plaha si ghimpuDeşi puterea sa e aparent adânc înrădăcinată, Guvernul lui Vladimir Plahotniuc are nevoie de o anumită legitimitate externă şi de sprijin financiar urgent. România pare a fi singura salvare în acest moment, comentează o nouă analiză a Fundaţiei Jamestown.

Articolul este partea a treia a unei analize semnate de expertul Vladimir Socor al organizaţiei cu sediul la Washington (prima şi a doua pot fi accesate aici şi aici).

Cunoscutul expert remarcă faptul că Uniunea Europeană refuză să ofere orice formă de legitimitate politică guvernului controlat de Plahotniuc. UE, FMI şi Banca Mondială au suspendat orice sprijin financiar, impun condiţii stricte pentru orice împrumut suplimentar acestui guvern. Unii comentatori politici, apropiaţi acestei guvernări, dau vina pentru această criză pe Delegaţia UE la Chişinău, lansând atacuri murdare în adresa misiunii europene, situaţie de neconceput până acum.

Între timp, Rusia nu acordă o mare importanţă la ceea ce se întâmplă în Moldova în general, şi nici lui Plahotniuc, în particular. El nu are acces la Kremlin, dar nici nu este atacat cu atâta înverşunare de mass-media moscovită.

În ultimele săptămâni, Guvernul de la Chişinău a redeschis mai multe canale diplomatice cu Moscova, care caută o „normalizare”, nu o apropiere. Acest lucru nu va aduce niciun favor economic guvernului şi, în timpul apropiat, nicio formă de acceptare politică a lui Plahotniuc de către Moscova.

Guvernul controlat de Plahotniuc poate cere doar ajutorul României, până la alegerile prezidenţiale din octombrie. El speră să obţină două rezultate pe termen scurt.

În primul rând, să obţină prima tranşă din împrumutul de 150 de milioane de euro, deoarece Moldova încă nu are un buget pentru 2016. Guvernul şi Parlamentul de la Bucureşti au aprobat acest credit oferit cu o dobândă mică, iar acordarea lui este condiţionată cu anumite reforme sectoriale şi măsuri anticorupţie pe care Moldova trebuie să le implementeze.

În al doilea rând, Plahotniuc vrea ca Bucureştiul să îndemne grupurile proeuropene din Moldova să renunţe la nominalizarea unui candidat comun pentru alegerile prezidenţiale din octombrie.

Fără îndoială, Plahotniuc va lansa un candidat controlat (sau mai mulţi) în cursa prezidenţială. Candidatul său însă s-ar putea să fie împiedicat de un candidat comun al partidelor pro-occidentale.

Plahotniuc vrea ca aceste şi alte grupuri să-i susţină candidatul desemnat care, cel mai probabil, ar ajunge în turul doi, împotriva candidatului pro-Rusia, liderul PSRM, Igor Dodon. Un astfel de scenariu l-ar poziţiona pe Plahotniuc, împreună cu resursele sale şi aparatul său politic, drept un protector al Moldovei de influenţa Rusiei.

Totuşi, Plahotniuc pare să ia în considerare şi o înţelegere cu Dodon în perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale. O înţelegere separată între cei doi ar marginaliza Partidul Nostru, al lui Renato Usatîi, un alt partid prorusesc important.

Acest scenariu este discutat pe larg în presă şi cercurile politice, mai ales după ultimele cazuri cooperare între Plahotniuc şi Dodon. Un canal de televiziune afiliat PSRM-ului, a obţinut recent o frecvenţă cu acoperire naţională, printr-o decizie a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care este o instituţie controlată de Plahotniuc.

În schimb, fracţiunea PSRM din Parlament a introdus şi a participat la adoptarea unui amendament la legea privind dreptul de proprietate mass-media, care să-i permită lui Plahotniuc să-şi păstreze cele patru posturi TV până în 2021, în loc să limiteze activitatea acestora începând din acest an.

Totodată, majoritatea parlamentară controlată de Plahotniuc este dispusă să numească un socialist în funcţia de preşedinte al Comisiei Electorale Centrale, înaintea alegerilor. În plus, PD-ul lui Plahotniuc şi PSRM, împreună cu transfugii comunişti, au adoptat o declaraţie în Parlament prin care au solicitat restricţii în cooperarea Republicii Moldova cu NATO şi ameninţă să legifereze astfel de restricţii.

În acelaşi timp, Guvernul lui Plahotniuc oferă posibilităţi largi pentru mişcările unioniste să-şi desfăşoare activităţile în Moldova. Pe 27 martie, la Palatul Naţional, aflat în proprietatea guvernului, a avut loc un congres la care au participat circa 1.000 de oameni, eveniment organizat în legătură cu aniversarea a 98-a a Unirii Basarabiei cu România.

Alte grupuri şi iniţiative unioniste sunt în curs de dezvoltare. Unele dintre acestea accentuează creşterea gradului de conştientizare naţional-culturală românească în rândul moldovenilor, în timp ce altele planifică acţiuni politice pentru 2018, anul în care va fi marcat primul centenar al unirii.

Amploarea şi ritmul acestor activităţi sunt fără precedent, dar semnificaţia lor în prezent este mai mul simbolică decât practică. Ceea ce face astfel de dezbateri posibile şi, probabil, inevitabile (chiar şi la nivel teoretic doar) este ruinarea procesului de asociere cu Uniunea Europeană şi sentimentul de responsabilitate tot mai mare al României pentru consolidarea Moldovei.

O politică românească care pune însă accentul în mod disproporţionat pe dimensiunile româneşti din Moldova nu vor fi eficiente. Dimensiunile moldoveneşti (adică, identitatea locală specifică) şi vorbitorii de limbă rusă, de asemenea, trebuie să fie abordaţi.

Recent, România a făcut un început promiţător pentru a ajunge în Găgăuzia. Oraşul Bălţi poate fi următoarea linie. Privind dincolo de aceste enclave, să chemi la o „Moldovă fără Dodon şi Usatîi” nu este realist. Probabil, mulţi dintre alegătorii lor sunt moldoveni vorbitori de limbă română. Aşa cum rolul şi responsabilităţile României cresc în Moldova, va trebui să ajungă la alegătorii care acum susţin partidele pro-Rusia.

plaha lupuFac apel către toate forțele normale din Parlament, cărora nu le este frică și care sunt pentru triumful legii. Mă refer la deputații din PSRM, PLDM, grupul Leancă, transfugii și alții, să pună în dezbateri actul de mituire socială, să depună sesizări la Curtea Constituțională și să invite Procurorul general interimar pentru explicații și inacțiune. Sub masca „Sf. Paște” se organizează campanii de corupere în masă de către Partidul Democrat.

Fac apel către cetățeni!

Stimați cetățeni, nu vă lăsați pradă mituitorilor, nu vă dați mituiți, nu vă lăsați cumpărați cu câțiva lei de către cei care v-au furat banii, viitorul, v-au transformat din săraci în sărmani și nevoiași, v-au alungat părinții, mamele și bunicii din țară, pentru munci la greu ca să aveți posibilitate de a cumpăra o pâine.

Fac apel către societatea civilă, dacă mai există, să condamne și să depună eforturi de a stopa cumpărarea alegătorilor în preajma alegerilor prezidențiale.

Cei care astăzi umblă prin țară, sate și comune și vă dau ouă, ulei și tărâțe vor să vă ademenească pentru ca să vă fure și mai departe, să vă țină în cleștele captivității. Lor le este totuna de Moldova și ce se va întâmpla cu țara asta, le este în cot și de dumneavoastră, de toți, așa precum le este indiferent și de copiii dumneavoastră. Ei nu au nimic comun cu nevoile voastre, cu sărăcia voastră, ce va fi cu Moldova mâine și cu soarta întregului popor, și fiecăruia dintre voi, în parte. Ei v-au furat, au bani, și-au evacuat demult peste hotare copiii și neamurile, iar ei, „bandiții” de la putere, sunt gata în fiecare clipă să se retragă lângă familiile lor în străinătate. În caz de foame, război sau alte cataclisme, care pot avea loc din cauza acestor „bandiți buftiți”, ei vor lăsa totul baltă pe acest petic de pământ și vor pleca lăsând aici să ardă totul.

Campania grupării „Paștele pentru fiecare” a început. 500 de primari cu câte cel puțin 300 de familii în fiecare comună, primind „MITĂ”, cam aproximativ 100 lei de fiecare familie, deja ar costa cel puțin 15,0 milioane lei. Interesant lucru să furi 22,0 de miliarde și să întorci numai a 1467-a parte. Cine nu ar dori să facă așa binefacere?

Am primit mai multe semnale că pentru primarii trădători cadourile sunt ceva mai grele și umflate, iar pentru persoanele care șovăie sau nu susțin PD, cadoul este sub formă de bold. Din aceleași mesaje am înțeles că, în unele sate, care sunt cumpărate de PD și stau în proprietatea lor cu tot cu ”homosapienși”, se dă mită mai umflată, iar pentru cei care pe alături îi iau în seamă cu niște „coșărci” mai goale, mai simple.

Întrebarea constă în faptul de ce au împânzit numai teritoriile cu albastru, iar celelalte sunt ocolite, or să înțelegem că dacă va mai rămâne ceva din miluirea „sfântului bandit”, vor primi și ceilalți mita multașteptată de toată vietatea moldovenească.

Totuși cu cât se cumpără un homo sapiens moldovean?

Nu atât de ieftin în zilele noastre, dacă socotim că un moldovean, așa mai mediu, care abia se mișcă și este lihnit, dă tot  pentru o pâine. Care au văzut, mi-au scris că, „coșarca milostivului” include o garafă de ulei 25 lei, un pachet de hrișcă 12 lei, macaroane 12 lei, niște bomboane 10 lei, făină cu termenul șters de pe pachet ~ 14 lei, vre-o 5 ouă 6 lei, alte chițibușuri. În total, ar fi în jur de 100 lei.

Secretul este de altă natură. „Coșarca” goală, în care sunt puse milosteniile, costă peste 100 de lei. Or sunt necalculați, or nu au socotit corect, oamenilor nu le mai trebuie așa mită pusă în „coșărci” la cost egal cu costul mitei. În prezent nimeni nu se mai folosește de așa „coșărci”.

Alți moldoveni văzând că nu primesc mită, au dat buzna să întrebe ce ar trebui să facă ca să le pice și lor măcar ceva din ”Sfânta Milostenie”. Și culmea, din mesajele primite am desprins ceva și mai uluitor. Printre cei din satele procurate, în care se împarte mita din „milostiva raiderului”, se găsesc și persoane bogate, care, din lăcomie sau zgârcenie, stau la coadă să primească milostenie și ei. Iată așa, dar voi ziceți că nu există demnitate.

Dar ce zice legea în cazul mituirii în masă, sociale a cetățenilor?

Conform art.4 a legii nr. 90-XVI din 25 aprilie 2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, prevederile ei se aplică la funcţionarii publici, persoanelor cu funcţii de demnitate publică, personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi celui din autorităţile publice autonome sau de reglementare, concurenţilor electorali, persoanelor de încredere ale concurenţilor electorali, altor persoane prevăzute de legislaţie, care dau sau iau mită.

Din această lege este foarte limpede că ”Campania PD” trebuie interzisă, iar cei care au săvârșit așa acte se numesc mituitori și trebuie trași la răspundere.

Iată obiect și subiect gata pentru investigare urgentă pentru Procurorul general interimar, care trebuie să vină în Parlament și să le scoată imunitatea acestor mituitori, care umblă prin satele Moldovei și împart mită deschis și să-i tragă la răspundere.

Conform Codului penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, art. 1811 ”Coruperea alegătorilor”, în alin. (1) se definește clar ce înseamnă mită în cazul Campaniei PD ”Paștele pentru fiecare”. Aceasta este oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să îşi exercite drepturile sale electorale într-un anumit mod în cadrul alegerilor.

Deoarece suntem în plină campanie electorală ascunsă, acțiunile PD trebuie să fie considerate cu cele prevăzute din articolul menționat și conform aceluiași articol să fie pedepsiți așa cum se prevede, cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 1 la 5 ani, iar PD să fie pedepsit cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

Reieșind din acest articol al Codului Penal, Partidul Democrat trebuie să fie lichidat, iar membrii acestuia, inclusiv deputații care au luat parte la mituirea moldovenilor, să fie judecați la privațiune de libertate de la un an la 5 ani.

Pentru ca să ștergem toate iluziile și să nu apară întrebări față de corectitudinea aplicării acestor prevederi, informez societatea că, conform Codului Penal același articol, alin. (2) în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) sunt incluse şi băuturile alcoolice, produsele din tutun şi produsele alimentare, ultima fiind exact obiectul de autosesizare.

Deci, nestimați mituitori, „coșărcile” cu care mituiți cetățenii au în componența sa exact ceea ce prevede articolul acesta. În acest caz, voi nu puteți nega faptul că acolo nu este mită sau că nu există act de mituire.

Gheorghe Costandachi

7 aprilie 2009În Republica Moldova există un fenomen care îşi trage rădăcinile din anii ’90 şi anume „criminalitatea sportivă”. Sub acoperirea luptelor profesioniste, o mulţime de cluburi sportive întreţinute de oligarhul Vladimir Plahotniuc şi conduse de finul său, Dorin Damir, cresc, de fapt, tineri care sunt folosiţi în cu totul alte circumstanţe decât sportive, fie că este vorba despre reglări de conturi sau despre proteste la care aceştia stau de-a gata să rupă mulţimea la primul ordin.

„Tinerii, în general, de multe ori au fost folosiţi în asemenea acţiuni pentru că sunt o masă uşor manevrabilă. Dincolo de asta, este un efect al criminalităţii sportive, care are rădăcini adânci – anii 80-90, când „bratvaua” s-a conturat în jurul mai multor stiluri de luptă, luptătorii cu banda lor, boxerii cu a lor. Plahotniuc a făcut un lucru foarte interesant. În spatele acestor lupte pe care le organizează, de K1, cu FEA şi multe altele pe care Damir le conduce, a dezvoltat o reţea, pentru că în spatele acestor lupte se află foarte multe cluburi care cresc băieţi de genul ăsta şi care nu au neapărat tangenţe cu sportul. Aceste lupte, de fapt, nu au nimic sportiv în ele. S-a cultivat acest mit al luptătorilor. Noi multe nu ştim, dar aceşti băieţi sunt folosiţi în diferite scopuri. Asta e doar faţa vizibilă, dar multe reglări de conturi, presiuni, acoperiri se realizează prin intermediul acestor structuri, folosite la momentul oportun în diferite circumstanţe”, afirmă istoricul Octavian Ţîcu, fost ministru al Tineretului şi Sportului, dar şi fost boxer profesionist, cu titlul de maestru internaţional la box.

Potrivit lui Octavian Ţîcu, Plahotniuc a început să clădească acest sistem în perioada guvernării comuniste. „Eu cred că unii dintre ei au fost implicaţi la 7 aprilie. Această construcţie a acestui sistem durează din perioada lui Voronin, de atunci de când Plahotniuc a preluat foarte multe afaceri româneşti pe care le-a condus în perioada guvernării lui Voronin şi care i-a permis să clădească un sistem foarte bine organizat care, de fapt, după 2009, i-a desfăcut aripile. Acum pur şi simplu are loc definitivarea acestui sistem, iar aceşti tineri sunt agenţi foarte bine încadraţi în sistem. Ei dau forma şi sunt elementele care fac legătura în întreg sistemul”, a punctat istoricul, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră”, de la Jurnal TV.

Invitatul a vorbit şi despre anturajul oligarhului, menţionând că acesta are în jurul său anumiţi oameni care vin cu idei, dirijează situaţii şi modelează politici. „Nu cred că este vorba doar despre Plahotniuc. În jurul lui există un grup de oameni, un anturaj, care modelează aceste politici. Chiar şi într-un sistem extrem de închis, dictatorial, există oameni care sugerează idei, dirijează şi modelează politicile. Sunt câteva cercuri de puteri în jurul PD şi în jurul lui Plahotniuc, care fac posibilă această guvernare. Să nu fim atât de naivi şi să credem că doar Plahotniuc este întruchiparea răului. În spatele acestui partid stă o grupare criminală care funcţionează după principii mafiote, nişte principii pe care le implementează şi cu adversarii politici şi cu partenerii externi. Este acelaşi limbaj”, a punctat istoricul.

