatul şi au barat orice posibilitate de a fi deconspiraţi de instituţiile captive ale statului.

O asemenea impertinenţă şi sfidare a instituţiilor internaţionale a fost manifestată şi în cazul adoptării „Legii” cu privire la finanţarea partidelor politice, în cadrul căreia bandiţii politici au legiferat practicile nocive de utilizare în campania electorală a banilor de provenienţă îndoielnică, a celor proveniţi din furturile din cadrul atacurilor raider, spălărilor de miliarde de dolari, jafului de la bănci şi din rezervele valutare ale Băncii Naţionale, guvernate de nesimţitul Drăguţanu, scula mafiei criminale moldoveneşti. În plus, şi-au asigurat şi o finanţare din banii noştri, ai contribuabililor! Un asemenea cinism şi batjocură la adresa partenerilor europeni e greu de găsit!

Putem vorbi în Republica Moldova despre o concurenţă loială, toţi actorii de pe piaţa audiovizuală respectă regulile jocului? 

Din păcate, trebuie să constat, în calitate de preşedinte al Asociaţiei pentru Dezvoltarea Culturii şi Protecţiei Drepturilor de Autor şi Conexe APOLLO că  în Republica Moldova piaţa audiovizuală este o junglă sălbatică în care oligarhul Plahotniuc şi unii mai mici ca el nu respectă nicio regulă, legea este sfidată şi călcată în picioare, Consiliul Concurenţei şi CCA sunt în serviciul personal al acestui mogul cu  tentaţii penale. Totul, dar absolut totul este controlat de Păpuşar – posturile cu acoperire naţională, inclusiv Moldova 1, agenţia monopolistă de publicitate Casa Media, operatorul de măsurare a audienţei AGB, Consiliul Concurenţei, instanţele de judecată, procuratura şi o bună parte a înalţilor funcţionari de la Ministerul de Interne. Mai mult, pirateria televizată este în floare, produsul autohton o himeră, propaganda de partid o obişnuinţă.

În aceste condiţii pot spune cu certitudine că instituţiile media independente, practic nu pot rezista în faţa acestui dezmăţ fără precedent al oligarhului urmărit de Interpol, iar soluţia ar fi debarcarea acestuia din viaţa publică, scoaterea instituţiilor statului din captivitate, reinstaurarea democraţiei şi a statului de drept!

 Vă mulţumim!

Sursa:jurnal.md

„Vor să lichideze băncile furate. Nu-s băncile, nu-i problema!”, titrează Deutsche Welle. Procurorul General al Republicii Moldova, Corneliu Gurin, a anunţat extinderea investigaţiilor în cazul jafului de un miliard de dolari din sistemul bancar al ţării asupra Guvernului şi Parlamentului şi asupra unor funcţionari de prim rang.

Aceasta în timp ce Guvernul şi unele forţe din Parlament pledează pentru lichidarea băncilor prin intermediul cărora s-au furat banii.
„S-a constatat necesitatea extinderii şi aprofundării investigaţiilor în special în ceea ce priveşte activitatea instituţiilor de stat abilitate cu funcţii de control şi a persoanelor care erau angajate la aceste instituţii”, a menţionat procurorul Gurin. Potrivit lui, urmează a fi investigate aspecte vizând: gestionarea prejudiciabilă a proprietăţii de stat; pierderea controlului statului asupra administrării Băncii de Economii a Moldovei (BEM); neintervenirea, conform atribuţiilor legale, în vederea stopării acţiunilor ilegale şi prejudiciabile. „Urmează să stabilim dacă acţiunile sau inacţiunile reprezentanţilor statului au favorizat gestionarea frauduloasă a băncii, devalizarea acesteia şi punerea în pericol a securităţii statului, ceea ce a impus ulterior alocarea resurselor publice în vederea recapitalizării BEM şi altor instituţii financiare („Banca Socială” şi „Unibank”)”, a menţionat procurorul general.

