Fostul şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul CNA, Mihail Gofman, se află într-o vizită în Statele Unite. Într-o scrisoare semnată de John Sandweg, reprezentant Frontier Solutions, şi remisă Jurnal.md, se arată că Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Anticorupţie au fost informate despre vizita lui Gofman în SUA.

„Firma noastră îl reprezintă pe Mihail Gofman în ceea ce ţine de activitatea sa în curs de desfăşurare cu Guvernul Statelor Unite. Dl Gofman se află în prezent la Washington, unde are întâlniri cu reprezentanţi ai Guvernului SUA cu privire la chestiuni oficiale. Anticipăm că dl Gofman va trebui să se afle în Statele Unite timp de încă o săptămână cel puţin pentru a încheia discuţiile cu aceşti oficiali”, se spune în scrisoarea expediată CNA şi Procuraturii Anticorupţie pe 7 iulie curent.

Potrivit NewsMaker, Gofman a plecat în Statele Unite pentru consultaţii care se referă inclusiv şi la furtul miliardului din sistemul bancar al Republicii Moldva. Întrebat de către jurnalişti dacă consultaţiile se referă şi la furtul miliardului, Gofman a răspuns: „Vizita mea în SUA se referă atât la furtul miliardului şi nu doar”.

Precizăm că Serghei Iaralov, om de încredere al oligarhului Vladimir Plahotniuc, deţine şi cetăţenia SUA. În ultimul timp în presă numele acestuia a fost vehiculat în cadrul dispariţiei miliardului de dolari din rezerva de stat. Mai mulţi analişti şi lideri de opinie au declarat că Iaralov a fost coordonatorul jafului secolului, iar în condiţiile în care acesta deţine şi cetăţenia SUA, organele de resort din America au dreptul şi obligaţia să verifice această crimă internaţională.

John R. Sandweg este fost consilier general al Departamentului Securitate Internă al SUA şi fost director interimar al Serviciului Imigrare al SUA. În calitate de consilier general al Departamentului Securitate Internă, Sandweg a jucat un rol esenţial în politicile departmentului, programele şi eforturile legislative, inclusiv securitatea cibernetică, securitatea frontierelor şi politica de aplicare a legii. John Sandweg este un expert recunoscut pe plan internaţional.

Amintim că Mihail Gofman a făcut recent o serie de dezvăluiri răsunătoare privind jaful din sectorul bancar. Gofman a confirmat existenţa grupului secret, format pe 12 august 2013 prin dispoziţia fostului premier Iurie Leancă privind elucidarea situaţiei din sistemul bancar şi la cele trei bănci, din care au făcut parte mai multe structuri, precum CNPF, CNA, Banca Naţională, Procuratura Generală şi SIS, precizând că el a fost delegat de conducerea CNA în calitate de expert în prevenirea şi combaterea spălărilor de bani.

Totodată, Gofman a declarat că furtul miliardului nu a fost un secret pentru autorităţi, iar despre dispariţia banilor s-a ştiut încă din 2013. Scopul principal al fraudei bancare a fost preluarea controlului asupra rezervelor valutare naţionale, iar în acest proces, toate băncile şi conducerea ţării au acţionat concertat.

Fostul angajat al CNA a mai dezvăluit că procurarea emisiilor bancare au fost mimate, iar banii au circulat prin mai multe companii off shore, după care s-au întors din nou la BEM, spunând că şi despre acest lucru a fost anunţată conducerea ţării. „Grupul respectiv a ajuns la chestii destul de stranii şi bizare legate despre ce se petrecea în sistemul bancar. Dacă vorbim despre Centrul Naţional Anticorupţie, noi am demonstrat că emisia suplimentară de 16 milioane de acţiuni, care se echivalau la 80 de milioane de lei, practic era fictivă.

În comun cu serviciile similare din Noua Zeelandă, din ţările baltice, noi am demonstrat că banii cu care s-au procurat emisiile suplimentare aparţin tot Băncii de Economii. A fost un împrumut acordat din care urma să se cumpere tehnică de calcul şi birotică, după care urma să fie importată în Republica Moldova. Tehnica de calcul nu a apărut în Republica Moldova, însă suma aceasta a circulat prin câteva companii off shore ca până la urmă să fie plasată ca depozite înapoi la BEM. Acest lucru a fost demonstrat la sfârşitul lui august – începutul lui septembrie 2013. Informaţia a fost furnizată Procuraturii, dar şi primelor persoane din stat – preşedintelui Parlamentului de atunci, Igor Corman, prim-ministrului Iurie Leancă, Consiliului Suprem de Securitate, secretarului Comisiei pentru Securitate Naţională, Ion Butmalai, şi altor ministere. În 2013 au fost informaţi. Emisia suplimentară a fost anulată de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi. O să fie interesantă situaţia când i se va pune pe masă documentele din 2013 că aşa emisie nu a existat şi dumnealui a anulat o emisie, motivând că au fost găsite trei persoane, luate aleatoriu prin piaţă de coordonatorul furtului miliardului, ca să se imite situaţia pentru anularea emisiei respective”, a spus Gofman.