În altă ordine de idei, s-a vorbit şi despre demiterea lui Marin Ciobanu din funcţia de administrator al Zonei Economice Libere Bălţi. „E clar că i-a deranjat prin luările de atitudine politică. Ne-a spus că au venit să-i prezinte învinuirea pe trei dosare penale. Deci omul a fost nevoit să se ascundă, pentru că dacă nu o face pur şi simplu va fi băgat la puşcărie”, a dezvăluit moderatorul emisiunii, jurnalistul Val Butnaru.

„Este un tânăr care a încercat să facă nişte lucruri în RM şi care a trecut mai multe filtre ale credibilităţii în occident, pentru că a adus foarte multe companii germane, care nu vin aşa pur şi simplu în Moldova. Vă daţi seama ce lovitură aplică imaginii RM lucrurile care se întâmplă? Eu nu înţeleg la ce se gândeşte această guvernare. Pentru a fi cât de cât întărită pe interior şi cu credibilitate pe exterior, ea trebuie să facă paşi pentru a întări şi nişte segmente de credibilitate care mai erau în PD, dar care deja completamente au căzut. Modul lor de a acţiona este unul bazat strict pe relaţia de clan, familie. Acest anturaj de Ţuţu, Bâtcă, Filip, Botnari, care au crescut în acest climat, îmbrăcând masca lui Plahotniuc, au scos în evidenţă cele mai hidoase forme. Modul de acţiune e clar: vor să preia toate pârghiile ca să pună europenii în faţa unui fapt împlinit. Odată cu alegerea preşedintelui, vor încheia acest ciclu al puterii, iar RM va intra pentru o perioadă nedefinită într-o zonă neagră, a unei dictaturi neordinare pentru noi. Dacă Voronin era un lider autoritar, un tiran de la care ştiam la ce să ne aşteptăm, acum lucrurile sunt absolut imprevizibile”, a declarat Octavian Ţîcu.

„Merg în fiecare zi cu transportul public şi văd în oameni o furie clocotindă, la limita răbdării. Salariile sunt foarte mici, nici nu ştiu cum mai rezistă şi din ce trăiesc oamenii. Guvernarea a pus pe brânci cetăţenii şi nu lasă alternativă decât răbufnirea socială”, a conchis istoricul.

Sursa:jurnal.md

Vladimir-SocorÎn ultimele luni, România a crescut în calitate de actor politic în Republica Moldova pentru prima dată într-un sfert de secol. Două eşecuri legate între ele, precum politica de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova şi eşecul politico-economic din Moldova, au creat o deschidere şi chiar o cerere strategică pentru România, membră UE şi NATO, de a-şi asuma responsabilităţi mai mari în Moldova, se arată într-o analiză a Fundaţiei Jamestown.

Articolul este partea a doua a unei analize semnate de expertul Vladimir Socor al organizaţiei cu sediul la Washington .

Potrivit autorului, resursele de dezvoltare ale României şi atractivitatea sa au creat recent o bază viabilă pentru un rol mai activ şi ambiţios în ţara noastră. Totuşi, la această etapă, România nu a stabilit încă bazele de construcţie necesare pentru influenţa politică şi economică în Republica Moldova. Acest lucru va lua timp.

Pentru moment, forţa principală a politicii de la Bucureşti reprezintă o înţelegere riscantă cu liderul de facto al Moldovei, Vladimir Plahotniuc, remarcă Socor. Teza care stă la baza acestei politici este că Plahotniuc „garantează stabilitatea Moldovei”, în general, şi „orientarea europeană”, în special, dar şi ţine partidele proruseşti în afara puterii, doar ca să se menţină la guvernare. Fără a deţine vreo funcţie de stat, în ianuarie 2016 Plahotniuc a finalizat practic o preluare neconstituţională a puterii, iar acum face ultimele retuşuri.

Miza aparentă a Bucureştiului pe Plahotniuc este dezaprobată însă de partidele proeuropene din Moldova, precum şi de lideri ai societăţii civile, este primită cu scepticism de către oficialii de la Bruxelles şi este criticată de către membrii români ai Parlamentului European.

În aceste cercuri, Plahotniuc este văzut ca un simbol al corupţiei, responsabil în mare parte de blocarea reformelor din Moldova; în timp ce conducerea sa informală este calificată drept o capturare a statului. Între timp, sondajele de opinie arată în mod constant că 90 la sută din populaţie are o atitudine negativă faţă de Plahotniuc şi doar 6 sau 7 la sută sprijină PD, formaţiunea sa politică. Astfel, orice miză externă pe Plahotniuc pare să conteze nu pe sprijinul popular al legilor sale de facto, ci pe aparatele puterii lui Plahotniuc, pentru a instaura controlul asupra ţării.

Să te bazezi pe Plahotniuc că va „menţine stabilitatea” este o propunere care ar putea fi, probabil, susţinută, ţinând cont de fragilitatea Moldovei ca stat şi societate. În schimb, apare justificarea că guvernul lui Plahotniuc este „proeuropean”. Deşi contrazisă pe larg în Moldova şi în străinătate, această etichetă produce un efect politic specific în Republica Moldova. Ea combină europenismul cu fenomenul corupţiei şi capturarea statului în ochii populaţiei de rând.

Utilizarea acestei etichete de către Alianţa pentru Integrare Europeană şi Coaliţia Pro-Europeană, începând cu 2014 (dacă nu mai devreme), a pătat brandul „Europa” în Moldova. Prezentarea partidului condus de Plahotniuc drept unul european va agrava şi mai mult situaţia.

În urma anihilării cu succes de către Plahotniuc a PLDM-ului condus de Filat, a fost lăsat liber eşichierul politic prooccidental în Moldova. Două partide embrionare, Platforma Demnitate şi Adevăr, condus de Andrei Năstase, şi Partidul Acţiune şi Solidaritate, al Maiei Sandu, încearcă să umple acest spaţiu înaintea alegerilor prezidenţiale care vor avea loc în octombrie.

Aceste partide se opun cu înverşunare lui Plahotniuc, la fel ca şi Forumul Civic, format din cei mai respectaţi lideri ai societăţii civile. Aceste grupuri participă permanent la manifestări publice de protest faţă de capturarea statului şi intenţionează să conteste alegerile prezidenţiale împotriva candidaţilor-dublură ai lui Plahotniuc. Experienţa şi resursele politice ale acestor grupuri sunt slabe, dar ei sunt aliaţi naturali ai Occidentului şi ai României în Republica Moldova. Ei afirmă că le este greu să înţeleagă cum pot politicieni de la Bucureşti să-l susţină pe Plahotniuc.

Având în vedere toate aceste aspecte negative, nu e posibilă o politică de consens la Bucureşti. Pe de o parte, se ia în considerare faptul incontestabil că, „în ciuda protestelor publice şi internaţionale, clanul lui Plahotniuc a înăsprit controlul asupra instituţiilor”, aşa cum a remarcat şi expertul Centrului de Cercetări Estice din Varşovia, Kamil Całus.

Pe de altă parte, miza riscantă pe Plahotniuc este o consecinţă a incapacităţii Bucureştiului pe parcursul a mai mult de 20 de ani de a stabili alianţe politice serioase în Moldova, dincolo de cercul restrâns al partidelor „unioniste” ineficiente. Cel mai mare dintre ele, Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, în mod tradiţional limitat la doar 10 la sută din electorat, şi-a transferat în 2013 loialitatea de la Bucureşti la Plahotniuc. Acum este cotat cu doar 2 la sută în ultimele sondaje de opinie.

Plahotniuc, desigur, nu este „unionist” (el nu are nicio ideologie aparentă sau o viziune). Se cunoaşte faptul că el deţine cetăţenia română sub un alt nume. Printre aliaţii români ai lui Plahotniuc se numără unii lideri ai Partidului Social-Democrat (PSD), în special liderul PSD, Victor Ponta, (prim-ministrul României în perioada 2012-2015, inculpat în baza acuzaţiilor multiple de corupţie).

Fiind unul dintre cele mai importante partide din România, PSD a fost cel mai mult infestat de corupţie şi a încercat din greu să reziste măsurilor anticorupţie ai preşedinţilor Traian Băsescu şi Klaus Iohannis. Comunitatea diplomatică de la Bucureşti l-au sprijinit pe Băsescu, iar acum îl sprijină pe Iohannis în această luptă. Cu toate acestea, Plahotniuc s-a aliniat demonstrativ cu Ponta şi grupul său.

În prezent, această luptă este în curs de desfăşurare în România. Ţinând cont de această constelaţie politică românească, decizia de a miza pe Plahotniuc nu poate să fie una a aparatului de stat, având în vedere în special aspectele negative ale acesteia.

The Jamestown Foundation

val butnaru 7Am intitulat acest text „Scrisoare deschisă…”, fiindcă în felul acesta îmi iau rămas bun definitiv de la un fost prieten. Încercările mele anterioare de a apela la conştiinţa lui au fost ignorate delicat.

Cristi Tabără, este pentru ultima dată când îţi vorbesc în public. „Ultima dată”, ştiu, sună patetic şi desuet, dar o fac tocmai din motivul că am pierdut orice speranţă că poţi redeveni omul de treabă pe care l-am cunoscut acum câţiva ani. Cred că înţelegi de ce nu mă interesează buhăieşii media plătiţi de Plahotniuc, dar am ales să-ţi adresez ţie o „Scrisoare deschisă”.

Dacă până duminica trecută încercai să te opui spiritului protestatar din Republica Moldova într-un stil machiavelic, afirmând că le dai dreptate bieţilor oameni de rând, dar nu-i înţelegi pe liderii Platformei DA, după acţiunea din 24 aprilie ţi-ai dat arama pe faţă definitiv. Spui că nu înţelegi de ce protestează oamenii în condiţiile în care actuala guvernare face atâtea lucruri bune? Să-ţi explic. Un partid – PD – a luat la alegerile trecute ceva mai mult de 10 la sută din voturi, dar într-un an a reuşit să preia controlul asupra acestui stat nefericit: majoritate parlamentară, guvern, mass-media, procuraturi, instanţe de judecată. Cum a înfăptuit PD aceste minuni? Cumpărând deputaţi din alte fracţiuni, şantajând persoane incomode, plătind cu bani grei ziarişti vânduţi.

PD, ca partid, nu dispune de asemenea sume uriaşe. Banii sunt ai lui Plahotniuc, cel care te plăteşte şi pe tine din miliardul subtilizat. Banii lui Plahotniuc sunt furaţi din bani publici, adică ai noştri, ai tuturor. Sunt sigur că ştii şi fără mine aceste lucruri. De ce, dar, teologul Tabără nu îndrăzneşte să vorbească la Publika despre aceste păcate fundamentale ale lui Plahotniuc? Te asigur că dacă o asemenea porcărie ar fi fost făcută de cineva din Platforma DA, aş fi fost primul care ar fi strigat despre asta. Aşa cum am fost primul care a vorbit despre derapajele coaliţiei declarat proeuropene, după ce i-am sprijinit până a veni ei la putere în 2009.

Cristi, cum ţi se întoarce limba în gură să vorbeşti despre „dezordini în masă” la protestul din 24 aprilie când, de fapt, am văzut cu toţii înscenarea abjectă pusă la cale de guvernarea pe care o lauzi? De ce n-ai scos niciun cuvânt despre îngrădirea dreptului cetăţenilor la libera circulaţie, de exemplu? Cred că ştiu răspunsul. Probabil din acelaşi motiv din care n-ai să le spui telespectatorilor tăi că Marin Ciobanu, directorul zonei economice Bălţi, a fost destituit doar pentru faptul că a început să vorbească despre fărădelegile guvernării criminale. Mai mult, am aflat azi că lui Marin Ciobanu i s-au intentat imediat trei dosare penale şi din cauza asta a fost nevoit să „dispară”. Cristi, oare nu vezi că din cauza mafiotului care te plăteşte din R. Moldova „dispar” cei mai valoroşi oameni? Oare nu simţi suflarea sufocantă a dictaturii?

Te întrebi nedumerit de ce o „anume televiziune” îi tot îndeamnă pe oameni să protesteze? În primul rând, nu te-am auzit să-ţi pui astfel de întrebări când lucrai la această „anume televiziune”. În al doilea rând, ştii de ce o facem – ca să scăpăm de căpcăun – numai că eşti plătit, triplu decât la Jurnal, ca să minţi cu neruşinare.

Ţi s-a ordonat să-l ataci pe Andrei Năstase şi asta faci cu mult zel. Cristi, habar n-ai cum trebuie atacat Andrei Năstase! Dacă vrei, te pot ajuta. El ar trebui să fie mai receptiv la criticile ce i se aduc. Chiar dacă binevoitorii îi aduc aceste critici doar lui, şi nu altor actori politici apăruţi recent, oricum trebuie să fie mai flexibil. El trebuie să înveţe să răspundă la întrebările presei. Chiar dacă-i are în faţă doar pe buhăieşii media ai mafiotului, oricum, asta e regula – le răspunzi cu răbdare. Şi Năstase trebuie să însuşească regula.

Încheind, te rog foarte mult, Cristi, nu ne mai speria cu pericolul rus. Noi ne confruntăm din naştere cu acest pericol, dar, spre deosebire de tine, ne-am opus şi ne opunem acestuia fără să fim plătiţi de mafie. Dacă vrei cu adevărat să diminuezi acest pericol, cere-i lui Plahotniuc să nu mai retransmită cel mai nociv, cel mai antieuropean şi mai antiromânesc post moscovit – Pervîi Canal. Ai s-o faci? Să dea Domnul, dar nu cred.

Rămâi cu bine, Cristi. Cu iertare, dar n-am reuşit să-ţi spun tot ce cred despre prestaţia ta în slujba răului.

Ne al tău, Val Butnaru.

filip plahotniuc„Plahotniuc controlează tot: şi Guvern, şi Parlament, şi justiţie, şi Curtea Constituţională, şi poliţie, şi SIS, şi peste 80% din mass media din Republica Moldova. Vorbim despre un om, Vladimir Gheorghievici Plahotniuc, care a luat captivă o ţară întreagă, o ţară cu 3,5 milioane de locuitori.

De ce să strige „Jos Guvernul Filip!”? Oricât ar fi de simpli, oamenii înţeleg: Filip nu există politic, este invenţia lui Plahotniuc. De ce să strige „Jos guvernul Filip?” E ca şi cum ai striga împotriva a ceva ce nu există. Deci, e foarte normal să strige „Jos Plahotniuc!”, a declarat în cadrul unui interviu cunoscutul analist politic de la Bucureşti Armand Goşu.

Acesta susţine că la trei luni de la instalarea Guvernului Filip, rezultatele sunt mult sub aşteptări. Unele promisiuni au fost onorate, de pildă alegerea unui nou guvernator al Băncii Naţionale sau o nouă Lege a Procuraturii.

„E totuşi prea puţin. Activitatea guvernului s-a concentrat în primul rând pe consolidarea controlului politic asupra tuturor instituţiilor. Au fost schimbaţi şefi de instituţii numiţi pe vremea guvernelor trecute sau neafiliaţi politic cu oameni din Partidul Democrat controlat de Plahotniuc. Sute de instituţii centrale şi locale sunt de-a valma decapitate, iar în fruntea lor plasaţi oameni trimişi direct de la partid sau controlaţi de Plahotniuc”, a adăugat analistul politic.

Armand Goşu a menţionat că în investigarea miliardului furat, una dintre condiţiile importante pe care trebuie s-o îndeplinească Guvernul Filip, ancheta s-a limitat deocamdată la fostul premier Vlad Filat, iar subiectele în dezbatere publică sunt postările pe reţelele sociale ale lui Filat din arest şi lista de convorbiri telefonice din închisoare a acestuia.

„Câteodată mai apar imagini cu denunţătorul fostului premier, controversatul primar de Orhei Ilan Shor, care coboară în faţa procuraturii din maşini de lux, înconjurat de gărzi de corp, cu un aer de om plictisit. După trei luni de la preluarea guvernării e suficient de clar faptul că executivul condus de Filip promite mult şi face puţin, accentuează blocajul instituţional, se extinde exasperarea ca stare de spirit în Republica Moldova cu riscul unei explozii sociale în momentul apariţiei unei simple scântei” a mai spus Goşu.

Întrebat dacă actuala guvernare a încercat să discrediteze cumva Platforma Demnitate şi Adevăr la ultimul protest de pe 24 aprilie, Armand Goşu a declarat că Plahotniuc a promovat o campanie de presă dură împotriva mitingului organizat în PMAN, bazându-se pe faptul că se împlinea un an de la începutul marilor demonstraţii, deci trebuia testată capacitatea de protest a populaţiei, şi, în al doilea rând, demonstraţia se desfăşura după anunţul Curţii Constituţionale care a schimbat regulile jocului prin alegerea preşedintelui de către popor şi nu de către parlament ca până acum.