Suspiciune

Numai că el a enumerat, la conferinţa de presă, şi instituţiile la care vor avea loc percheziţii şi, practic, a numit persoanele cu funcţii de răspundere care vor fi cercetate: „Urmează ridicări de acte, percheziţii, inclusiv în instituţiile care au fost nominalizate, audieri, acţiuni speciale de investigaţii. (…) Printre instituţiile vizate sunt: Agenţia Proprietăţii Publice, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară, factori de decizie de prim rang şi alte persoane responsabile din cadrul Guvernului, Parlamentului, Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi alte autorităţi centrale, precum şi reprezentanţii statului în Banca de Economii”. Internauţii au interpretat această declaraţie a procurorului general, făcută înainte ca percheziţiile să aibă loc, ca pe un semnal transmis celor vizaţi să şteargă urmele şi să părăsească ţara, pentru a nu fi arestaţi.

Într-un interviu acordat DW în octombrie 2014, procurorul Corneliu Gurin spunea că „niciun acţionar de la Banca de Economii, inclusiv statul, nu s-a plâns că ar fi fost furat”, prin urmare „tranzacţia din august 2013, în urma căreia statul a rămas fără pachetul majoritar de acţiuni la BEM este una legală”.

Gaburici şi Candu vor lichidarea – Voronin şi Filat se opun

Premierul Chiril Gaburici şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, pledează pentru lichidarea celor trei bănci în derivă, cu achitarea integrală a sumelor către deponenţi, argumentând că lichidarea ar costa statul mai puţin decât menţinerea lor pe linia de plutire. Potrivit experţilor, lichidarea doar a BEM ar costa statul aproximativ 22 miliarde de lei moldoveneşti (1 euro = 20 lei). Unii experţi economici locali susţin că prin lichidarea celor trei bănci se urmăreşte evitarea răspunderii de către cei implicaţi în „jaful secolului”. Potrivit economiştilor, dacă s-ar merge pe formula falimentării celor trei bănci, BEM „ar absorbi toate mijloacele Fondului de Garantare a Depozitelor. Mărimea ce o garantează Fondul pentru fiecare depozit al persoanelor fizice este de numai 6000 lei (aproximativ 300 euro). În UE, nivelul este setat la minimum 100 mii de euro. La începutul anului 2015, Fondul de Garantare a Depozitelor din Moldova era de numai 212 milioane lei moldoveneşti.

Comuniştii şi liberal-democraţii, care au învestit Guvernul lui Chiril Gaburici împreună cu PD (al cărui exponent este şi Andrian Candu) nu susţin, însă, iniţiativa lichidării BEM. „Banca de Economii trebuie salvată”, a menţionat liderul PLDM, Vlad Filat, sugerând noi infuzii de capital din partea statului în această instituţie bancară. „Sunt împotriva lichidării băncilor!”, a menţionat, la rândul său, liderul comunist Vladimir Voronin.

Din 2013, Reidman ţine raportul în seif

Procuratura Generală a anunţat „extinderea investigaţiilor” în cazul băncilor jefuite abia supă ce, la sfârşitul săptămânii trecute fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a publicat un raport privind riscurile de devalizare a Băncii de Economii pe care l-ar fi prezentat cu doi ani în urmă comisiei parlamentare de anchetă. În acest raport, el a explicat cu lux de amănunte cum s-a furat de la BEM până în 2013 şi ce se punea la cale în perioada următoare, doar că nu a fost auzit, şeful comisiei de atunci, comunistul Oleg Reidman, fiind, în opinia lui Neguţa, implicat în tăinuirea jafului, fiind şi cel care a promovat o serie de amendamente la legislaţie „care au făcut sistemul bancar vulnerabil în faţa raiderilor”.

Mai mult, potrivit portalului deschide.md, comunistul Oleg Reidman ar fi ţinut până acum în seiful personal toate documentele, inclusiv raportul comisiei de anchetă privind Banca de Economii (din 2013). Aceasta chiar dacă legea îl obliga să le depună la Secretariatul Parlamentului. Informaţia a fost confirmată de secretarul general al Parlamentului, Ala Popescu: ”La insistenţele noastre şi ale unui deputat, domnul Oleg Reidman a depus abia la începutul lunii mai toate documentele comisiei pe care a condus-o în 2013. Este vorba despre raportul comisiei, procesele verbale ale şedinţelor, dar şi alte acte care au stat la baza concluziilor”, a menţionat Popescu.