Potrivit lui Gofman, furtul miliardului a fost coordonat de o persoană. Referindu-se la coordonatorul furtului miliardului, invitatul emisiunii a spus că acesta face parte din anturajul oligarhului Vladimir Plahotniuc, dar nu deţine nicio funcţie publică. „Coordonatorul este o persoană din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, nu este persoană publică. Am încercat să opresc furtul miliardului încă în 2013, însă a fost cineva la mine şi mi-a spus „ce faci?”. Dar urmează încă un secret pentru coordonatorul furtului miliardului. Căci eu nu am stat degeaba după ce am fost concediat, am adunat informaţii, am comunicat cu multe persoane din afara ţării. Aveţi un pic răbdare, va veni timpul şi veţi cunoaşte numele coordonatorului. Nu cred că a venit momentul să spun numele. Este la libertate şi starea psihologică a acestuia nu este prea adecvată”, a dezvăluit Gofman.

Totodată, fostul angajat al CNA a spus că mai multe persoane care au făcut parte din acest grup au fost intimidate şi forţate să plece din sistem, inclusiv el.

Sursa:jurnal.md

Starea de captivitate a Republicii Moldova şi criza care se adânceşte tot mai mult în ţara noastră provoacă îngrijorări la Londra. 

Ineficienţa reformelor, consolidarea tendinţelor autoritare în acţiunile guvernanţilor de la Chişinău, concentrarea mass-media în mâinile grupurilor oligarhice – sunt subiectele discutate de către liderul Partidului Patforma Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, în cadrul unei întrevederi cu deputatul britanic Christopher Pincher, membru al Partidului Conservator.

Totodată, Andrei Năstase a avut o întâlnire cu diaspora moldovenească din Marea Britanie. Concetăţenii noştri stabiliţi în Regatul Unit au declarat că vor spijini mişcarea de protest şi vor contribui la procesul de curăţare a ţării de dominaţia oligarhică.

În cadrul întâlnirii cu preşedintele PPDA, deputatul britanic şi-a manifestat interesul faţă de evenimentele din ţara noastră, dar şi faţă de problemele în vederea implementării reformelor europene. Christopher Pincher şi-a exprimat îngrijorarea profundă faţă de starea de captivitate a Republicii Moldova, ineficienţa reformelor şi consolidarea tendinţelor autoritare în acţiunile guvernanţilor.

Părţile la dialog au discutat şi despre consolidarea forţelor proeuropene antioligarhice. În context, Andrei Năstase l-a informat pe deputatul britanic despre scopurile şi obiectivele Platformei şi Partidului DA, precum şi despre perspectivele de consolidare a mişcării de protest.

Potrivit lui Christopher Pincher, în ciuda faptului că ieşirea Marii Britanii din procesul UE este un proces ireversibil, Regatul Unit va rămâne un partener de încredere al Moldovei, va continua să sprijine aspiraţiile sale de integrare europeană şi eforturile de punere în aplicare a Acordului de asociere UE-RM. Deputatul britanic consideră că Brexit-ul nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra dezvoltării relaţiilor moldo-britanice în domeniul economic şi să împiedice accesul mărfurilor moldoveneşti pe piaţa din Marea Britanie.

Partea britanică intenţionează să-şi extindă investiţiile în economia Moldovei, să promoveze proiecte comune în domeniul economic, a adăugat Pincher.

La întrebarea lui Andrei Năstase dacă ieşirea Marii Britanii din UE va avea impact negativ asupra migranţilor, inclusiv a diasporei moldoveneşti, Christopher Pincher a menţionat că drepturile sociale şi accesul pe piaţa muncii ale cetăţenilor RM nu vor fi afectate. Oficialul britanic a mai spus că schimbările preconizate în politica britanică de migraţie după ieşirea din UE nu ar trebui să afecteze moldovenii care respectă legea.

Cele două părţi şi-au exprimat regretul faţă de stagnarea şi simularea reformelor din domeniul justiţiei şi cel al sistemului judiciar. S-a remarcat că experienţa şi sprijinul Marii Britanii, care are cele mai profunde tradiţii în Europa, în asigurarea independenţei şi a eficienţei justiţiei, pot fi extrem de necesare şi utile pentru Republica Moldova.

Andrei Năstase a subliniat faptul că tradiţia din Marea Britanie, ţara cu cel mai vechi sistem parlamentar de guvernare din lume, ar putea fi pe deplin preluată în Republica Moldova pentru îmbunătăţirea funcţionalităţii sistemului legislativ. Totodată, Moldova ar putea prelua experienţa britanică din sistemul administraţiei publice locale, în special pentru asigurarea viabilităţii, autonomiei economice şi financiare a comunităţilor locale.