„Primul obiectiv, guvernul a încercat şi a reuşit parţial să-l rezolve prin blocarea circulaţiei microbuzelor duminică, 24 aprilie, când Ministerul Transporturilor a ameninţat şi şantajat firmele de transport călători şi chiar pe şoferi, circulaţia în multe raioane ale republici fiind blocată până seara. În acest fel, câteva mii de oameni cel puţin, nu au putut ajunge în capitală pentru a participa la proteste. Al doilea obiectiv, compromiterea Platformei şi a lui Năstase prin utilizarea provocatorilor şi a celebrilor „tituşki”, prezenţi în număr mare la Chişinău, după cum o demonstrează fotografiile, cred că a fost suspendat la intervenţia ambasadelor străine” susţine analistul de la Bucureşti.

Totodată, Goşu a spus că cel puţin două importante ambasade occidentale erau îngrijorate, având informaţii despre ceea ce se pregătea, provocări care să ducă la arestări. „În centru, pe strada 31 August, pe mulţi km, erau autobuze şi camioane cu trupe ale Ministerului de Interne. Erau militari cu pistoale mitralieră kalaşnikov în braţe. Parcă aşteptau ca demonstranţii să ia cu asalt Parlamentul. Înţeleg că le-au făcut culoar protestatarilor să se apropie de clădire, însă ei au înconjurat guvernul, prin parc, au strivit iarba, dar nu s-au apropiat de intrările din spate, tocmai pentru a nu a oferi pretext trupelor să intervină brutal. Şi mai e ceva specific demonstraţiile organizate de Platforma DA. Liderii Platformei sunt foarte suspicioşi, foarte atenţi să nu intre în rândurile lor provocatori. Vorbim de oameni care au participat la marile mitinguri din perioada lui Gorbaciov din 1989-1991, când s-a manifestat pentru limbă, pentru alfabet latin, pentru autonomie şi apoi independenţă.”

Sursa:jurnal.md

dna roO persoană cu influenţă în România, la cel mai înalt nivel în stat, care putea autoriza activităţi de spionaj pe teritoriul României. Este portretul-robot făcut clientului Black Cube de cei doi israelieni arestaţi preventiv pentru că ar fi încercat să strângă informaţii care să o compromită pe şefa DNA. Suspecţii, aflaţi în arest, au refuzat să dezvăluie identitatea celui care a angajat compania Black Cube.

Ron Weiner şi David Geclowicz spun că au primit o listă care conţinea opt nume. Printre ele şi cel al prefectului capitalei, Paul Nicolae Petrovan, fost procuror militar DNA. Acesta a fost audiat ca martor de procurorii DIICOT. Ordinul venit de la şefii Black Cube era identificarea unor informaţii care să-i incrimineze pe cei de pe listă sau direct pe Laura Codruţa Kovesi. Au reuşit să spargă însă doar trei adrese de email.

Laura Codruţa Kovesi, la ProTV: „Nu ştiu ce au găsit, nici nu mă interesează. Au fost telefoane insistente, repetate, dar nereuşite pentru că nimeni nu a intrat în contact cu aceste persoane. A fost o acţiune care a durat o zi şi jumătate”.

Moderator: „Contul dumneavoastră de email a fost atacat?

Laura Codruța Kovesi: „Nu”.

Moderator: „Cât de sigur este contul procurorului-şef al DNA?”

Laura Codruța Kovesi: „La fel de sigur cum sunt toate conturile de email din toată lumea. Există un cont personal şi unul de serviciu”.

Modul de operare era următorul, spun cei doi suspecţi: ei stocau datele obţinute pe un hard şi la final le salvau pe un stick. Acesta urma să fie predat unui intermediar, neidentificat încă de procurori, în Aeroportul Otopeni. Datele ajungeau mai apoi la client. Numele clientului au refuzat să îl facă public. Au spus doar că este o persoană care putea autoriza astfel de activităţi, iar şefii Black Cube ar fi garantat că toate acţiunile ar fi legale.

Laura Codruţa Kovesi, la ProTV: „În ceea ce mă privește, sunt un om extrem de corect, am fost toată viața sunt și voi fi în continuare și nu am nicio îndoială cu privire la nicio informație pe care orice persoană din lumea asta ar putea să o găsească. Nu am niciun fel de emoție, sunt un om corect și întotdeauna am respectat legea”.

Ron Weiner şi David Geclowicz au fost reţinuţi de procurorii DIICOT în noaptea de 2 spre 3 aprilie şi arestaţi de magistraţii Tribunalului Bucureşti. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au redus perioada de arest la doar 20 de zile, dar mandatele celor doi au fost prelungite la scurt timp cu încă o lună. Anchetatorii încearcă în momentul de faţă să i identifice şi să îi localizeze pe cei care conduc Black Cube: Dan Zorella şi Avi Yanus, dar şi pe cel care urma să predea clientului informaţiile strânse.

Sursa:digi24.ro

oficial-pirkka-tapiola--noul-ambasador-al-ue-in-republica-moldova-1378907185Corupția guvernării declarat proeuropene, care a preluat puterea după 2009, este principalul motiv pentru care încrederea cetățenilor în integrarea europeană a scăzut, susține șeful Delegației UE în Republica Moldova Pirkka Tapiola.

Potrivit acestuia, după 2009, în mintea multora dintre moldoveni s-a creat o stare de așteptare față de Uniunea Europeană.

„Și deoarece nu au urmat reforme palpabile pentru cetățeni, acele așteptări s-au transformat în dezamăgire față de o guvernare care s-a declarat pro-europeană. Oamenii au primit în schimb multă corupție. Deci, oamenii s-au așteptat că după 2009 va avea loc schimbarea. Or, după evenimentele de atunci au apărut guverne care s-au declarat pro-UE, dar schimbarea n-a mai venit, reformele asupra cărora insistă UE nu s-au produs în ritmul în care am așteptat cu toții”, a declarat Tapiola în cadrul unui interviu pentru Report.md.

În 2009, integrarea europeană era susținută de peste 70% din cetățeni. Astăzi, aceasta a ajuns sub 40%. Tapiola spune că lipsa de reforme din ultimii ani a dus la această scădere dramatică.

„Când ne întâlnim cu oameni de stat, care își asumă angajamente ferme în privința reformelor, noi îi credem pe acești oameni de stat. În UE, dacă spui că faci ceva, faci. Dar UE nu poate face reforme în locul autorităților Republicii Moldova. Aceasta este responsabilitatea statului. Noi putem doar ajuta. Și am ajutat. Iar când așteptările s-au transformat în dezamăgire, oamenii au arătat cu degetul la UE și au spus: „Voi sunteți de vină!”. Pe când noi nu am făcut decât să ajutăm, am oferit asistență, am trimis mesaje clare, foarte diplomatice, uneori mai directe, însă repet, noi nu putem face reforme în locul vostru”, a mai spus diplomatul european.

Sursa:independent.md

 

candu si plahaLa sediul Global Business Centre, clădirea în care Vladimir Plahotniuc îşi are oficiile, acolo unde au mers protestatarii duminică, 24 aprilie, a fost pregătită o ambuscadă pentru demonstranţi, susţine cunoscutul analist politic de la Bucureşti, Armand Goşu.

„Erau mii de poliţişti, de tituşki din fostele republici sovietice, bărbaţi tineri, în treninguri, sportivi din cluburi finanţate de Plahotniuc. Prin aşezarea camioanelor la intrare se pregătise o cursă pentru demonstranţi”, a menţionat Armand Goşu, în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune Digi24, unde a vorbit despre situaţia din Republica Moldova, relaţia subterană dintre Bucureşti şi oligarhul Vladimir Plahotniuc şi anul care vine şi care, potrivit analistului, va fi unul extrem de important.

„Mitingul de duminică era unul important, pentru că se împlinea un an de la începutul marilor mitinguri în PMAN şi trebuia oarecum controlat potenţialul de protest al populaţiei după un an fără mari succese. Şi, în al doilea rând, era primul miting de amploare organizat după anunţarea, foarte stranie de altfel, a alegerii preşedintelui de către electorat şi nu de Parlament, cum fusese până acum. Motiv pentru care s-a resetat, într-un fel, întregul joc politic de la Chişinău. Au fost presiuni foarte mari din partea instituţiilor statului, a presei controlate de Plahotniuc – figura emblematică a corupţiei politice în RM, omul despre care se vorbeşte că ar controla justiţia, Parlamentul, Partidul Democrat, care deşi în sondaje ia 3-4 la sută controlează majoritatea parlamentară din Parlament – 50, 60% din deputaţi”, a menţionat comentatorul politic.

Armand Goşu a vorbit şi despre evenimentele care au precedat protestul din 24 aprilie şi despre faptul că întreaga ţară a fost, practic, paralizată duminică. „În ultimele două săptămâni se pregătea acest miting. Opoziţia, aşa cum funcţiona ea în ultimele 3-4 luni, pe lângă Platforma DA era compusă din socialişti şi partidul lui Usatîi. Dodon s-a retras primul, după ce a dat brusc ortodoxia în el, spunând că e duminica Floriilor. Cu câteva zile înainte de protest şi Usatîi a anunţat că se retrage, după ce dorinţa lui Usatîi de a veni la protest cu cauciucuri pe care să le ardă a fost total respinsă de Platforma DA. Şi atunci a rămas doar Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr. Toată lumea s-a aşteptat să fie un eşec: ministerul Transporturilor a blocat firmele de transport cu microbuze, ca să nu mai aducă oameni la protest, au şantajat firmele, au ameninţat şoferii. RM a fost, practic, paralizată duminică, astfel încât să nu ajungă oamenii la protest. În ciuda tuturor impedimentelor în PMAN s-au strâns cam 10.000 de oameni, ceea ce este foarte mult”, a mai spus Armand Goşu.

„După ce au protestat şi au înconjurat Guvernul, oamenii nemulţumiţi că nu fac ceva s-au îndreptat spre centrul de afaceri al lui Plahotniuc, pentru că, repet, în RM Plahotniuc este imaginea răului. Răul are un chip în Moldova – Plahotniuc. Ei bine, la centrul lui de afaceri se pregătise o mare capcană, acolo erau mii de poliţişti, de tituşki din fostele republici sovietice, adică bărbaţi tineri, în treninguri, care vin şi bat, practic, populaţia civilă. În spatele poliţiei sunt nişte firme de sportivi, din nişte cluburi finanţate de Plahotniuc. Lucrul ăsta s-a filmat cu drona de sus şi nu e niciun dubiu aici. Prin aşezarea camioanelor la intrare se pregătise o cursă pentru demonstranţi. Doar că ei n-au intrat în cursă, s-au ţinut mai deoparte, şi în felul acesta nu au avut loc incidente mai grave”, a adăugat analistul.

Armand Goşu a menţionat şi ratingul extrem de mic spre inexistent al lui Vladimir Plahotniuc, referindu-se în mod special la relaţia acestuia cu Bucureştiul şi la sprijinul acordat de România oligarhului.

„De aici şi dificultatea în politica externă a României, care se sprijină în RM tocmai pe Plahotniuc şi împreună cu care, probabil, sunt tot felul de conexiuni subterane de la nivel de diverse instituţii. Din cauza acestui lucru, relaţia subterană Plahotniuc-Bucureşti a reuşit să provoace nişte suspiciuni foarte grave asupra politicii externe a României şi să crească valul de antipatie chiar în cercuri intelectuale proeuropene, care au devenit suspicioase cu România. Sunt oameni foarte bine conectaţi la politică, intelectuali destul de fini, care nu mai merg la ambasada României, nu vin la Bucureşti, ci preferă să aibă de a face cu Germania, cu Franţa, cu Polonia, cu SUA, şi mai puţin cu România. Şi asta din cauza faptului că România îl sprijină pe Plahotniuc diplomatic, financiar şi promiţându-i împrumuturi. Faptul că, de exemplu, la ultima vizită a premierului Ponta la Chişinău, în august anul trecut, s-a dat premierul jos din avion şi s-a dus la hotelul Nobil, să se întâlnească cu Plahotniuc. Premierul de atunci, Streleţ, a aflat stupefiat de la televizor. Că Plahotniuc nici măcar n-a avut decenţa să ţină acel lucru în secret, ci a publicat o poză din acea dimineaţă, el cu Ponta. Atenţie, în acel moment Plahotniuc era retras din Parlament, nu deţinea nicio funcţie”, a spus Goşu.

Întrebat ce trebuie să facă acum România, analistul de la Bucureşti a declarat: „Cel puţin să nu sprijine pe faţă un lider al lumii criminale ajuns la putere. Măcar să aibă decenţa”.

Referindu-se la ce urmează să se întâmple în Republica Moldova în perioada următoare, analistul politic a venit cu prognoze sumbre.

„Au trecut 3 luni de când Guvernul Filip a preluat puterea şi avem un iureş politic al partidului lui Plahotniuc care a decapitat toate instituţiile pe care nu le controla şi a numit oameni apropiaţi lui în fruntea acestor instituţii. A numit oameni foarte controversaţi. Problema lui Plahotniuc era că nu controla Ministerul de Interne şi iată că are deja şi Ministerul de Interne. Poliţia lui, împreună cu tituşki, cu trupele paramilitare au pregătit o ambuscadă în care să-i prindă pe demonstranţi. Vorbim despre un stat care se criminalizează de sus până jos. Asistăm la parcurgerea ultimilor centimetri în marea operaţiune de luare a statului Republica Moldova prizonier definitiv, pe termen lung. Va fi un an foarte interesant. În România vor fi alegeri locale şi parlamentare. În RM – prezidenţiale. Alegeri locale undeva în Ucraina. Şi toamna târziu alegeri în Rusia. Va fi un an de seturi şi reseturi politice în regiune. În aceste condiţii, Plahotniuc obţine ceea ce-şi doreşte el – timp, ca să-şi consolideze poziţia”, a declarat Armand Goşu.

Totodată, analistul a spus că până acum a avut loc un proces de selecţie naturală în zona opoziţiei şi că acum aceasta trebuie „să se organizeze mai bine, să selecteze o garnitură de lideri noi, care pot mobiliza populaţia, şi să vină cu un plan concret de acţiuni”.

Sursa:jurnal.md

armand gosu roOligarhul Vladimir Plahotniuc le-a întins o cursă protestatarilor din Chișinău, în timpul mitingului din 24 aprilie, dar aceasta a eșuat, susține analistul politic român Armand Goșu.

Potrivit acestuia, oligarhul a făcut tot posibilul pentru a împiedica prezența unui număr cât mai mare de protestatari duminică, 24 aprilie, pentru a-i fi astfel mai ușor să-i prindă pe ce prezenți în capcană.

„Chiar și în aceste condiții, când toate microbuzele din țară nu au circulat, s-au adunat foarte mulți oameni în Piața Marii Adunări Naționale. Un număr impresionant pentru Republica Moldova”, a declarat Goșu în cadrul unei emisiuni de la Digi 24.

El spune că la Global Business Center Plahotniuc ar fi pregătit o provocare.

„La felul în care acolo au fost amplasate autocare și camioane, lăsând doar un mic spațiu spre clădire. Mii de polițiști, iar în spate tot felul de ‘titușki’. La cum au fost pregătite acolo lucrurile, pentru mine era clar că se pregăteau provocări, dar protestatarii au stat în spate și nu au intrat în capcană”, a mai spus Goșu.

Analistul de politică externă susține că Platforma Demnitate și Adevăr este principala forță de opoziție din țară, atacată atât de partidele afiliate puterii cât și de așa-zisa opoziție.

„Platforma este singura forță care poate să scoată foarte multă lume în stradă. Lume sinceră, fără a fi plătită sau prin altfel de tertipuri”, a precizat analistul politic.

Sursa:independent.md

protest 24 aprilie fotoDeşi opozanţii guvernului de la Chişinău protestează de mai bine de un an, duminică s-au confruntat cu o situaţie aparte, ca urmare a provocărilor venite chiar din partea forţelor de ordine, comentează Epoch Times România.

Membrii Consiliului Marii Adunări Naţionale (CMAN) au declarat luni, la o conferinţă de presă, că dacă până acum se afirma că Moldova este un stat captiv, lucru menţionat chiar şi de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, după manifestaţia de duminică se consideră că moldovenii trăiesc într-un stat poliţienesc, cu toate instituţiile statului acaparate.