Primele arestări

După dezvăluirile făcute săptămâna trecută de Veaceslav Negruţa, fostul şef al Băncii de Economii din Moldova, Grigore Gacikevici, a ajuns în izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie. El are statut de bănuit în dosarul băncilor devalizate şi creditelor neperformante. Alţi doi bănuiţi în acelaşi dosar, oamenii de afaceri Valentin Bodişteanu şi Mihail Moşin au primit câte 30 de zile de arest la domiciliu. Controversatul om de afaceri Ilan Shor, bănuit de „gestionare frauduloasă a BEM” a fost eliberat vineri din arest la domiciliu, după ce şi-a înregistrat candidatura la funcţia de primar de Orhei la alegerile din 14 iunie.

Sursa:jurnal.md

Zi aproape perfectă pentru românce la Roland Garros luni, acolo unde Irina Begu, Alexandra Dulgheru şi Andreea Mitu s-au calificat în turul secund. Alături de ele în manşa secundă s-a calificat şi Simona Halep, care a deschis duminică turneul. Singura sportivă din România care a părăsit turneul este Monica Niculescu, care a avut ghinionul să dea peste una dintre cele mai în formă jucătoare: Carla Suarez Navarro.

După două zile în care sportivele noastre au făcut legea în capitala Franţei, astăzi niciuna dintre jucătoarele din România nu va evolua, urmând a-şi reîncărca bateriile pentru disputele din turul secund. Acolo unde Halep şi Begu pleacă drept mari favorite, iar Dulgheru – aflată în mare formă – are şanse bune să facă o figură frumoasă. Dacă „Piti” o va depăşi pe reprezentanta gazdelor, Alize Cornet, sunt şanse mari să avem o sportivă calificată deja în optimi: în turul trei Alexandra ar urma să o întâlnească pe Simona Halep.

În ceea ce o priveşte pe Mitu, ea va avea de înfruntat o adversară redutabilă, aflată în mare formă, dar în trecutul recent a demonstrat că şi-a ridicat mult nivelul şi că poate produce surpriza.

Programul sportivelor din România în turul secund de la Roland Garros:

Simona Halep – Mirjana Lucic-Baroni (33 ani, 70WTA) – 0-1 întâlniri directe

Irina Begu – Ana Konjuh (17 ani, locul 94 WTA) – primul meci direct

Alexandra Dulgheru – Alize Cornet (25 ani, 29 WTA) – 1-1 meciuri directe

Andreea Mitu – Karolina Pliskova (23 ani, 13 WTA) – prima întâlnire directă

Sursa:prosport.ro

Curtea de Apel Bucureşti a decis ca procurorul Ştefan Crişu să fie cercetat în arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat că a primit 2.000 de euro şi un telefon de 1.000 de euro pentru a interveni la magistraţi de la DIICOT să restituie unei persoane o maşină de lux ridicată la percheziţii.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au reţinut pe Ştefan Crişu, de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, şi au cerut instanţei arestarea preventivă a magistratului, pe o perioadă de 30 de zile.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea procurorilor de arestare preventivă a lui Crişu, stabilind ca acesta să fie cercetat în arest la domiciliu.

Decizia poate fi contestată la instanţa supremă atât de către Ştefan Crişu, cât şi de procurori. Ştefan Crişu va sta în arest la domiciliu până la judecarea contestaţiei de la instanţa supremă, care va decide definitiv dacă procurorul va rămâne cu aceeaşi măsură preventivă, va fi arestat preventiv sau cercetat sub control judiciar.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea procurorilor DNA, a încuviinţat, luni, luarea măsurii arestului la domiciliu sau a arestării preventive faţă de magistratul Ştefan Crişu, urmărit penal pentru trafic de influenţă.

Potrivit procurorilor DNA, începând din luna martie 2013, procurorul Ştefan Crişu ar fi pretins un telefon mobil marca Samsung Galaxy de la o persoană, denunţătoare în cauză, căreia i-ar fi promis că va interveni la procurori de la DIICOT pentru a-i fi restituit un autoturism marca Mercedes Tip CLS 350, ridicat în urma unei percheziţii. Procurorul Crişu i-ar fi cerut apoi aceleiaşi persoane, direct şi printr-un intermediar, suma de 3.000 de euro şi a primit un telefon mobil marca Samsung Galaxy (în valoare de 600 de euro).

Ştefan Crişu a fost prins în flagrant, duminică, după ce a primit de la denunţător un telefon mobil în valoare de aproximativ 1.000 de euro şi suma de 2.000 de euro.

Sursa:mediafax.ro