Andrei Năstase şi Christopher Pincher şi-au exprimat îngrijorarea în ceea ce priveşte procesul de monopolizare a mass-media, un domeniu caracterizat printr-o concentrare vicioasă şi distructivă tot mai mare a celor mai importante instituţii de presă în mâinile grupurilor oligarhice.

S-a observat că, în prezent, în Moldova nu există mecanisme reale pentru a contracara astfel de ameninţări. În acelaşi timp, aplicarea principiilor britanice de funcţionare a mass-media ar avea rezultate pozitive. Interlocutorii au discutat despre numeroase exemple de manipulare politică prin intermediul instituţiilor mass-media controlate de oligarhii moldoveni, îndreptate împotriva oponenţilor politici.

Pincher a susţinut ideea privind formarea organizaţiei „Conservatorii – Prietenii Moldovei”, care va avea drept scop de a promova dialogul dintre cele două ţări, pentru a atrage atenţia publicului britanic la problemele Moldovei şi a aspiraţiilor sale europene, pentru a oferi asistenţă populaţiei Republicii Moldova în aceste eforturi. Totodată, această organizaţie va reprezenta un mecanism de cooperare dintre Partidul Conservator Britanic şi Platforma Civică Partidul DA.

În cadrul vizitei sale în Marea Britanie, Andrei Năstase s-a întâlnit şi cu reprezentanţii diasporei moldoveneşti din Marea Britanie. În primul rând, a fost abordată problema cu privire asigurarea drepturilor şi garanţiilor sociale pentru concetăţenii noştri stabiliţi acolo.

Liderul Partidului DA le-a transmis migranţilor moldoveni asigurările deputatului Christopher Pincher despre disponibilitatea autorităţilor britanice de acorda o atenţie permanentă acestei probleme, în ciuda dificultăţilor aşteptate în legătură cu Brexit. În timpul întâlnirii, Andrei Năstase a remarcat necesitatea unei participări mai active a autorităţilor diplomatice moldoveneşti din Marea Britanie pentru susţinerea diasporei.

O atenţie sporită în cadrul întâlnirii dintre Năstase şi diaspora moldovenească a fost problema exercitării dreptului de vot ale cetăţenilor moldoveni care locuiesc în Marea Britanie, în special în perspectiva apropierii alegerilor prezidenţiale. A fost subliniată necesitatea creşterii numărului secţiilor de votare, iar liderul PPDA a menţionat că formaţiunea pe care o conduce va face presiuni asupra autorităţilor moldoveneşti pentru a începlini aceste cerinţe.

Reprezentanţii diasporei şi-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la adâncirea crizei în Moldova, blocarea reformelor, dominaţia oligarhiei, impunitatea lui Plahotniuc, lipsa de progrese în ancheta jafului de la bănci, corupţia larg răspândită şi refuzul autorităţilor la un dialog cu societatea civilă şi forţele de protest.

Andrei Năstase a subliniat faptul că formaţiuna sa este gata să aducă o contribuţie semnificativă în lupta pentru un viitor mai bun al Republicii Moldova, pentru eliberarea ţării din captivitate şi asigurarea unui viitor european.

La rândul lor, concetăţenii noştri din Marea Britanie au declarat că vor spijini mişcarea de protest şi vor contribui la procesul de curăţare a ţării de dominaţia oligarhică.

Andrei Năstase i-a asigurat pe cei prezenţi că partidul Platforma Civică şi Partidul DA vor menţine cu fermitate o luptă fără compromis pentru eliberarea Moldovei de sub clanul lui Plahotniuc şi pentru a construi aici o societate europeană reală.

Sursa:jurnal.md

Oligarhul Vladimir Plahotniuc, din nou în vizor internaţional. Întâlnirile oligarhului din PD, jaful din sectorul bancar şi corupţia de la noi din ţară au ajuns subiect pe ordinea de zi a Parlamentului britanic.

Lord Aston de Hever, parlamentar subsecretar de stat în Ministerul britanic al Apărării, a înregistrat mai multe chestiuni pentru a fi discutate de Camera Lorzilor. Acestea se referă la corupţia din Republica Moldova, deturnarea fondurilor din sistemul bancar, iar una dintre ele se referă la prim-vicepreşedintele PD. Mai exact, Lord Aston de Hever solicită informaţii referitor la întâlnirile oficialilor britanici cu oligarhul Plahotniuc.

„De solicitat Guvernului informaţii de câte ori oficialii s-au întâlnit cu vicepreşedintele Partidului Democrat din Moldova din mai 2010 până în prezent”, este una dintre solicitările înregistrate de parlamentarul britanic.