„Noi trăim deja într-un stat poliţienesc. Nu putem neglija faptul că duminică au fost încălcate flagrant două drepturi fundamentale ale cetăţenilor: dreptul la libera circulaţie şi dreptul la protest”, a afirmat membrul Platformei Demnitate şi Adevăr, Alexandru Slusari.

Potrivit organizatorilor protestului, ceea ce s-a declarat la mass media condusă oficial şi din umbră de oligarhul Vladimir Plahotniuc este ridicol. În plus, chiar pe un video prezentat de PublikaTV se vede clar cum tânărul reţinut pentru că a aruncat cu pietre, le spunea poliţiştilor să nu-l lovească pentru că este de-al lor.

„Purtătoarea de cuvânt a departamentului cu destinaţie specială declară franc în emisie că protestatarii au folosit gazul paralizant. Există imagini foarte clare cum un poliţist din cordonul respectiv a declanşat sprayul. De ce minte această poliţie condusă de nişte criminali. Jizdan (ministrul de Interne – n.r.), Pînzari (şeful Inspectoratului General de Poliţie – n.r.), Cavcaliuc (şef adjunct al Inspectoratului General al Poliţiei – n.r.) sunt nişte criminali. Ei sunt în slujba lui Plahotniuc. Este inadmisibil”, a declarat membrul CMAN, Vasile Năstase.

Totodată, Năstase a ţinut să precizeze că sprayul despre care chiar ministrul de Interne a subliniat în cadrul unei conferinţe de presă că ar fi fost lacrimogen, era de fapt „spray paralizant care este interzis în toată lumea”.

O mare parte ditre cei care au suferit de pe urma acelui spray paralizant au fost jurnaliştii care stau practic între poliţişti şi protestatari, un cameraman de la postul Jurnal TV, care îl filma chiar pe cel care a declanşat gazul, a avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind transportat cu ambulanţa la Spitalul de Urgenţă din Capitală.

„De ce a fost nevoie să fie folosit, doar e un loc public. Acest individ care a declanşat sprayul este angajatul poliţiei. De fapt, există foarte multe voci care spun că indivizii care stăteau în acel cordon nu reprezentau poliţia, fiind deghizaţii paramilitari ai lui Plahotniuc”, a adăugat Năstase.

O altă observaţie a organizatorilor a fost faptul că în timpul protestului de duminică poliţia a fost prezentă în număr mult mai mare la proprietăţile lui Plahotniuc, chiar şi 20 de rânduri pe str. Bulgară. „În Guvern putea să intre duminică oricine ar fi dorit, iar dincoace (pe str. Bulgară şi la GBC – n.r.) cu Kalaşnikov, mitraliere, arme automate etc. Nu este vorba de un stat poliţienesc, ci de o huntă veritabilă care a fost instaurată în RM”, a menţionat Vasile Năstase.

Este de menţionat fapul că în timpul manifestaţiilor de duminică din autocarele amplasate chiar în faţa Global Business Centre (GBC) a coborât o mulţime de poliţişti care au înconjurat clădirea. Totodată, în faţa forţelor de ordine înarmate şi foarte bine echipate din jurul GBC au fost amplasaţi tineri, studenţi ai Academiei de Poliţie din Chişinău.

„Duminică în jurul GBC erau 7-8 cordoane de poliţişti, toată conducerea poliţiei, a Ministerului de Interne stăteau acolo pe scări, sau în interiorul clădirii, dar în prima linie au pus nişte tineri, studenţi de la Academia de Poliţie, anul 3-4 cu ochii lor plini de frică şi disperare. Aceasta a fost o provocare crasă, chiar şi acele autocare din faţa poliţiştilor, au fost amplasate pentru a fi răsturnate sau aprinse de provocatori. Eu am înţeles că acest om Plahotniuc a încercat să ne transforme în criminali”, a mărturisit Slusari.

În final, liderul Platformei DA, Andrei Năstase a ţinut să precizeze că, violenţele, de facto, au fost provocate de oamenii lui Plahotniuc „deghizaţi în poliţişti, torţionarii lui 7 aprilie, care au încercat să transforme şi protestul de duminică în unul la fel, sângeros. Instituţiile internaţionale au înţeles că cel care a dat caracter sângeros protestului din 7 aprilie şi care a încercat să facă acelaşi lucru şi cu protestele noastre este Plahotniuc”.

Membrii Consiliului Marii Adunări Naţionale au menţionat că protestele vor continua imediat după sărbătorile de Paşti, fără să precizeze modalitatea în care se vor desfăşura, urmând să fie consultat Forumul Civic pentru a putea lua decizii în acest sens.

Sursa: Epoch Times România.

tricolorÎmprumutul de 150 de milioane de euro acordat de România vine să susţină Republica Moldova, însă nu va scoate ţara noastră din impas. România nu oferă soluţii de depăşire a acestei situaţii de criză. Declaraţiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Totodată, invitaţii emisiunii spun că condiţiile puse de România vor fi păstrate, pentru că această decizie este un principiu impus şi de instituţiile internaţionale. Potrivit experţilor, aceste condiţii sunt cele mai uşoare.

„Această veste nu este una foarte importantă din punct de vedere economic, deoarece problemele cu care se ocupă Republica Moldova sunt mult mai adânci, nu pot fi depăşite prin alocarea acestor mijloace financiare. Totuşi, ne confruntăm cu o situaţie economică destul de dificilă. Sub aspectul termenului mediu, Moldova are nevoie de mijloace financiare, dar ce va face după ce va consuma aceste 150 de milioane. O să cerem şi în continuare, cum o să ieşim din încurcătura în care ne aflăm. Aici este problema. România vine cu un gest – gest prietenesc pentru a ne susţine în situaţia în care ne aflăm, dar, totuşi, România nu oferă soluţii de depăşire a acestei situaţii”, a declarat expertul economic Viorel Gîrbu.

„Aş vedea acest pas ca unul foarte pozitiv. Este important ca Republica Moldova să aibă acces la resurse pe care poate să le utilizeze pentru acoperirea deficitului bugetar, în special până la obţinerea finanţării de la FMI. Este un pas prietenos din partea României, pentru a ajuta Guvernul Republicii Moldova în privinţa uşurării fluxurilor financiare. Chiar dacă sunt careva condiţii legate de reformele din Republica Moldova, ele, din punctul meu de vedere, au un caracter prudenţial”, a adăugat directorul de programe al Centrului Expert-Grup, Dumitru Budianschi.

„Nemijlocit votarea acordului în cadrul Parlamentului român este o formalitate. Cursul nu se schimbă sub nicio formă. Lucrul acesta trebuia să se întâmple cu mult timp în urmă şi, de fapt, elita politică românească era gata să facă acest lucru încă anul trecut. Motivul că s-ar fi încălcat anumite principii internaţionale şi anume acorduri internaţionale, România fiind parte a acestor acorduri internaţionale. Ideea era totuşi ca Republica Moldova să fie finanţată de către comunitatea internaţională doar în cazul în care se confirmă acele reforme fundamentale pentru Republica Moldova. Din acest motiv pachetul acesta de legi, acordul respectiv a fost stopat. S-au înaintat anumite condiţii, acele şapte condiţii au fost formalizate în formă contra acordului respectiv. Se confirmă că România este gata să ofere aceşti bani în momentul în care aceste condiţii sunt îndeplinite. Trebuie să recunoaştem că sunt condiţiile cele mai lejere dintre condiţiile care au fost puse de organismele internaţionale. România joacă rolul unui poliţist bun, în cazul dat. Şi va fi prima care va acorda ajutorul material, dar nu înainte să fie primit acordul de principiu al celorlalţi jucători internaţionali”, Sergiu Gaibu, expert IDIS Viitorul.

În context, Valentin Dolganiuc, un alt invitat al emisiunii, a menţionat că iniţial acest împrumut acea o altă destinaţie. „Destinaţia a fost cu totul altul. Partenerii internaţionali nu au mai putut face abstracţia de ce a apărut această necesitate şi de ce starea de lucruri a degradat într-un hal fără de hal. Noi pe interior cunoaştem foarte bine de ce am ajuns în această situaţie, atunci când trebuie să ne împrumutăm, de ce nu avem un acord FMI, de ce banca mondială nu ne susţine. Pentru că a fost furat un miliard şi aceasta este cauza numărul 1, iar motivul acestui furt sunt instituţiile statului capturate de către un grup limitat de persoane, care au pus mâna pe toate instituţiile statului. A trecut timpul cecurilor în alb.

România nu poate face abstracţie de la faptul că ea este membru al instituţiilor internaţionale. Acest împrumut de 150 de milioane de euro trebuia să spele imaginea partidului care a pus mâna pe guvernare şi a pus mâna pe toate instituţiile, adică a Partidului Democrat. Şi printr-o înţelegere tacită, pe la spate dintre PD, în frunte cu Plahotniuc, şi Ponta s-a încercat, până la venirea lui Cioloş, s-a presat pe sentimentul frăţesc şi s-a pus presiune pe clasa politică de la Bucureşti astfel încât să nu fie refuzată votarea acestui împrumut. Noi ştim cât tam-tam s-a făcut când a fost semnat acest acord. Ulterior, ştiam că acest împrumut nu va fi acordat pentru că România este membru al organismelor financiare internaţionale care vor impune condiţionări. Pe termen scurt, PD are nevoie să arate că el este cel care va schimba stare de lucruri, dar vedem că acest lucru nu se întâmplă. În aceste condiţii, partenerii de dezvoltare au pus piciorul în prag şi au spus că nimeni nu va primi nimic atât timp cât nu vom vedea nişte paşi clari, expliciţi”, a spus membrul Platformei Demnitate şi Adevăr.

Precizăm că premierul român Dacian Cioloş a trimis Chişinăului o listă care include 7 măsuri pentru crearea condiţiilor necesare transferării primei tranşe de 60 milioane de euro din creditul rambursabil de 150 de milioane de euro. Printre aceste condiţii este şi iniţierea discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional în vederea semnării unui acord de finanţare şi ajustarea legislaţiei financiar-bancară la standardele europene.

Referindu-se la condiţiile impuse de România, expertul Viorel Gîrbu a declarat: „Autorităţile din Republica Moldova nu au putut să fie disciplinate nici de Fondul Monetar, nici de Comisia Europeană, nici de Banca Mondială, nici de alţi donatori internaţionali. Nu văd cu partea românească va promova reformele în Republica Moldova”.

„România nu-şi va permite să încalce acordurile pe care le are cu partenerii financiari internaţionali care condiţionează acest împrumut pentru Republica Moldova”, a explicat Dolganiuc.

Amintim că plenul Senatului de la Bucureşti a adoptat legea privind împrumutul de 150 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, admiţând parţial cererea de reexaminare trimisă Parlamentului de preşedintele Klaus Iohannis şi păstrând articolul privind impunerea de condiţii Chişinăului. Legea a fost adoptată după dezbateri în plenul Senatului cu 68 de voturi „pentru” şi un vot „împotrivă” în forma adoptată de Camera Deputaţilor.

Sursa:jurnal.md

plahotniucÎn ultimii şase ani sistemul politic din Republica Moldova a prins contur datorită guvernării Alianţei pentru Integrare Europeană, însă a suferit o transformare majoră în ultimele şase luni.

Recurgând la manevre politice iscusite şi valorificând controlul său asupra sistemului judiciar moldovenesc, Vladimir Plahotniuc, unul dintre liderii Partidului Democrat şi cel mai bogat om din ţară, a ordonat în octombrie 2015 arestarea principalului său rival politic, ex-premierul Vlad Filat. Apoi, a promovat numirea asistentului său devotat, Pavel Filip, în funcţia de prim-ministru.

De fapt, Plahotniuc a concentrat influenţa politică şi economică în mâinile sale într-o proporţie nemaivăzută din 1991 încoace. Toate acestea indică faptul că el controlează nu doar sistemul judiciar, instituţiile anticorupţie, Curtea Constituţională şi structurile economice, ci şi-a subordonat şi cea mai mare parte a parlamentului şi capturează în ritm rapid instituţiile statului care până nu demult erau influenţate de Filat.

Plahotniuc, a cărui putere şi poziţie depind direct de controlul său asupra aparatului de stat şi a fluxurilor financiare din Moldova, nu este interesat de schimbări în structura ţării sau de implementarea unor reforme aprofundate. Acestea sunt stipulate în Acordul de Asociere cu UE. Respectiv, cu cât creşte însemnătatea lui, acţiunile simbolice care aveau până acum scopul unei transformări structurale a ţării vor deveni şi mai superficiale. Mai mult, sistemul guvernamental moldovenesc, monopolizat de un singur centru politic, este foarte instabil. Aceasta se datorează faptului că poziţia lui Plahotniuc devine tot mai puternică, pe când 95% din public îşi declară antipatia faţă de el. Maniera arogantă în care tabăra lui Plahotniuc a preluat puterea în stat a reaprins sentimentele protestatare. Este puţin probabil ca situaţia aceasta să fi afectată de reacţiile reţinute ale partenerilor occidentali ai Moldovei.

De la alianţa celor doi oligarhi…

Când Alianţa pentru Integrare Europeană a preluat puterea în Moldova în 2009, aceasta a început procesul treptat de subordonare a instituţiilor statului liderilor grupărilor care au format coaliţia de guvernare (care s-a autointitulat proeuropeană şi a implementat politica integrării cu UE). Actorii principali şi beneficiarii acestui proces au fost Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), cea mai mare grupare din coaliţie, şi Vladimir Plahotniuc, conducătorul şi sponsorul neoficial, dar real al celei de-a doua grupări ca mărime din coaliţie, Partidul Democrat din Moldova (PDM). Cei doi politicieni şi cel de-al treilea partener, liderul celei de-a treia formaţiuni din coaliţie, Partidul Liberal condus de Mihai Ghimpu, de fapt, au împărţit zonele de influenţă şi poziţiile în ţară.

Sistemul format în acest fel a funcţionat mai mult de 5 ani, chiar dacă a fost foarte instabil şi a generat cu regularitate crize politice. Deşi Filat şi Plahotniuc formal vorbind erau aliaţi, în realitate erau rivali în politică şi afaceri, angajaţi într-o luptă constantă pentru expansiunea influenţei politice şi pentru controlul asupra instituţiilor statului. Totuşi, ei erau forţaţi să menţină această alianţă temporară care le asigura o majoritate parlamentară şi le permitea să rămână la putere şi, prin urmare, să-şi menţină influenţa şi să-şi protejeze interesele politice şi de afaceri. Deşi s-ar părea că ambii politicieni au rămas puternici în aceeaşi măsură, de-a lungul timpului s-a dovedit că Plahotniuc este cel care a avut capacităţi mai mari şi o dominaţie mai importantă (în special în sistemul judiciar şi parţial în instituţiile de forţă) şi care a avut mai mult succes în limitarea poziţiei concurentului său. Faptul că Filat a fost destituit din funcţia de prim-ministru în urma unei crize politice în 2013 a fost dovadă clară a acestui lucru.

…la autocraţia lui Plahotniuc

Momentul critic care a dus la ruperea puterii în două a avut loc pe 15 octombrie 2015, când la o mişcare a procurorului general, care se crede că e controlat de Plahotniuc, Filat a fost lipsit de imunitate parlamentară, arestat de Centrul Naţional Anticorupţie şi încarcerat. El a fost acuzat de implicare directă şi sustragerea unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc la sfârşitul lui 2014 şi acceptarea unei mite de 250 milioane de dolari de la Ilan Shor, om de afaceri de origine israeliană care se consideră a fi arhitectul acestei intrigi.

Influenţa lui Plahotniuc a început să se extindă rapid după arestarea lui Filat. El a reuşit să-şi subordoneze cea mai mare parte a scenei politice în doar trei luni. PLDM-ul s-a destrămat şi a devenit un partid marginal, iar unii deputaţi ai acestui partid au decis să suporte în mod deschis candidatul pentru premier propus de PD. De asemenea, a avut loc o sciziune fără precedent în interiorul Partidului Comuniştilor (PCRM), când 14 deputaţi, majoritatea fracţiunii au declarat că vor să coopereze cu PD. Şi Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu pare aproape sigur să fie sub influenţa lui Plahotniuc. Mulţi activişti locali şi câţiva primari, predominant din PLDM, au decis să se alăture structurilor PD.