O altă întrebare se referă la planurile Guvernului de a încuraja Fondul Monetar Internaţional „să investigheze pierderea fondurilor din sistemul bancar al Republicii Moldova”.

Totodată, Lord Aston de Hever solicită informaţii cu privire la evaluările făcute referitor la progresele democratice în Moldova şi referitor la programele care să ajute Guvernul RM să abordeze toate formele de corupţie.

John Jacob Astor, al III-lea Baron de Hever, membru PC-DL (născut la 16 iunie 1946), este un om de afaceri şi politician englez. Astor este parlamentar subsecretar de stat la Ministerul Apărării. Este locotenent-adjunct al comitatului Kent.

Astor a studiat la Colegiul Eton înainte să-şi facă serviciul militar ca salvamar, regimentul senior al Armatei Britanice. A lucrat în Franţa timp de 11 ani, iar acum este patron al conservatorilor din Paris.

În 1994, Lord Astor a fost observator parlamentar britanic în Johannesburg, în timpul alegerilor generale din Africa de Sud. În 1999 a fost ales să continue în calitate de membru al Camerei Lorzilor.

Din 2010 este parlamentar subsecretar de stat la Ministerul Apărării.

Sursa:jurnal.md

Cetăţenii trebuie să spună un NU clar proiectului de lege prin care miliardul de dolari furat din bănci urmează să fie pus pe seama lor. Asta au menţionat locuitorii raionului Criuleni în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr. De asemenea, oamenii au avut posibilitatea să semneze petiţia împotriva iniţiativei legislative. 

Întrevederea a avut loc în faţa Casei de Cultură din Criuleni.

Preşedinte Partidului Platforma DA, Andrei Năstase, a declarat că „trăim într-o lume paralelă ei în minciună şi noi încercăm cumva să tragem de adevăr, să-l scoatem la suprafaţă şi nu prea iese ..au forţă. Dar miliardul furat, mă gândam acum că s-ar putea afce orice cu el, absolut orice, bagal în agicultură, baga-l în educaţie, în medicină oriunde, dar investeşte-l în economia naţională,nu în propriul buzunar. Am făcut un calcul cu fostul ministru al finanţelor şi am întrebat cam cât costă un kilometrui de drum reparat şase milioane îmi spunea domnul Negruţă şi când am făcut un calcul cât avem de la nod la sud, de la vest la est,toate drumurile ar fi fost acoperite reparate cu acel miliard”.

„Trebuie să alegem, noi vrem să trăim mai departe în ţara condusă de un regim mafiot, de un regim a tâlharilor, escrocilor şi ucigaşilor sau noi avem forţă suficientă pentru a schimba lucrurile stând la marginea prăpastiei”, a spus vicepreşedinte Partidului Platforma DA, Alexandru Slusari.

Membrul Platformei Civice Demnitate şi Adevăr, Vasile Năstase spune că pentru bandiţi, protestele chipurile nu au însemnat nimic. „Au însemnat foarte mult şi eu cred că datorită dvs, oamenilor care au ieşit la proteste aşa cum am mai spus cel puţin 7 miliarde jumătate de lei au fostz economisiţi pentru bugetul ţării, pentru că ei s-au speriat de proteste şi nu au mai semnat împreună cu Gaburici mai departe acele acte criminale pentru a transefra in off-soruri”.

Locuitorii raionului Criuleni s-au arătat îngrijoraţi de situaţia din ţară şi au spus că banii furaţi NU trebuie să fie restituiţi de cetăţeni, ci de autorii jafului.

Cetăţenii din Criuleni care au participat la întâlnirea cu membrii formaţiunii Platforma DA au semnat şi împotriva proiectului care prevede ca miliardul de dolari furat din bănci să fie acoperit din buzunarul moldovenilor. Puncte de colectare au fost deschise în mai multe raioane din ţară, printre care Criuleni, Ungheni, Ialoveni, Străşeni, Nisporeni, Teleneşti, dar şi municipiile Chişinău şi Bălţi. Cei care sunt împotrivă ca miliardul să fie pus prin lege pe spatele oamenilor pot semna petiţa şi online.

Sursa:jurnal.md

Numele lui Serghei Iaralov se vehiculează tot mai des în spațiul public, în ultima perioadă.

Dacă anterior, presa scria că Serghei Iaralov ar fi „omul lui Plahotniuc”, în prezent, tot mai multe voci spun că, de fapt, Iaralov ar fi coordonatorul jafului miliardului din sistemul bancar sau „cel care a venit cu ideea schemei”.

Cel puțin, despre asta au anunțat fostul şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul CNA, Mihail Gofman, dar și fostul şef al Secţiei prevenirea spălării banilor şi monitorizarea tranzacţiilor în cadrul Băncii Sociale, Sergiu Sagaidac.