Valorificând controlul său tot mai mare asupra Parlamentului, Plahotniuc a avut chiar o încercare de a deveni premier el însuşi. Această decizie a intrat în contradicţie cu strategia sa anterioară, care însemna deţinerea unei poziţii importante în administraţia ţării, în schimb delegând oameni complet dependenţi de el sau persoane din clanul lui în aceste funcţii. Totuşi, nominalizarea lui Plahotniuc (în ciuda presiunii şi presupusului şantaj) nu a fost acceptată de preşedintele Nicolae Timofti, care i-a încredinţat fostului prim-ministru, Ion Sturza, misiunea de a forma guvernul pe 21 decembrie 2015. Cu toate acestea, Sturza a eşuat în câştigarea votului de încredere, iar Curtea Constituţională, care se află sub influenţa lui Plahotniuc, a emis o decizie care restricţionează dreptul preşedintelui de a numi candidaţi pentru funcţia de premier. În ciuda acestui fapt, referindu-se la decizia Curţii Constituţionale din 2013 (care specifica că ocuparea unor poziţii înalte în stat de către persoane cu probleme de integritate este împotriva legii), Timofti a refuzat să-l nominalizeze pe Plahotniuc pentru funcţia de premier pentru a doua oară, iar în schimb a înaintat candidatura secretarului său, Ion Păduraru. Totuşi, Păduraru s-a retras din misiunea formării unui guvern în circumstanţe care încă urmează să fie definite. PD-ul a propus un candidat de compromis, pe Pavel Filip, asociatul apropiat şi devotat al lui Plahotniuc, iar şeful statului a acceptat acest candidat. Pe 20 ianuarie 2016, Filip obţine votul de încredere în Parlament şi formează un nou cabinet. Poziţiile cheie în noul guvern, inclusiv cele care controlează fluxurile financiare şi instituţiile de forţă, au fost ocupate de persoane care au legătură cu Plahotniuc sau tehnocraţi fără bază politică.

Prin urmare, în afară de instituţiile deja controlate: (sistemul juridic, instituţiile anticorupţie, Banca Naţională şi Curtea Constituţională), clanul lui Plahotniuc a obţinut controlul şi asupra sistemului fiscal şi asupra vămii, surse importante de venit din corupţie, dar şi asupra Ministerului de Interne. Toate instituţiile de stat şi administraţiile companiilor de stat au trecut printr-o revizie generală a personalului, cu scopul de a înlătura candidaţii PLDM-ului şi de a-i înlocui cu oameni care au legături cu clanul lui Plahotniuc. În ciuda protestelor publice şi internaţionale, clanul lui Plahotniuc îşi creşte influenţa asupra instituţiilor pe care deja le controlează. Un exemplu în acest sens a fost realegerea lui Mihai Poalelungi pe 7 februarie 2016 în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme. În acelaşi timp, activele afacerilor lui Filat sunt confiscate. Acest proces este prezentat ca o cale de redobândire a fondurilor pe care le-ar fi furat din sistemul bancar moldovenesc. Influenţa lui Plahotniuc în mass media, care este deja vastă, încă se extinde (descrierea detaliată o găsiţi mai jos).

Pilonii sistemului lui Plahotniuc

Vladimir Plahotniuc, născut în 1966, este un miliardar şi în acelaşi timp cea mai importantă, cea mai controversată şi cea mai misterioasă figură din viaţa politică şi economică a Moldovei. Şi-a început cariera în anii 1990, când, potrivit declaraţiilor sale oficiale, s-a ocupat cu exportul de vin în Rusia şi a creat un fond de investiţii moldo-american. Totuşi, unele surse mass-media moldoveneşti sugerează că proxenetismul şi traficul de fiinţe umane erau sursele lui importante de profit în acele timpuri. Această presupusă activitate criminală l-a ajutat pe Plahotniuc să-şi construiască o reţea socială extinsă cu elite politice şi de afaceri nu doar în Moldova, ci şi în Ucraina şi România. Aceasta i-a permis să-i şantajeze pe cei mai importanţi clienţi ai săi. Nu putem exclude că acesta a fost una dintre cauzele pentru care Plahotniuc a obţinut în 2001 un post în administraţia Petrom Moldova, o filială a gigantului petrolier român. Poziţia şi influenţa sa l-au ajutat să creeze o relaţie strânsă cu Vladimir Voronin, pe atunci preşedinte al Republicii Moldova şi lider al Partidului Comuniştilor, care a condus ţara din 2001 până în 2009, dar şi cu fiul său, Oleg Voronin, unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din Moldova. Se presupune că Plahotniuc a folosit şantajul pentru a-şi capitaliza influenţa în interiorul structurilor de stat (poliţie, servicii fiscale şi justiţie). De pe seama contactelor sale cu Voronin, Plahotniuc a preluat controlul asupra multor companii private, apoi îşi distrugea concurenţii. În acelaşi timp, îşi construia averea prin privatizarea neregulată a proprietăţilor de stat. Influenţa şi activele pe care le-a acaparat în acea perioadă au servit drept bază pe care a edificat prezenta sa putere după ce Voronin a plecat de la guvernare.

Sistemul de control al instituţiilor de stat şi al scenei politice moldoveneşti creat de Plahotniuc se bazează pe patru piloni principali

Primul este clanul, grupul asistenţilor lui Plahotniuc, mulţi dintre ei fiind în relaţii de rudenie cu el şi deţinând poziţii cheie în politică şi afaceri (de obicei datorită patronajului său). Membrii clanului, care deţin poziţii datorită influenţei lui Plahotniuc, includ preşedintele parlamentului Andrian Candu şi prim-ministrul Pavel Filip.

Clanul lui Plahotniuc este format din două cercuri: unul intern şi altul extern. Primul este un grup format din doar câţiva asistenţi foarte devotaţi, care au cooperat cu Plahotniuc de ani buni şi sunt membri ai familiei (inclusiv Candu şi Filip). Acest cerc este constant şi reprezintă nucleul clanului. Celălalt cerc, care este mult mai larg, este constituit din oameni care cooperează cu Plahotniuc mai presus de toate pentru avantajul lor şi pentru a-şi proteja interesele. Totuşi, Plahotniuc nu are încredere totală în acest grup, de aceea componenţa sa se poate schimba.

Cel de-al doilea pilon este cel al businessului şi al puterii financiare. S-a estimat că Plahotniuc are active în valoare de 2-2.5 miliarde de dolari, o sumă ameţitoare pentru realităţile moldoveneşti (în jur de o treime din PIB-ul ţării). Capacităţile sale financiare sunt adiţional consolidate de controlul său real asupra numeroaselor companii care oficial aparţin statului iar de când Filat a fost înlăturat, şi asupra fluxurilor financiare ale ţării. Diferenţa dintre potenţialul financiar al lui Plahotniuc şi al altor importanţi actori politici şi de afaceri este atât de mare încât, chiar dacă ar acţiona împreună, ei ar fi incapabili să se egaleze cu el.

Controlul asupra justiţiei este al treilea pilon al sistemului. Procurorul general, aflat în funcţie până pe 26 februarie 2016, a fost controlat de Plahotniuc, iar predecesorul său, Valeriu Zubco, ar fi fost membru al clanului. Nu există niciun dubiu că persoana care va veni în acest post de asemenea va fi sub influenţa lui. Controlul asupra sistemului judiciar este un element cheie al sistemului de guvernare a clanului lui Plahotniuc, deoarece el permite folosirea unor momeli pentru a subordona liderii de opinie şi oameni de afaceri. Funcţionarii publici (atât la nivel central, cât şi la nivel local), politicienii şi oamenii de afaceri care sunt gata să coopereze cu Partidul Democrat, controlat de Plahotniuc, vor primi beneficii financiare sau promisiuni de impunitate în sistemul judiciar, inspecţii fiscale, etc. Totuşi, ei conştientizează faptul că dacă vor arăta nesupunere, vor pierde nu doar ce au câştigat, ci şi vor trebui să înfrunte proceduri judiciare (bazate pe dovezi reale sau fabricate). Iniţierea unor acţiuni în justiţie nu este unica cale de intimidare, altă metodă este dezvăluirea de materiale compromiţătoare. Mai mult, controlul asupra acestei părţi a aparatului de stat permite lui Plahotniuc să-şi creeze condiţii optime pentru funcţionarea şi dezvoltarea propriului business, iar aceasta duce la creşterea poziţiei sale în afaceri.

Al patrulea pilon este controlul asupra majorităţii presei moldoveneşti. Plahotniuc deţine actualmente patru din cele cinci canale de televiziune cu acoperire naţională şi trei posturi de radio, precum şi câteva ziare şi portaluri de ştiri. Mai mult, deciziile Consiliului Coordonator al Audiovizualului oferă motive de suspiciune că această agenţie este de asemenea sub influenţa lui Plahotniuc. Holdingul lui a monopolizat piaţa de publicitate. În acest fel, Plahotniuc a obţinut un instrument eficient de presiune asupra presei, care este încă oficial independentă şi câştigă bani în mare parte din publicitate.

Un sistem guvernamental subordonat unei singure persoane este foarte greu de schimbat. În Moldova nu există cercuri politice sau economice care ar putea concura cu clanul lui Plahotniuc. Chiar dacă scena politică s-a schimbat radical şi, de exemplu, grupările proruse (Partidul Socialiştilor condus de Igor Dodon şi Partidul Nostru condus de Renato Usatîi) au reuşit să obţină o majoritate parlamentară, aceasta nu înseamnă neapărat că Plahotniuc va fi înlăturat de la putere. Există suspiciuni rezonabile că aceste grupări (mai ales Partidul Socialiştilor) au legături cu Plahotniuc. Mai mult, avantajul financiar al clanului său, combinat cu controlul asupra justiţiei şi dominaţia din media, oferă oportunităţi vaste de a influenţa forma scenei politice şi de a crea partide politice noi sau de a le discredita pe cele existente şi pe liderii lor.

Reacţia publicului moldovenesc la monopolizarea progresivă a puterii

Faptul că Plahotniuc a încercat să devină prim-ministru şi că asistentul său fidel, Pavel Filip, a fost în cele din urmă nominalizat pentru acest post, a stârnit sentimente antiguvernamentale şi antioligarhice în rândul populaţiei. În mare parte, furia oamenilor a fost provocată de conştientizarea faptului că puterea este monopolizată de Plahotniuc, care este extrem de nepopular (având un rating de încredere de doar 2%, pe când 95% din populaţie nu are încredere în acest om) şi care este în mod obişnuit perceput ca fiind implicat în sustragerea a aproximativ unui miliard de dolari din sistemul bancar. Maniera în care Plahotniuc a încercat şi obţină funcţia de premier (şantajându-l pe preşedintele Timofti, folosind influenţa sa din interiorul Curţii Constituţionale, etc.) a trezit o furie populară şi mai mare.

Formarea noului guvern a condus la alierea tactică a două tabere opuse antiguvernamentale, care, oficial au ideologii opuse: tabăra proeuropeană (în care rolul principal este jucat de Platforma Civică Demnitate şi Adevăr, creată în februarie 2015 de activişti civici, publicişti şi jurişti renumiţi din Moldova, precum şi partidul politic cu acelaşi nume care a luat naştere din platformă) şi tabăra prorusă (Partidul Socialiştilor şi Partidul Nostru). Aceste două grupări la început au protestat independent una faţă de alta (două orăşele din corturi protestau din septembrie 2015: prorus în faţa Parlamentului şi cel proeuropean în faţa Guvernului). Totuşi, din 21 ianuarie, liderii a trei forţe majore de opoziţie ocazional au acţionat împreună, fără a etala simbolica de partid.

În ciuda frustrării crescânde şi a mobilizării publice cauzate de evoluţiile politice recente, eficacitatea mişcărilor de opoziţie este destul de limitată. Demonstraţiile combinate nu au adus mai mult de jumătate din oamenii care veneau la protestele Platformei Demnitate şi Adevăr, când aceasta a organizat de una singură manifestaţii în mai şi septembrie 2015. În cea mai mare parte acesta este un efect al deziluziei publicului de protestele lungi şi ineficiente. Guvernarea a arătat dispreţ faţă de cerinţele opoziţiei, fapt care a adăugat sentimentul că protestele nu au nici un sens. De luni întregi media controlată de Plahotniuc desfăşoară o campanie cu scopul de a discredita opoziţia (în special Platforma Demnitate şi Adevăr), şi asta de asemenea a avut un impact.

Chiar dacă opoziţia s-a unit temporar împotriva aranjamentului guvernamental politic, aceasta rămâne a fi divizată nu pe filieră ideologică, ci în ceea ce priveşte metodele de protest şi cerinţele lor. Liderii manifestanţilor proeuropeni şi proruşi au căzut de acord asupra unor aspecte, cum ar fi necesitatea alegerilor parlamentare anticipate, dar nu au ajuns la un acord comun în privinţa perioadei când ar trebui să aibă loc acestea. Nu există nici un dubiu că aceste disensiuni din opoziţie (dintre taberele proeuropeană şi prorusă) vor continua să crească în următoarele luni datorită pregătirilor pentru alegerile prezidenţiale care, în urma unei decizii surprinzătoare din 4 martie 2016, vor avea loc în toamna acestui an, pe 30 octombrie. Opoziţia cu siguranţă nu va putea propune un candidat comun. Sunt posibile schisme în interiorul ambelor tabere, mai ales între Partidul Socialiştilor şi Partidul Nostru. Relaţiile dintre aceste două formaţiuni deja sunt tensionate (luând în consideraţie că ele concurează pe acelaşi segment de electorat), dar cel mai probabil, ele vor deveni şi mai tensionate datorită faptului că Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, nu va putea concura la preşedinţie din cauza vârstei sale (el are 37, pe când vârsta minimă necesară este de 40).

Un alt factor foarte important care limitează amploarea activităţii opoziţiei este faptul că manifestanţii, în ciuda nivelurilor ridicate de nemulţumire populară, încearcă cu toată silinţa să evite scenariile violente şi vărsările de sânge. Victoria PCRM-ului în alegerile parlamentare a provocat în aprilie 2009 revolte, în timpul cărora câţiva oameni au fost omorâţi şi mulţi au fost răniţi; trauma legată de acest incident este încă vie în societatea moldovenească. Această amintire şi îngrijorarea că scenariul unui Maidan s-ar putea repeta în Moldova (referindu-se mai ales la frica intervenţiei Rusiei) fac acest scenariu violent mai puţin probabil. Guvernarea este conştientă de acest fapt şi s-a abţinut categoric de la folosirea unor soluţii violente pentru a evita provocarea manifestanţilor. Totuşi, puterea a ameninţat protestatarii cu acţiuni în judecată dacă ei vor încălca legea. Acest lucru intimidează manifestanţii şi descurajează potenţialii protestatari.

Evoluţii posibile

Viitorul poziţiei monopoliste a lui Vladimir Plahotniuc este acum incert. Poziţia lui ar putea fi zdruncinată, de exemplu, de activitatea opoziţiei antiguvernamentale şi de deteriorarea situaţiei economice. Deşi protestele acum sunt reduse ca amploare şi intensitate, nu trebuie să excludem o escaladare a tensiunii sau chiar provocări, şi acestea pot aduce colapsul actualului cabinet şi alegeri parlamentare anticipate. Paradoxal, dar actuala clasă politică va beneficia de noua procedură de alegere a preşedintelui, introdusă în urma deciziei Curţii Constituţionale în martie curent (alegerea de către Parlament fiind substituită cu alegeri directe). Deşi aceasta previne instalarea unui asistent de-al lui Plahotniuc (anume aceasta este intenţia lui, fără doar şi poate), totuşi această situaţie elimină riscul unor alegeri parlamentare anticipate dacă Plahotniuc n-ar fi în stare să acumuleze 3/5 din deputaţi, număr necesar pentru alegerea preşedintelui (aceasta a fost necesitatea invocată în versiunea Constituţiei care a fost declarată invalidă de decizia Curţii). Plahotniuc are 56-58 de voturi şi se pare că motivul principal care l-a determinat să schimbe sistemul electoral a fost faptul că a avut probleme în creare majorităţii necesare. Mai mult, decizia Curţii amână data alegerilor prezidenţiale din mai curent pentru la toamnă, şi aceasta oferă guvernării mai mult de şase luni pentru a-şi lustrui imaginea şi pentru a-şi promova candidatul pentru funcţia de preşedinte (prin folosirea controlului său şi a instituţiilor statului, precum şi influentul trust media).

Noul guvern, conştient de lipsa sa de popularitate şi de vasta nemulţumire publică, se concentrează acum pe acţiuni de lustruire rapidă a imaginii sale. De pe 1 februarie 2016 preţul pentru gaz a fost redus cu 10%, a fost reintrodusă pâinea socială, iar controalele de stat au fost temporar sistate. De asemenea, Filip a promis să majoreze pensiile şi să reducă preţul pentru electricitate (în ambele cazuri cu 10%). Guvernul a depus mult efort pentru a readuce finanţarea Uniunii Europene, suspendată în vara lui 2015, pentru a reînnoi discuţiile în privinţa unui acord cu FMI şi pentru a primi un împrumut de 150 de milioane de euro promise de Bucureşti anul trecut. Pe 2 martie, din cauza structurii netransparente a acţionariatului şi a acuzaţiilor de conspiraţie, BNM a îngheţat în jur de 40% de acţiuni ale Moldova Agroindbank, una dintre cele mai mari bănci din ţară, şi a concediat doi vicepreşedinţi ai Moldindconbank. În schimb, Parlamentul a votat mai multe legi care prevăd reformarea procuraturii şi a BNM, precum şi demonopolizarea mass media. Totuşi, nimic nu sugerează că aceste reforme vor schimba cu adevărat sistemul guvernamental existent. În acelaşi timp, au fost făcute mişcări pentru a demonstra publicului cum se implică guvernul în combaterea corupţiei. El mai sugerează că Filat şi PLDM sunt sursa principală de corupţie în Moldova şi că acest fenomen poate fi combătut, deoarece partidul a fost înlăturat de la putere. Aceste mişcări sunt urmate de o campanie PR foarte intensă în mass-media deţinută de Plahotniuc.

Dacă guvernarea reuşeşte să stabilizeze situaţia economică din ţară şi să rămână la putere următoarele luni în ciuda tensiunii sociale, nu putem exclude că aceasta va începe să câştige popularitate. De fapt, sistemul guvernamental bazat pe clanul lui Plahotniuc care s-a cristalizat în ultimele şase luni, va deveni chiar şi mai puternic şi îşi va extinde influenţa şi mai departe. Aceasta poate crea un tip specific de autoritarism proeuropean fin, unde Parlamentul şi Guvernul vor fi marginalizate complet, lipsite de independenţă (acest proces poate fi deja observat) şi vor juca doar rolul de instituţii executive adăugând legitimitate adevăratului centru de putere – clanul lui Plahotniuc. În această situaţie, şansele unor schimbări proeuropene în Moldova şi o implementare veritabilă a Acordului de Asociere vor fi destul de vagi. Reformele posibile vor fi limitate la minimul necesar pentru a menţine dialogul cu UE, şi, astfel, pentru a legaliza actuala guvernare.

Moscova va beneficia de aflarea lui Plahotniuc la putere, atât timp cât acesta va bloca o adevărată intensificare în integrarea Moldovei cu structurile occidentale, şi, în acelaşi timp, nu va cere angajament financiar Kremlinului (care ar trebui să fie necesară, în cazul în care forţele proruse ar ajunge la putere). Mai mult, operarea acestui sistem va fi un instrument de propagandă avantajos pentru Kremlin în discreditarea ideii de integrare europeană şi a eficacităţii politicii UE în legătură cu partenerii săi din est.

Kamil Całus, Centrul pentru Studii Estice

24 aprilie dictaturaPe 24 aprilie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, jurnalistul Vasile Năstase, membru fondator al Platformei Demnitate şi Adevăr, a prezentat un raport cu 100 de antireforme ale guvernării.

„Astăzi se împlinesc 94 de zile de la instaurarea ruşinoasă, ticăloasă, pe furiş a guvernării Filip-Plahotniuc. 94 de zile, din care va trebui să selectăm, cu mare greu, 100 de exemple de mimare, sfidare şi profanare a democraţiei şi statului de drept de către gruparea mafiotă în cauză! Cu mare greu, pentru că în realitate sunt sute şi mii de asemenea crime. O parte dintre ele, ce ţin de hoţia în continuă desfăşurare, doar le intuim”, a declarat jurnalistul. Vedeţi în continuare cele 100 de antireforme, enumerate de Vasile Năstase:

1. Instalarea în toiul nopţii a juntei, pe furiş, scuipând în revendicările poporului şi lovind protestatarii cu bastoane în cap, lucru interzis categoric de legislaţia internaţională. Printre poliţişti au fost observaţi zbirii lui Plahotniuc îmbrăcaţi în mod ilegal in uniforme poliţieneşti!

2. O nouă dezvăluire apare în presă – „proeuropeanul” Plahotniuc are şi cetăţenie rusă, adică triplă, lucru interzis de lege!

3. Jizdan, unul dintre cerberii tinerilor care au protestat la 7 aprilie şi Cavcaliucul lui Plahotniuc au insultat poporul Moldovei, numindu-l gloată!

4. Filipul lui Plahotniuc minte banditeşte la Bucureşti, unde a venit să practice cerşetoria! Acesta l-a păcălit pe şeful guvernulu roman, Dacian Cioloş că, chipurile, guvernul a fost instalat cu mari dificultăţi, în protestele socialiştilor care vor anticipate!

5. Pe 27 ianuarie 2016 Filip – Plahotniuc şi-a anunţat o Platformă-clonă pentru a induce lumea în eroare vizavi de Platforma Demnitate şi Adevăr.

6. A dat în judecată o magistrată decedată acum trei ani.

7.A pedelizat Fiscul şi Vama, luând în primire businessul lui Filat.

8. Începe şantajul şi persecutarea protestatarilor prin procuratura stalinistă şi miliţia lui Jizdan.

9. La Guvern a fost angajată sluga Godea.

10.O nouă „reformă” a lui Plahotniuc-Filip! 12 indivizi l-au arestat pe 28 ianuarie pe Anatol Mătăsaru pentru modul său inedit de a protesta.

11.Candu susţine referendumul pentru a alege preşedintele de întreg poporul în 2020, iar Plahotniuc promite naivilor Unirea Republicii Moldova cu România în anul 2018.

12.Se anunţă „Moratoriu asupra tuturor controalelor”, fără temei legal, în scopul de a hărţui oamenii de afaceri

13. O nouă „reformă” a grupării criminale Filip-Plahotniuc – în puterea nopţii în palatul lui Drăguţanu a fost aruncată o grenadă!

14. Guvernarea mafiotă începe jefuirea poporului în vederea întoarcerii miliardelor furate! Se anunţă majorarea impozitelor pentru automobile şi imobile.

15.Serghei Gubenco, unul dintre magistraţii implicaţi în schema de spălare a peste 18 miliarde de dolari din Rusia prin intermediul băncilor şi instanţelor din Moldova, după ce patru luni în urmă a fost avansat de la Judecătoria Comrat la Curtea de Apel din acest oraş, acum a fost votat unanim de membrii CSM pentru funcţia de şef al instanţei de apel Comrat.

16. Participanţii la Forumul Civic cu genericul „Consolidarea societăţii civile în lupta cu regimul oligarhic” au prezentat rezoluţia cu privire la soluţiile de depăşire a crizei social-politice din Republica Moldova. În context, Forumul Civic solicită guvernării să numească un grup de dialog şi negociere cu care, prin medierea partenerilor internaţionali, se va discuta pe perioada implementării revendicărilor. Ulterior, guvernarea ilegitimă le-a ignorant cu desăvârşire.

17. Noul director al Spitalului Clinic de Psihiatrie, a fost numit pe ascuns, iar Ministerul Sănătăţii lui Plahotniuc a încălcat propriile ordine şi regulamente.

18. Aeroportul Internaţional Chişinău a fost cedat de hoţul Shor unor persoane din cadrul PD.

19. Consiliul Superior al Magistraturii a votat pentru realegerea lui Mihai Poalelungi la şefia Curţii Supreme de Justiţie, pe 9 februarie, pe fundalul unor proteste şi a declaraţiei dezaprobatoare a ambasadorului SUA în Republica Moldova – „Un singur candidat şi acela din sistem; Aşa ar trebui să arate reforma justiţiei?”

20. Raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova, europarlamentarul lituanian Petras Auštrevičius a îndemnat încă o dată autorităţile de la Chişinău să purceadă la depolitizarea instituţiilor de stat. Aşteptăm rezultate concrete şi rapide în investigarea fraudei bancare, cu nume concrete ale vinovaţilor. Nicio reacţie din partea bandiţilor de la guvernare.

21. Oligarhul Plahotniuc sfidează Europa şi îşi extinde holdingul propagandistic. Pe lângă patru posturi TV pe care le deţine, şi-a mai cumpărat două televiziuni – CTC Moldova şi Super TV.

22. În şedinţa de Guvern, fostul comunist Oleg Babenco, care a devenit „democrat” în campania din 2014, a fost numit şef al Biroului Relaţii Interetnice.

23. Guvernul a respins proiectul de lege privind modificarea Codului Audiovizualului, care ar fi ameninţat imperiul mediatic controlat de către oligarhul Vladimir Plahotniuc.

24. Marin Gurin, fratele pe atunci procurorului general, este singurul candidat înscris în concursul pentru ocuparea funcţiei de agent guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, ulterior obţinând funcţia de la Plahotniuc.

25. Dudoglo, omul lui Plahotniuc, declară că guvernarea n-o să dea puterea niciodată, decât prin sânge.

26. Ghimpu a declarat că Jurnal TV trebuie închis şi chiar a îndemnat Consiliul Coordonator al Audiovizualului subordonat lui Plahotniuc să acţioneze în acest sens. Tot atunci acesta a sărit în apărarea Păpuşarului spunând că acesta de fapt nu l-a şantajat pe şeful statului ca să-i înainteze candidatura pentru şefia Guvernului, ci doar… a discutat.

27. CSJ a decis ca judecătorul Orîndaş, acuzat de implicare în schema de spălare de bani din Rusia, să-şi păstreze funcţia. Acesta a cerut şi despăgubiri morale.

28. Remanieri de cadre la Guvern: Deputatul PD Iurie Cazacu este noul secretar general adjunct al Guvernului.

29. Guvernul de la Chişinău are la dispoziţie 90 de zile; În acest interval, partenerii internaţionali vor trage concluziile, afirmă europarlamentarul Siegfried Mureşan.

30. Democratul Constantin Botnari, alias Borsetka a îngrădit ilegal 40 de ari de pădure de lângă palatul său de zeci de milioane.

31. Alexandru Pânzari, care este acum director la Departamentul Instituţii Penitenciare, şi care e din gaşca lui Plahotniuc va fi numit şef la IGP. Şi aşa în totalitate Plahotniuc îşi va subordona în totalitate structurile de forţă”, a punctat ex-deputatul Alexandru Petkov pe 18 februarie, lucru care s-a adeverit ulterior!

32. Parlamentul pretinde 750 de mii de lei de la organizatorii protestelor din 20 ianuarie. „Această scrisoare scoate în evidenţă frica, minciuna, trufia, ipocrizia şi agramaţia juridică a celui mai toxic personaj din regiune – Plahotniuc!

33. Gurin, în plină criză, a procurat 14 automobile de lux, în valoare totală de cinci milioane de lei.

34. Curtea Supremă de Justiţie a respins solicitarea de a anula rezultatele concursului pentru funcţia de magistrat la CSJ, depusă de judecătoarea Domnica Manole, de la Curtea de Apel Chişinău. Astfel, Mariana Pitic, de la Judecătoria sectorului Centru, urmează să fie înaintată spre votare în plenul Parlamentului. În declaraţia de avere, judecătoarea a indicat un automobil BMW X5, care ar fi avariat şi ar costa zece mii de lei, omiţând însă să menţioneze maşina de lux Porsche, pe care o conduce, dar despre care a refuzat să vorbească.

35. Noul director general adjunct, care a fost desemnat la Serviciul Vamal, Grigore Ioniţov, este unul dintre activiştii Partidului Democrat, care a făcut propagandă politică la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.

36. Reprezentanţi ai Forumul Civic au declarat în cadrul conferinţei de presă din 29 februarie „Concluzia noastră este că guvernarea nu a făcut nimic altceva decât să mimeze nişte reforme şi că în continuare nici nu are de gând să implementeze revendicările Forumului Civic.”

37.Guvernul Filip-Plahotniuc a respins propunerea instituţiilor internaţionale de a se implica în investigarea jafului din sistemul bancar al Republicii Moldova.

38. Parlamentul transfugilor şi mercenarilor a votat câteva legi vizând sectorul bancar. În opinia fostului ministru al Finanţelor, Negruţa: „Prin modificarea recentă a legilor privind sectorul bancar se acordă protecţie celor implicaţi în jaful secolului”.

39. De la 1 martie procuror general interimar a fost numit Eduard Harunjen, proprietar al unui castel dintr-o zonă de elită de la Telecentru, estimată la 4,6 milioane de lei, implicat în dosarul 7 aprilie.

40. PD îşi concentrează în mâini toate pârghiile pentru ca, eventual, dacă se ajunge la alegeri parlamentare anticipate, să poată folosi la maxim factorul mediatic, financiar şi administrativ, consideră analistul politic Igor Boţan.

41. Pe 2 martie, de ziua comemorării Conflictului armat de la Nistru, a fost semnat contractul între SA Energocom şi furnizorii la tarife reglementate, datorită căruia a fost salvată economia separatistă. Beneficiari ai acestuia sunt oligarhul Plahotniuc şi colegul său de la Tiraspol, care obţin din schemă circa 12,5 milioane de euro lunar! „Prin procurarea energiei de la centrala din Kuciurgan din Transnistria, consumatorii din Republica Moldova sunt impuşi să achite şi componenta gazului care este inclusă în preţ, însă aceşti bani nu ajung la MoldovaGaz ca să fie achitaţi către Gazprom, dar ajung în bugetul transnistrean. Noi suntem obligaţi de Guvernul Filip să finanţăm separatismul la noi în ţară. De fapt această schemă cu Energokapital a apărut în perioada octombrie-decembrie 2014 când domnul Adrian Candu era ministrul economiei”, a explicat expertul Sergiu Tofilat.

42. Deputatul european Eerik-Niiles Kross a fost blocat pe Aeroportul Internaţional Chişinău de poliţia de frontieră preluată sub controlul lui Plahotniuc.

43. Decizia CC privind alegerea preşedintelui de către popor a fost luată pentru a împiedica Grupul de iniţiativă! Este o victorie pe care cineva încearcă cu disperare să ne-o confişte.

44. Sergiu Cioclea, noul guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), ales prin votul a 61 de deputaţi, a fost anterior implicat în procesul de pregătire a privatizării Băncii de Economii (BEM), arată documentele obţinute de RISE. Ultimul an acesta a şomat. De asemenea, Cioclea este coleg de şcoală cu nesimţitul Drăguţanu!

45. O delegaţie în frunte cu premierul Pavel Filip a provocat un adevărat scandal la bordul avionului Chişinău-Munchen, cursă efectuată de compania Lufthansa.

46. „Este adevărat, frauda bancară care a destabilizat situaţia politică, până la urmă, la Chişinău, trebuie să continue”, a declarat la Bruxelles premierul nocturn Filip – Plahotniuc.

47. Alexandru Balan a fost numit în funcţia de vicedirector al SIS. Presa a scris că el s-ar face vinovat de evadarea bloggerului rus Eduard Baghirov, cercetat în dosarul 7 aprilie.

48. Magistrata Tatiana Răducanu riscă să fie sancţionată după ce a criticat o decizie a CSJ care lasă bugetul fără 14 milioane de lei!

49. Fratele fostului procuror general a fost ales în funcţia de consultant superior la Direcţia Reprezentare la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Decizia a fost luată pe 18 martie în cadrul şedinţei cabinetului Filip-Plahotniuc.

50. Delegaţia Uniunii Europene în Moldova: Mesajul de suport vine cu condiţia restabilirii încrederii populare şi a implementării reformelor.

51. Cererea de chemare în judecată împotriva CSM, prin care avocatul Andrei Năstase solicită anularea deciziei privind promovarea controversată a lui Poalelungi, a fost respinsă de judecătorii lui Plahotniuc.

52. Deputatul Elena Bodnarenco a declarat la CNA că un coleg din PD i-a propus bani şi funcţii pentru a părăsi PCRM-ul şi a adera la majoritatea parlamentară.

53. Guvernantul Ghimpu declară că recomandările Uniunii Europene la pachetul de legi privind integritatea pun în pericol viaţa demnitarilor, care ar trebui să facă publice toate bunurile, iar astfel „lumea criminală ar putea afla ce se află în casa cutare”.