Numele lui Iaralov a fost pronunțat și de fostul premier Vlad Filat, în luare sa de cuvânt de la tribuna Parlamentului, de pe 15 octombrie 2015 când a fost reținut, dar și de fostul premier Ion Sturza.

Despre Serghei Iaralov știm că este unul dintre milionarii ţării. Jurnal TV a scris că el deţine acţiuni în valoare de 3,4 milioane de dolari la compania „Propos” şi mai este manager pentru dezvoltare la firma „Boston Soft Design” din Statele Unite.

Iaralov nu se afișează în public, iar cel mai des a fost văzut alături de Vladimir Plahotniuc în perioada în care controversatul om de afaceri era deputat.

Totodată, la sfârșitul anului 2015, când PL, PLDM şi PD purtau discuții pentru formarea coaliţiei de guvernare, Serghei Iaralov a fost delegat de PD drept reprezentant al formațiunii, alături de parlamentarii Sergiu Sîrbu şi Dumitru Diacov. Și asta, deși Iaralov nu era deputat, ci doar figura cu numărul 129 în lista Consiliului Politic Naţional al Partidului Democrat.

Din pozele afișate pe rețelele de socializare de soția lui Serghei Iaralov, Olga Iaralova, vedem că acesta duce o viață la care majoritatea moldovenilor nici că ar visa.

Despre Olga Iaralova se mai cunoaște că ar fi prietenă foarte bună cu preşedinta Federaţiei de Tenis din Moldova Marina Tauber, care face parte din anturajul controversatului Ilan Shor.

De menționat este că Marina Tauber figurează în raportul Kroll. Potrivit investigației Kroll, aceasta a luat credite neperformante în valoare de 10 milioane de lei de la Banca de Economii.

Marina Tauber este una din persoanele care au organizat protestul din fața Curții de Apel Chișinău, în susținerea lui Ilan Shor.

Sursa:unimedia.info

Fostul șef al Misiunii UE la Chișinău, Dirk Schuebel, susține că au fost cazuri când au fost înregistrate nereguli în administrarea fondurilor UE cu implicarea funcționarilor moldoveni, însă nu a oferit nume, motivând că nu are dreptul, deoarece aceste cazuri sunt în proces de investigație, se arată într-un interviu pentru kommersant.md.

Oficialul UE susține că a asistat, în perioada aflării la Chișinău, la numeroase exemple de utilizare a mijloacelor financiare din diferite fonduri pentru implementarea reformelor. „Dacă apăreau anumite probleme legate de utilizarea acestor fonduri, noi imediat informam colegii din Oficiul european pentru lupta cu corupția „OLAF”. Și ei imediat inițiau un dosar privind aceste cazuri”, a declarat Dirk Schuebel.

Întrebat dacă sunt dosare deschise și pe funcționari moldoveni, fostul Ambasador al UE la Chișinău a răspuns afirmativ. „Aceste persoane sunt implicate în procesul de investigare și de aceea nu pot vorbi acum”, a precizat Schuebel.

Referitor la fenomenul corupției, Dirk Schuebel susține că se fac pași importanți în combaterea acestuia. „Este foarte important că există mass-media, care investighează aceste cazuri. Aceasta, desigur, nu este pe placul multor funcționari aflați la putere, însă este foarte important pentru un stat democratic. Astfel de funcționari sunt și în Europa, și în SUA”, a mai spus ex-Ambasadorul UE la Chișinău.

Dirk Schuebel a fost șef la Misiunii UE la Chișinău în perioada 2009-2013.

Sursa:ziarulnational.md

În ultimii şase ani sistemul politic din Republica Moldova a prins contur datorită guvernării Alianţei pentru Integrare Europeană, însă a suferit o transformare majoră în ultimele şase luni. Recurgând la manevre politice iscusite şi valorificând controlul său asupra sistemului judiciar moldovenesc, Vladimir Plahotniuc, unul dintre liderii Partidului Democrat şi cel mai bogat om din ţară, a ordonat în octombrie 2015 arestarea principalului său rival politic, ex-premierul Vlad Filat.

Apoi, a promovat numirea asistentului său devotat, Pavel Filip, în funcţia de prim-ministru. De fapt, Plahotniuc a concentrat influenţa politică şi economică în mâinile sale într-o proporţie nemaivăzută din 1991 încoace. Toate acestea indică faptul că el controlează nu doar sistemul judiciar, instituţiile anticorupţie, Curtea Constituţională şi structurile economice, ci şi-a subordonat şi cea mai mare parte a parlamentului şi capturează în ritm rapid instituţiile statului care până nu demult erau influenţate de Filat.