54. Mai multe organizaţii neguvernamentale îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu lipsa unui răspuns din partea Guvernului la decizia Comisiei de selectare a candidaţilor pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională, de acum patru luni, prin care s-a propus candidatura lui Veaceslav Zaporojan.

55. Subalternul lui Plahotniuc,Marian Lupu afirmă că Republica Moldova va depune cerere de aderare la UE către 2019.

56. CEC-ul captiv respinge cele peste 400 de mii de semnături ale cetăţenilor privind organizarea referendumului constituţional.

57. Guvernul Filip-Plahotniuc a aprobat pe 30 martie un proiect de lege înaintat de către Ministerul Afacerilor Interne prin care se instituie cenzura internetului.

58. Alexandru Pânzari, apropiat lui Plahotniuc, a fost numit în martie şef al Inspectoratului General de Poliţie!

59. Ghimpu consideră că ambasadorii europeni nu au dreptul să critice lipsa reformelor în Republica Moldova, şi afirmă că i-a spus asta direct ambasadorului Marii Britanii la Chişinău, care recent a acuzat guvernarea că nu învaţă din propriile greşeli şi continuă să mimeze reformele.

60. Banca Naţională a semnat cu Ministerul Finanţelor un Memorandum prin care cetăţenii vor rambursa timp de 25 de ani câte un miliard de lei în contul jafului comis de gruparea criminală Plahotniuc.

61. În plină criză economică şi în condiţii de austeritate bugetară, autorităţile criminale alocă sume exorbitante pentru a spori securitatea Parlamentului, unde sunt instalate gratii la uşi şi peliculă antiglonţ la ferestre. Toate acestea ne costă peste nouă milioane de lei.

62. Comisia parlamentară Juridică condusă de naşa lui Plahotniuc a avizat pozitiv realegerea lui Mihai Poalelungi la şefia Curţii Supreme de Justiţie.

63. Fostul viceministru comunist de Interne, Ghenadie Cosovan, aflat în slujba lui Plahotniuc,face parte din aşa-numitul parlament alternativ „Sfatul Ţării-2”. În 2010 acesta candida pe listele parlamentare ale unui partid politic care pleda pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală şi pentru prietenia cu Rusia.

64. Deputatul Partidului Democrat, Sergiu Sîrbu, declară că cele peste 700 de persoane antrenate în procesul de colectare a semnăturilor pentru iniţierea referendumului ar fi fost remunerate!

65. Premierul Pavel Filip poartă numere de înmatriculare la maşina guvernamentală similare cu ale stăpânului său Plahotniuc

66. Cele trei complexe de rachete antiaeriene comercializate de Ministerul Apărării prin intermediul Aeroportului Internaţional Mărculeşti în luna februarie 2016 au ajuns la o firmă off-shore din Marea Britanie, condusă de personaje cu implicări obscure.

67. Comisia Electorală Centrală anunţă că numărul total de alegători înscrişi în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) la data de 31 martie 2016 este de 3.233.100. Însă doar 2.848.634 de cetăţeni cu drept de vot sunt atribuiţi pe circumscripţii. Din 2005 şi până în 2014 peste 600 de mii de alegători au apărut în mod inexplicabil în listele electorale.

68. Magazinul Universal Central „UNIC” din Chişinău a fost vândut exact la acelaşi preţ cerut de stat, fapt ce demonstrează că vânzătorul şi cumpărătorul e aceeaşi persoană.

69. Noul preşedinte al Organizaţiei de tineret a PD, Alexandru Cauia, cu carnet de partid, a fost numit şi membru al Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor.

70. Zeci de colete cu substanţe interzise, trimise zilnic prin Poşta Moldovei, controlată de Plahotniuc, în UE şi SUA. Patru americani au murit după ce au consumat anabolizante produse în Republica Moldova!

71. Pirkka Tapiola, dezamăgit de demiterea primarului de Taraclia pentru tăierea unor arbori: „Această hotărâre este motivată politic”

72. Directorului StarNet, Alexandru Machedon, i s-a intentat dosar penal: „E fabricat la comandă din 2013; Criminalii vor să ne închidă gura!” Procurorul lui Plahotniuc Viorel Morari a fost desemnat şef al Procuraturii Anticorupţie.

73. Republica Moldova este un exemplu care demonstrează clar care este impactul negativ al tranzacţiilor efectuate prin firmele din zonele off-shore, afirmă jurnalistul de investigaţii din cadrul RISE Project, Paul Radu, care participă la ancheta jurnalistică de proporţii, Panama Papers.

74. Dan Mitriuc, de 30 de ani, a activat la Victoriabank apoi în funcţia de director adjunct responsabil de activitatea financiară în cadrul „Căii Ferate a Moldovei” , o persoană apropiată controversatului oligarh Vladimir Plahotniuc a fost numit director la Moldtelecom.

75. Ambasada SUA se declară îngrijorată de demiterea primarului de Taraclia: „Deciziile instanţei nu trebuie să fie motivate politic”

76. Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, şi-a tras o firmă aeriană. Printre fondatori e Maria Cebotari, soţia, în timp ce sora acestuia, Mariana Tabuică, e noul director executiv.

77. Sluga Păpuşarului, controversatul judecător Ion Druţă de la Asociaţia Judecătorilor din Moldova îl acuză pe ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, de imixtiuni în sistemul judecătoresc al RM şi îl îndeamnă „să fie mai prudent pe viitor”, dându-i şi nişte lecţii privind esenţa statului de drept.

78. Dosare penale la comandă pe numele mai multor primari; „Trebuie să ne apărăm breasla, altfel ne mănâncă aşa ca pe primarul de Taraclia”

79. Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova are un nou director. Este vorba de Eduard Răducan, fostul asistent al ex-comunistului Igor Vremea şi pedistului Sergiu Sârbu. Totodată, Răducan a fost şi membru al Comisiei Electorale.

80. În timp ce primarul de Taraclia e condamnat pentru tăierea copacilor, un edil PD a defrişat un parc întreg şi n-a păţit nimic.

81. După întrevederea pe furiş a lui Ghimpu cu Plahotniuc, proiectul de lege privind statutul municipiului Chişinău, care oferă mai multe împuterniciri primarului Dorin Chirtoacă, a fost votat în prima lectură.

82.Justiţia cea mai coruptă din lume conform ultimelor statistici World Economic Forum este cea din Republica Moldova.

83. CSJ a menţinut o decizie a CSM prin care Oleg Melniciuc este absolvit de pedeapsă

84. Un consilier şi doi activişti civici din Ştefan Vodă sunt intimidaţi de SIS.

85. Guvernarea Filip-Plahotniuc a vândut hotelul Zarea din centrul capitalei la un preţ de doar 35 de milioane de lei!

86. Candu, finul lui Plahotniuc, consideră că jaful secolului nu a avut un impact serios asupra RM: „În alte ţări troleibuzele nu ar merge, magazinele s-ar închide”.

87. Fiul fostului judecător Creţu, participant la crima din Pădurea Domnească s-a înscris din nou în cursa pentru funcţia de magistrat la Judecătoria Centru.

88. CSM-ul lui Plahotniuc consider că judecătorul Ivan Busuioc, condamnat pentru accidentarea mortală a unui bătrân, trebuie să plece onorabil din sistem.

89. Proiectul de lege privind statutul municipiului Chişinău SFIDEAZĂ recomandările partenerilor europeni!

90. În mod cinic şi impertinent, Consiliul Superior al Magistraturii sfidează Delegaţia UE, care a refuzat să accepte o listă de judecători adoptată de CSM pentru o vizită în Germania.

91. Sondajul de opinie din 13 aprilie spune că jumătate din populaţia RM afirmă că trăieşte mai rău decât înainte de 1991, iar 85 la sută cred că ţara merge într-o direcţie greşită.

92. Freedom House: Indicele democraţiei s-a înrăutăţit în Moldova; Reformele sunt ignorate, corupţia creşte, iar mass-media e sufocată de controlul oligarhilor. Numărul interceptărilor telefonice în Republica Moldova a crescut considerabil. Este concluzia unui raport prezentat de Centrul de Resurse Juridice.

93. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Chişinău, cu locuinţă luxoasă, dar beneficiar de ajutor material de la buget

94. Dosarul „Aroma Floris”.Judecătorii CSJ care au decis că statul trebuie să plătească o datorie privată de 400 de mil. de lei scapă de urmărire penală.

95. Oligarhul Plahotniuc a intrat şi în vizorul Parlamentului german; Continuă să-şi extindă puterea în stat şi economie.

96. „Fondul pentru buna guvernare”, finanţat de Marea Britanie, a fost lansat la Chişinău: „În mod cert, în trecut reformele au fost mimate; Cetăţenii RM trebuie să se facă auziţi şi să preseze autorităţile”.

97. Noul record al Guvernului Filip – datoria internă creşte cu 10 mil. de lei pe zi; „Se împrumută pentru a achita la timp pensiile şi salariile”

98. Pe internet au apărut două bloguri false care poartă numele lui Andrei Năstase si care cheamă la acte de terorism. Primele investigaţii arată că în spate stau „gandraburele” lui Plahotniuc.

99. Mai mulţi activişti civici, participanţi la manifestaţiile antiguvernare, afirmă că sunt intimidaţi. Sunt chemaţi la poliţie în ajun de protestul din 24 aprilie. Mai multe persoane care distribuiau fluturaşi, pentru a invita oamenii la protestul din 24 aprilie, ar fi fost intimidaţi de poliţişti.

100. Curtea Supremă de Justiţie a lui Poalelungi-Plahotniuc a admis recursul Comisiei Electorale Centrale şi a aruncat la coş peste 400 de mii de semnături ale cetăţenilor, respingând iniţiativa de organizare a referendumului republican pentru modificarea Constituţiei.

NOTĂ: Observaţiile au fost transmite către instituţiile internaţionale pentru a se conştientiza gradul de degradare a oligarhiei din ţara noastră ocupată de o grupare criminală organizată în frunte cu Plahotniuc.

protest 24 aprilie fotoAcţiunea din 24 aprilie a fost un protest al cetăţenilor. Această manifestaţie a demonstrat încă o dată că mişcarea protestatară este consolidată, în pofida obstacolelor puse în faţa cetăţenilor.

Mişcarea protestatară a întinerit, iar violenţele au fost provocate de oamenii oligarhului Vladimir Plahotniuc. Poporul nu va ceda, iar lupta va continua. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă susţinută de către membrii Platformei Demnitate şi Adevăr.

„Protestele de ieri mi-au arătat o altă faţă a mişcării protestatare. Mişcarea protestatară a întinerit, la protest au venit foarte mulţi tineri. Oamenii din diaspora sunt alături de noi. Şi tot felul de sconcşi care ne cântă prohodul, mai degrabă o să-i prohodim noi la puşcărie, decât să ne cânte nouă prohodul. Plahotniuc ar fi vrut să transforme toată ţara asta în nişte bandiţi din anii 90, aşa cum este el. Noi nu vrem să fim ca el, noi vrem să fim oameni ai dreptăţii. Cu răbdare, îl vom duce în puşcărie. Mişcarea protestatară a întinerit. Mişcarea protestatară este un lucru extraordinar, iar planurile de viitor vor fi elaborate împreună cu Forumul Civic, cu mişcarea protestatară. Vom vedea cum se poate de consolidat societatea. Asta ne-am propus. Protestul a fost unul paşnic, civilizat şi democratic. Cei care au recurs la violenţe au fost oamenii lui Plahotniuc, deghizaţi în poliţişti, torţionarii lui 7aprilie. A fost un protest al cetăţenilor cu care ne vom consulta. Toate canaliile lui Plahotniuc au anunţat violenţe şi le puneau în cârca noastră, ne-au făcut bloguri. Toţi aceşti bloggeri sunt nişte scule angajate de Plahotniuc pe banii furaţi. Ei preveneau cetăţenii că vor fi violenţe, că vom da foc şi de asta se pregătea Ministerul de Interne şi toate structurile controlate de Plahotniuc, ei ar fi vrut să transforme din 24 aprilie într-un 7 aprilie. Nu le-a reuşit şi spun mulţumesc întregului popor, celor care au reuşit să-l lase cu buza umflată pe acest pitic, care vrea să ne ţină robi pe plantaţia lui”, a declarat Andrei Năstase, preşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr.

„Am trăit două sentimente foarte puternice. Unul de mândrie şi bucurie pentru ţară, pentru oamenii care au înfruntat toate obstacolele puse de guvernare, oamenii au trecut peste probleme şi au venit la Chişinău. Şi un sentiment de ruşine pentru angajaţii instituţiilor de drept, în special de poliţie care s-au comportat ca nişte brute. Cei care au aruncat pietre nu au fost protestatari, au fost nişte oameni de ai lui Ţuţu sau ai poliţiei. Tipul predat poliţiei striga: „Băieţi, eu sunt de a-l vostru!”, a spus secretarul Consiliului Marii Adunări Naţionale, Chiril Moţpan.

În context, Vasile Năstase a făcut o retrospectivă a evenimentelor de ieri: „Oamenii au înconjurat simbolic Guvernul, dând de înţeles că nu acceptă această guvernare ilegală. După care oamenii au decis să meargă la Global pentru că este o chestie simbolică. Acolo se află centrul răului din Republica Moldova, de acolo se dau toate comenzile – la MAI, la SIS, la Procuratură, la CNA, etc. Acest pitecantrop nu face altceva decât să mituiască aceşti şefi de instituţii. Ce s-a întâmplat la strada Bulgară – chestiile cu poliţiştii răniţi sunt ridicole. Cum poate o singură piatră aruncată de un provocator, care a fost prins de protestatari şi deferit justiţiei, să rănească? Am văzut mii de poliţişti care avea căşti, unde era casca acestui poliţist? Purtătoarea de cuvânt a Detaşamentului cu Destinaţie Specială a declarat în emisie că protestatarii au folosit gazul paralizant. Noi avem imagini clare cu un poliţist care a declanşat sprayul. Nu a fost spray lacrimogen, dar paralizant. Am suferit şi eu”.

Un alt membru al Platformei a menţionat că evenimentele de ieri au arătat că Republica Moldova este un stat poliţienesc. „Eu câteva zile în urmă am spus că ne apropiem de un stat poliţienesc. Eu am greşit, eu m-am convins ieri că noi deja avem un stat poliţienesc. Puteţi să aveţi diferite atitudini faţă de forţele care au fost ieri la protest, dar nu putem să închidem ochii la faptul că au fost încălcate şi anume dreptul la libera circulaţie şi dreptul la protest. Au fost intimidaţi mii de proprietari de transport, sub pericolul că rămân fără licenţă. Eu cunosc că transportul din zece raioane a fost oprit. Noi trăim într-un stat poliţienesc. Este un fapt împlinit. Atrag atenţia reprezentanţilor ambasadelor acreditate în Republica Moldova despre ce s-a întâmplat ieri. Încă un fapt care este foarte grav. Eu am văzut în prima linie de cordon nişte băieţi tineri de la Academia de poliţie. Nu o să uit ochii lor. Şi acolo au fost puse nişte autobuze pentru a provoca, noi am fost provocaţi pe tot traseul”, a explicat Alexandru Slusari.

„Într-un stat democratic, noi astăzi ar trebui să vorbim despre o rezoluţie care a fost votată de mii oamenii în PMAN. După cum a fost blocat transportul, în PMAN au fost foarte mulţi oameni. Trebuie să analizăm acest document. Este o rezoluţie foarte importantă. Aici este clar că instituţiile internaţionale declară Republica Moldova un stat captiv. Nu este ceva mai democratic decât anunţarea alegerilor anticipate. Noi vrem alegeri anticipate odată cu cele prezidenţiale şi rezolvarea problemei cu referendumul. Referendumul trebuie să aibă loc”, a adăugat Vasile Năstase.

Valentin Dolganiuc a menţionat că prin acţiunile de ieri s-a văzut că Republica Moldova a fost capturată şi pe dimensiunea poliţiei. „Am două veşti pentru această clasă de mutanţi politici. Prima este proastă – lupta continuă. Şi a doua este şi mai proastă – poporul nu cedează. După ziua de ieri m-am convins că Republica Moldova a fost pusă pe butuci, a fost capturată şi pe dimensiunea poliţiei. Ce am văzut la GBC, la Bulgară, la Guvern, vorbeşte că MAI nu mai aparţine poporului. În aceste condiţii, în care poporul nu are încredere în clasa politică, ea trebuie să plece. Am spus că poporul Republicii Moldova nu are instituţii de stat, doar oligarhii au aceste instituţii. EI au justiţie, Parlament, Guvern. Noi vom continua lupta, bătălia”, a punctat membrul Platformei DA.

Totodată, reprezentanţii manifestanţilor au anunţat că protestele vor fi reluate după sărbătorile pascale.

„Vom ţine cont de sărbătorile care urmează. Am discutat acelaşi lucru cu oamenii. Să aşteptăm să treacă sărbătorile. Vor fi proteste împreună cu partidele extraparlamentare sau vor fi proteste cu alte forţe civice sau cum am mai făcut cu opoziţia. Se va întâmpla după Paştele Blajinilor. Vom ţine cont de spiritul societăţii”, a anunţat Andrei Năstase.

Sursa:jurnal.md

socor 1Pentru prima dată de la căderea comunismului, România a devenit un concurent activ de influenţă a propriului său drept în Republica Moldova. Această politică a venit brusc, dar premisele erau acumulate pentru a prestabili o politică românească mai activă şi ambiţioasă în Moldova.

Totuşi, această politică pariază pe calul greşit: Vladimir Plahotniuc, simbolul cleptocraţiei din Moldova, se arată într-o analiză a Fundaţiei Jamestown cu sediul la Washington.

În toate sondajele publice din Republica Moldova, Plahotniuc are cel mai mare rating negativ, mai mare de 90 la sută. Dar Plahotniuc deţine statul, organele de drept, şi economia Moldovei, şi-a dezvoltat un aparat politic omniprezent în ţară. Acele cercuri din România care stau în spatele acestei politici cred că, activând prin intermediul lui Plahotniuc, este cel mai eficient mod de a-şi spori influenţa românească în Moldova, de a atenua influenţa rusească şi de a continua „parcursul european” al Republicii Moldova. Exponenţii acestei politici de la Bucureşti numesc guvernul lui Plahotniuc drept unul „pro-european”, în ciuda tuturor dovezilor contrare.

O astfel de „realpolitik” este uşor de apărat, atât timp cât acesta promite rezultatele dorite. Dar poate fi şi un bumerang, dacă populaţia Moldovei va percepe România ca un aliat al oligarhului şi „orientarea europeană” ca sinonim cu controlul lui Plahotniuc al statului în numele „stabilităţii”. În acest caz, România şi UE vor pierde cursa cu partidele proruseşti locale şi Rusia.

Elaborarea politicilor cu privire la Moldova a fost una concentrată şi fermă în timpul mandatului lui Traian Basescu (2004-2014). În prezent, nu este clar dacă această politică provine dintr-un singur centru de luare a deciziilor sau în alt mod.

Politica preşedintelui Băsescu a fost inundată cu mesaje iredentiste; dar actualul guvern şi preşedintele Klaus Iohannis (ales la sfârşitul anului 2014) nu utilizează astfel de mesaje. Cu toate acestea, de la Băsescu la Iohannis, elemente majore de continuitate persistă în politica României faţă de Moldova: politica se menţine în limitele generale ale unui consens euro-atlantic şi evită orice apariţie a unei curse România versus Rusia în Moldova. În orice caz, România adaugă legitimitate politicii sale în Moldova, prin coordonare cu Bruxelles-ul, şi (atunci când Washingtonul acordă o atenţie) cu Washingtonul.

Condiţiile prealabile pentru o politică mai activă românească sunt atât cele pozitive, care rezultă din dezvoltarea din ce în ce mai de succes a României, dar şi condiţii prealabile negative, care necesită răspunsuri la provocările serioase din jurul Moldovei şi din Europa.

În acest sens, condiţii prealabile negative, sunt: multiplele crize interne ale Uniunii Europene, împreună cu eşecul Parteneriatului estic al UE; utilizarea abuzivă a brand-ului „pro-Europa” de către guvernul controlat de Plahotniuc în 2013-2015; suspendarea totală de către Occident a acordării împrumuturilor şi subvenţiilor de la începutul anului 2015; eşecul Moldovei ca stat şi economie, cu excepţia concentrării puterii într-o singură pereche de mâini care „oferă stabilitate”; popularitatea în creştere a opţiunii Eurasia, depăşind în prezent preferinţele pro-Europa în sondajele de opinie publică din Moldova; dezvoltarea partidelor pro-Rusia în Moldova; şi, ipotetic vorbind, operaţiuni de destabilizare rusă în Moldova, dacă situaţia Ucrainei se deteriorează, o situaţie care a nu poate fi exclusă.

Aceste evoluţii recente impun în mod cumulativ România să-şi asume responsabilităţi fără precedent în ceea ce priveşte stabilizarea şi consolidarea Moldovei.

Condiţiile prealabile pozitive s-au acumulat, de asemenea, recent, pentru a activiza rolul României. Imaginea din România în rândul moldovenilor s-a îmbunătăţit semnificativ. Creşterea economică face România mai atractivă pentru cetăţenii Republicii Moldova. România se bucură acum de excedente bugetare anuale şi oferă un împrumut de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova, în condiţiile convenite cu UE şi FMI, dar mai puţin stricte decât ale lor. Lupta cu fenomenul corupţiei la nivel naţional în România, în sepcial corupţia la nivel înalt, rezonează puternic în Moldova, unde problema corupţiei a devenit aproape o obsesie naţională, iar România este văzută tot mai mult ca un model de urmat.

Odată cu schimbarea generaţiilor în Moldova, proporţia moldovenilor care se identifică români a crescut, din minoritate, la cel puţin 20 la sută. Aceste evoluţii recente creează o bază de resurse mult mai puternică şi mai largă pentru aplicarea politicilor româneşti faţă de Republica Moldova.

Obiectivele politicii actuale ale României includ, pe termen scurt: asigurarea „stabilităţii politice”, prin intermediul guvernului lui Plahotniuc şi a majorităţii parlamentare, iar resursele administrative şi instituţiile de drept rămân sub controlul său; evitarea alegerilor parlamentare din Moldova, atâta timp cât este posibil şi cu orice preţ, de teamă că partidele pro-Rusia să nu câştige; dezvoltarea unor contacte politice proprii ale României (care sunt încă foarte limitate) în Moldova, creşte prezenţei mass-media din România (de asemenea, foarte limitată) în Moldova, şi încurajarea modernizării parteneriatului Moldovei cu NATO.

Pe termen mediu, se urmăresc proiecte de interconectare energetică, astfel încât să se elibereze de dependenţa de gazul rusesc şi electricitatea transnistreană. Şi, pe termen scurt, mediu şi lung, Bucureştiul va promova, fără îndoială, conştientizarea cultural-naţională românească în Republica Moldova, fără susţinerea în mod oficial a ideii de unire România-Moldova, dar, de asemenea, fără reducerea fenomenului activităţilor neoficiale „unioniste”.

Sursa:The Jamestown Foundation

panama papersRomânia s-a alăturat iniţiativei G5 -Franţa, Germania, Spania, Italia şi Marea Britanie- privind schimbul de informaţii despre acţionariatul companiilor, trusturilor sau al altor entităţi relevante pentru administraţiile fiscale şi alteinstituţii implicate în dosarele Panama, a anunţat luni MFP.

„Am fost primul stat care s-a alăturat iniţiativei G5, aceasta reprezentând un instrument util în creşterea transparenţei şi combaterii evaziunii fiscale. Am considerat ca este necesară coordonarea acţiunilor tuturor administraţiilor fiscale ale statelor membre pentru analizarea şi valorificarea datelor legate de tranzacţiile derulate de persoane fizice şi juridice din Uniunea Europeană cu jurisdicţiile off-shore. Mecanismul de schimb automat de informaţii deja existent la nivel european poate fi utilizat pentru toate datele care pot proveni din analiza dosarului Panama”, a declarat Anca Dragu, Ministrul Finanţelor Publice.

Tema a fost discutată la Amsterdam, în cadrul reuniunii ECOFIN la care au participat Ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu şi secretarul de stat pe probleme de fiscalitate, Gabriel Biriş.

Totodată, în contextul discuţiilor asupra Pactului de Stabilitate şi Creştere, România a subliniat că procesul de simplificare a regulilor trebuie să furnizeze echilibrul între stabilitate, predictibilitate şi flexibilitate şi să ia în considerare nevoile statelor membre pentru angajare şi creştere economică.

„Susţinem iniţiativa unor state membre de armonizare a perioadei prognozelor Comisiei cu cele ale statelor membre, respectiv de la 2 ani la 4 ani”, a mai spus Anca Dragu. Iniţiativa va fi analizată de Comisie la nivel tehnic în perioada următoare.

În cadrul întâlnirii ECOFIN, toate statele membre s-au alăturat declaraţiei celor cinci ţări. Pe agenda reuniunii s-au mai aflat teme legate Bugetul Uniunii Europene, consolidarea Uniunii Bancare, Sustenabilitatea Economică şi Frauda în domeniul TVA.

Următoarea întâlnire ECOFIN va fi pe 25 mai, la Bruxelles.

Sursa:gandul.info

 

 

Botan IgorProtestul din 24 aprilie a fost un succes, el a demonstrat că mişcarea protestatară este vie şi este vibrantă, susține analistul politic Igor Boțan.

Potrivit acestuia, protestul de duminică nu a fost unul violent, însă această idee s-a încercat a se inocula pentru a defăima mișcarea protestatară.

„Noi ştim că protestatarii nu au niciun motiv să desfăşoare proteste violente, pentru că imediat vor fi cei care vor fi supuşi represiunilor. Iar modul în care se comportă autorităţile, da, este unul de defăimare a acestei mişcări protestatare şi toată lumea înţelege acest lucru. Curentul pe care îl reprezintă Platforma „DA” are un scop să substituie actuala guvernare coruptă pe segmentul pro-european. Acest lucru poate fi făcut prin alegeri anticipate şi prin alegerea şefului statului direct de către cetăţeni”, a declarat Boțan în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă.

El susține că, în continuare, protestatarii trebuie să solicite organizarea alegerilor anticipate, iar protestele să capete o amploare și mai mare.

„Cetăţenii trebuie să înţeleagă că aceste manifestări publice sunt necesare pentru a menţine pulsul protestatar, este un lucru, din punctul meu de vedere, normal. Iar cei care au exigenţe mai mari trebuie să înţeleagă că, cu încetul faci oţetul”, a mai precizat Boțan.

În opinia analistului politic, „protestul de ieri a fost un succes, el a demonstrat că valul protestatar, mişcarea protestatară este vie şi este vibrantă”.

SURSA: independent.md

 

Vladimir-SocorGuvernarea va recurge la un dialog cu protestatarii doar în momentul în care se va simţi ameninţată din punct de vedere politic, însă pentru că acum actuala guvernare se simte totalmente stăpână pe situaţie, lucrurile vor rămâne neschimbate. Această opinie aparţine analistului politic de la Fundaţia Jamestown, Vladimir Socor.

Totodată, Socor a mărturisit în cadrul emisiunii Ora Expertizei că la momentul de faţă Plahotniuc exercită o dictatură nedeclarată, astfel oligarhul controlează practic toate domeniile din ţară. „Plahotniuc exercită o dictatură nedeclarată în Moldova. El controlează şi economia, şi sistemul politic, şi sistemul de ocrotire a legii şi mass-media. De asemenea, el a înfiinţat un aparat politic în toată Republica, deci dictatura nedeclarată se simte în siguranţă”, a spus Socor.

Analistul şi-a exprimat îngrijorarea faţă de aşa numitele „tituşte”, care au putut fi observate astăzi în cadrul protestului. „Mă nelinişteşte faptul că azi au apărut pentru prima dată un fel de „tituşki”. Erau şi „tituşki” în timpul maidanului – tineri cu constituţie atletică, angajaţi de autorităţi ca să-i intimideze sau chiar să-i bată pe protestatari. Astăzi am văzut nişte grupări de tineri care erau lângă GBC şi hotelul Codru, care semănau a „tituşki”. E o tendinţă deosebit de îngrijorătoare şi periculoasă, iar partidele de opoziţie şi ambasadele ar trebui să atragă atenţia asupra acestei tendinţe”, a declarat Socor.

Reputatul analist politic de talie internaţională a anunţat că nu se mai poate miza pe integrare europeană într-o eventuală programă electorală, deoarece forţa Uniunii Europene şi-a pierdut din magnetism, iar pentru a merge în alegeri anticipate, noile partide au nevoie de un program forte, care se va axa pe lupta împotriva corupţiei, dar şi pe un front comun anti-Plahotniuc. „E nevoie de un program de consens care va fi înţeles de toată lumea. Aici putem vorbi despre lupta împotriva corupţiei, împotriva oligarhiei, despre domnia legii, despre un front comun anti-Plahotniuc”, a precizat Socor.

Pe lângă acestea, Vladimir Socor a subliniat faptul că avântul protestatar s-a diminuat în comparaţie cu această iarnă. „Din păcate s-a pierdut avântul protestatar din această iarnă când în PMAN se regăseau susţinătorii diferitor partide. Am văzut că Usatîi şi Dodon au chemat la proteste separate, probabil acest fapt se datorează alegerilor prezidenţiale, poate şi parlamentare care vor avea loc peste câteva luni. Atunci fiecare partid va încerca să motiveze susţinătorii intrând în concurenţă cu ceilalţi protestatari. Din acest punct de vedere Plahotniuc încearcă să pune liderii din opoziţie unii împotriva celorlalţi. În realitate nu există divergenţe între protestatarii de stânga, de dreapta sau unionişti, acum toţi cetăţenii au de suferit în egală măsură”, a conchis Vladimir Socor.

Sursa:jurnal.md

protest 24 aprilie fotoDuminică, ora 9:00. Primesc telefoane, sms-uri şi mesaje pe Facebook. Lumea spune că nu are cu ce să vină la Chişinău. Microbuzele şi autobuzele stau toate în parcări, iar cetăţenii aşteaptă, în gări sau pe marginea drumului, să vină ceva cu care să se deplaseze la Chişinău.

Apoi apar zeci de dovezi foto şi video pe Facebook. Plahotniuc a trecut la un nou nivel. Deja le interzice cetăţenilor să circule liber. Probleme de a se deplasa au chiar şi cei care au reuşit să identifice anumite microbuze private. Şoferii au renunţat să mai vină la Chişinău în ultimul moment.

Până la ora 13:00, când a început manifestaţia, primesc zeci de mesaje de la Străşeni, Ialoveni, Căuşeni, Nisporeni, în care mi se spune că oamenii aşteaptă disperaţi în gări sau pe marginea traseelor, pentru a ajunge în capitală. Nu neapărat la protest.

Chiar şi aşa, în PMAN s-au adunat destul de mulţi oameni. Cetăţenii nu mai vor discursuri, vor acţiune. Primesc mesaje. Unii îşi doresc să meargă la Global Business Center, alţii să fie înconjurat Guvernul. Până la urmă, prin vot, se ia decizia de a se înconjura Guvernul.

Atmosfera a fost una destul de calmă. După câteva ore de „plimbare” prin jurul clădirii Executivului, înconjurat de destul de mulţi poliţişti, dar nici pe departe atât de mulţi ca altă dată, o mare parte din protestatari solicită să meargă la GBC. În drum se trece pe lângă blocul lui Plahotniuc. Acolo un număr impresionant de poliţişti baricadează calea pe strada Bulgară. Spiritele se încing, se arunca cu ouă de o parte şi se eliberează gaze lacrimogene de alta. Câteva persoane din ambele tabere au fost rănite.

Apoi se merge la GBC. Ei bine, abia ajunşi acolo am înţeles unde se află grosul poliţiştilor mobilizaţi. În jurul clădirii de birouri a lui Plahotniuc sunt cel puţin o mie de poliţişti. În faţă nişte copii echipaţi prost şi vădit speriaţi.

Oamenii sunt scandalizaţi de mobilizarea extraordinară de forţe pentru protejarea unui edificiu privat. Numărul de poliţişti de la GBC îl depăşea clar pe cel de la Guvern. Din fericire s-a lăsat fără altercaţii.

Se protestează de mai bine de un an de zile în Chişinău, dar 24 aprilie a fost prima zi în care s-au pus atât de multe impedimente pentru a organiza manifestaţia, iar Plahotniuc a fost păzit atât de bine.

24 aprilie a fost ziua în care Plahotniuc a arătat tuturor că el este mai important decât instituţiile statului. Protecţia sa personală este mai importantă decât orice.

Dar a fost şi ziua în care s-a văzut cât de mult îi este frică.

Alex Cozer