Plahotniuc, a cărui putere şi poziţie depind direct de controlul său asupra aparatului de stat şi a fluxurilor financiare din Moldova, nu este interesat de schimbări în structura ţării sau de implementarea unor reforme aprofundate. Acestea sunt stipulate în Acordul de Asociere cu UE. Respectiv, cu cât creşte însemnătatea lui, acţiunile simbolice care aveau până acum scopul unei transformări structurale a ţării vor deveni şi mai superficiale. Mai mult, sistemul guvernamental moldovenesc, monopolizat de un singur centru politic, este foarte instabil. Aceasta se datorează faptului că poziţia lui Plahotniuc devine tot mai puternică, pe când 95% din public îşi declară antipatia faţă de el. Maniera arogantă în care tabăra lui Plahotniuc a preluat puterea în stat a reaprins sentimentele protestatare. Este puţin probabil ca situaţia aceasta să fi afectată de reacţiile reţinute ale partenerilor occidentali ai Moldovei.

De la alianţa celor doi oligarhi…

Când Alianţa pentru Integrare Europeană a preluat puterea în Moldova în 2009, aceasta a început procesul treptat de subordonare a instituţiilor statului liderilor grupărilor care au format coaliţia de guvernare (care s-a autointitulat proeuropeană şi a implementat politica integrării cu UE). Actorii principali şi beneficiarii acestui proces au fost Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), cea mai mare grupare din coaliţie, şi Vladimir Plahotniuc, conducătorul şi sponsorul neoficial, dar real al celei de-a doua grupări ca mărime din coaliţie, Partidul Democrat din Moldova (PDM). Cei doi politicieni şi cel de-al treilea partener, liderul celei de-a treia formaţiuni din coaliţie, Partidul Liberal condus de Mihai Ghimpu, de fapt, au împărţit zonele de influenţă şi poziţiile în ţară.

Sistemul format în acest fel a funcţionat mai mult de 5 ani, chiar dacă a fost foarte instabil şi a generat cu regularitate crize politice. Deşi Filat şi Plahotniuc formal vorbind erau aliaţi, în realitate erau rivali în politică şi afaceri, angajaţi într-o luptă constantă pentru expansiunea influenţei politice şi pentru controlul asupra instituţiilor statului. Totuşi, ei erau forţaţi să menţină această alianţă temporară care le asigura o majoritate parlamentară şi le permitea să rămână la putere şi, prin urmare, să-şi menţină influenţa şi să-şi protejeze interesele politice şi de afaceri. Deşi s-ar părea că ambii politicieni au rămas puternici în aceeaşi măsură, de-a lungul timpului s-a dovedit că Plahotniuc este cel care a avut capacităţi mai mari şi o dominaţie mai importantă (în special în sistemul judiciar şi parţial în instituţiile de forţă) şi care a avut mai mult succes în limitarea poziţiei concurentului său. Faptul că Filat a fost destituit din funcţia de prim-ministru în urma unei crize politice în 2013 a fost dovadă clară a acestui lucru.

…la autocraţia lui Plahotniuc

Momentul critic care a dus la ruperea puterii în două a avut loc pe 15 octombrie 2015, când la o mişcare a procurorului general, care se crede că e controlat de Plahotniuc, Filat a fost lipsit de imunitate parlamentară, arestat de Centrul Naţional Anticorupţie şi încarcerat. El a fost acuzat de implicare directă şi sustragerea unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc la sfârşitul lui 2014 şi acceptarea unei mite de 250 milioane de dolari de la Ilan Shor, om de afaceri de origine israeliană care se consideră a fi arhitectul acestei intrigi.

Influenţa lui Plahotniuc a început să se extindă rapid după arestarea lui Filat. El a reuşit să-şi subordoneze cea mai mare parte a scenei politice în doar trei luni. PLDM-ul s-a destrămat şi a devenit un partid marginal, iar unii deputaţi ai acestui partid au decis să suporte în mod deschis candidatul pentru premier propus de PD. De asemenea, a avut loc o sciziune fără precedent în interiorul Partidului Comuniştilor (PCRM), când 14 deputaţi, majoritatea fracţiunii au declarat că vor să coopereze cu PD. Şi Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu pare aproape sigur să fie sub influenţa lui Plahotniuc. Mulţi activişti locali şi câţiva primari, predominant din PLDM, au decis să se alăture structurilor PD.

Valorificând controlul său tot mai mare asupra Parlamentului, Plahotniuc a avut chiar o încercare de a deveni premier el însuşi. Această decizie a intrat în contradicţie cu strategia sa anterioară, care însemna deţinerea unei poziţii importante în administraţia ţării, în schimb delegând oameni complet dependenţi de el sau persoane din clanul lui în aceste funcţii. Totuşi, nominalizarea lui Plahotniuc (în ciuda presiunii şi presupusului şantaj) nu a fost acceptată de preşedintele Nicolae Timofti, care i-a încredinţat fostului prim-ministru, Ion Sturza, misiunea de a forma guvernul pe 21 decembrie 2015. Cu toate acestea, Sturza a eşuat în câştigarea votului de încredere, iar Curtea Constituţională, care se află sub influenţa lui Plahotniuc, a emis o decizie care restricţionează dreptul preşedintelui de a numi candidaţi pentru funcţia de premier. În ciuda acestui fapt, referindu-se la decizia Curţii Constituţionale din 2013 (care specifica că ocuparea unor poziţii înalte în stat de către persoane cu probleme de integritate este împotriva legii), Timofti a refuzat să-l nominalizeze pe Plahotniuc pentru funcţia de premier pentru a doua oară, iar în schimb a înaintat candidatura secretarului său, Ion Păduraru. Totuşi, Păduraru s-a retras din misiunea formării unui guvern în circumstanţe care încă urmează să fie definite. PD-ul a propus un candidat de compromis, pe Pavel Filip, asociatul apropiat şi devotat al lui Plahotniuc, iar şeful statului a acceptat acest candidat. Pe 20 ianuarie 2016, Filip obţine votul de încredere în Parlament şi formează un nou cabinet. Poziţiile cheie în noul guvern, inclusiv cele care controlează fluxurile financiare şi instituţiile de forţă, au fost ocupate de persoane care au legătură cu Plahotniuc sau tehnocraţi fără bază politică.

Prin urmare, în afară de instituţiile deja controlate: (sistemul juridic, instituţiile anticorupţie, Banca Naţională şi Curtea Constituţională), clanul lui Plahotniuc a obţinut controlul şi asupra sistemului fiscal şi asupra vămii, surse importante de venit din corupţie, dar şi asupra Ministerului de Interne. Toate instituţiile de stat şi administraţiile companiilor de stat au trecut printr-o revizie generală a personalului, cu scopul de a înlătura candidaţii PLDM-ului şi de a-i înlocui cu oameni care au legături cu clanul lui Plahotniuc. În ciuda protestelor publice şi internaţionale, clanul lui Plahotniuc îşi creşte influenţa asupra instituţiilor pe care deja le controlează. Un exemplu în acest sens a fost realegerea lui Mihai Poalelungi pe 7 februarie 2016 în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme. În acelaşi timp, activele afacerilor lui Filat sunt confiscate. Acest proces este prezentat ca o cale de redobândire a fondurilor pe care le-ar fi furat din sistemul bancar moldovenesc. Influenţa lui Plahotniuc în mass media, care este deja vastă, încă se extinde (descrierea detaliată o găsiţi mai jos).

Pilonii sistemului lui Plahotniuc

Vladimir Plahotniuc, născut în 1966, este un miliardar şi în acelaşi timp cea mai importantă, cea mai controversată şi cea mai misterioasă figură din viaţa politică şi economică a Moldovei. Şi-a început cariera în anii 1990, când, potrivit declaraţiilor sale oficiale, s-a ocupat cu exportul de vin în Rusia şi a creat un fond de investiţii moldo-american. Totuşi, unele surse mass-media moldoveneşti sugerează că proxenetismul şi traficul de fiinţe umane erau sursele lui importante de profit în acele timpuri. Această presupusă activitate criminală l-a ajutat pe Plahotniuc să-şi construiască o reţea socială extinsă cu elite politice şi de afaceri nu doar în Moldova, ci şi în Ucraina şi România. Aceasta i-a permis să-i şantajeze pe cei mai importanţi clienţi ai săi. Nu putem exclude că acesta a fost una dintre cauzele pentru care Plahotniuc a obţinut în 2001 un post în administraţia Petrom Moldova, o filială a gigantului petrolier român. Poziţia şi influenţa sa l-au ajutat să creeze o relaţie strânsă cu Vladimir Voronin, pe atunci preşedinte al Republicii Moldova şi lider al Partidului Comuniştilor, care a condus ţara din 2001 până în 2009, dar şi cu fiul său, Oleg Voronin, unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din Moldova. Se presupune că Plahotniuc a folosit şantajul pentru a-şi capitaliza influenţa în interiorul structurilor de stat (poliţie, servicii fiscale şi justiţie). De pe seama contactelor sale cu Voronin, Plahotniuc a preluat controlul asupra multor companii private, apoi îşi distrugea concurenţii. În acelaşi timp, îşi construia averea prin privatizarea neregulată a proprietăţilor de stat. Influenţa şi activele pe care le-a acaparat în acea perioadă au servit drept bază pe care a edificat prezenta sa putere după ce Voronin a plecat de la guvernare.

Sistemul de control al instituţiilor de stat şi al scenei politice moldoveneşti creat de Plahotniuc se bazează pe patru piloni principali

Primul este clanul, grupul asistenţilor lui Plahotniuc, mulţi dintre ei fiind în relaţii de rudenie cu el şi deţinând poziţii cheie în politică şi afaceri (de obicei datorită patronajului său). Membrii clanului, care deţin poziţii datorită influenţei lui Plahotniuc, includ preşedintele parlamentului Andrian Candu şi prim-ministrul Pavel Filip.

Clanul lui Plahotniuc este format din două cercuri: unul intern şi altul extern. Primul este un grup format din doar câţiva asistenţi foarte devotaţi, care au cooperat cu Plahotniuc de ani buni şi sunt membri ai familiei (inclusiv Candu şi Filip). Acest cerc este constant şi reprezintă nucleul clanului. Celălalt cerc, care este mult mai larg, este constituit din oameni care cooperează cu Plahotniuc mai presus de toate pentru avantajul lor şi pentru a-şi proteja interesele. Totuşi, Plahotniuc nu are încredere totală în acest grup, de aceea componenţa sa se poate schimba.

Cel de-al doilea pilon este cel al businessului şi al puterii financiare. S-a estimat că Plahotniuc are active în valoare de 2-2.5 miliarde de dolari, o sumă ameţitoare pentru realităţile moldoveneşti (în jur de o treime din PIB-ul ţării). Capacităţile sale financiare sunt adiţional consolidate de controlul său real asupra numeroaselor companii care oficial aparţin statului iar de când Filat a fost înlăturat, şi asupra fluxurilor financiare ale ţării. Diferenţa dintre potenţialul financiar al lui Plahotniuc şi al altor importanţi actori politici şi de afaceri este atât de mare încât, chiar dacă ar acţiona împreună, ei ar fi incapabili să se egaleze cu el.

Controlul asupra justiţiei este al treilea pilon al sistemului. Procurorul general, aflat în funcţie până pe 26 februarie 2016, a fost controlat de Plahotniuc, iar predecesorul său, Valeriu Zubco, ar fi fost membru al clanului. Nu există niciun dubiu că persoana care va veni în acest post de asemenea va fi sub influenţa lui. Controlul asupra sistemului judiciar este un element cheie al sistemului de guvernare a clanului lui Plahotniuc, deoarece el permite folosirea unor momeli pentru a subordona liderii de opinie şi oameni de afaceri. Funcţionarii publici (atât la nivel central, cât şi la nivel local), politicienii şi oamenii de afaceri care sunt gata să coopereze cu Partidul Democrat, controlat de Plahotniuc, vor primi beneficii financiare sau promisiuni de impunitate în sistemul judiciar, inspecţii fiscale, etc. Totuşi, ei conştientizează faptul că dacă vor arăta nesupunere, vor pierde nu doar ce au câştigat, ci şi vor trebui să înfrunte proceduri judiciare (bazate pe dovezi reale sau fabricate). Iniţierea unor acţiuni în justiţie nu este unica cale de intimidare, altă metodă este dezvăluirea de materiale compromiţătoare. Mai mult, controlul asupra acestei părţi a aparatului de stat permite lui Plahotniuc să-şi creeze condiţii optime pentru funcţionarea şi dezvoltarea propriului business, iar aceasta duce la creşterea poziţiei sale în afaceri.

Al patrulea pilon este controlul asupra majorităţii presei moldoveneşti. Plahotniuc deţine actualmente patru din cele cinci canale de televiziune cu acoperire naţională şi trei posturi de radio, precum şi câteva ziare şi portaluri de ştiri. Mai mult, deciziile Consiliului Coordonator al Audiovizualului oferă motive de suspiciune că această agenţie este de asemenea sub influenţa lui Plahotniuc. Holdingul lui a monopolizat piaţa de publicitate. În acest fel, Plahotniuc a obţinut un instrument eficient de presiune asupra presei, care este încă oficial independentă şi câştigă bani în mare parte din publicitate.

Un sistem guvernamental subordonat unei singure persoane este foarte greu de schimbat. În Moldova nu există cercuri politice sau economice care ar putea concura cu clanul lui Plahotniuc. Chiar dacă scena politică s-a schimbat radical şi, de exemplu, grupările proruse (Partidul Socialiştilor condus de Igor Dodon şi Partidul Nostru condus de Renato Usatîi) au reuşit să obţină o majoritate parlamentară, aceasta nu înseamnă neapărat că Plahotniuc va fi înlăturat de la putere. Există suspiciuni rezonabile că aceste grupări (mai ales Partidul Socialiştilor) au legături cu Plahotniuc. Mai mult, avantajul financiar al clanului său, combinat cu controlul asupra justiţiei şi dominaţia din media, oferă oportunităţi vaste de a influenţa forma scenei politice şi de a crea partide politice noi sau de a le discredita pe cele existente şi pe liderii lor.

Reacţia publicului moldovenesc la monopolizarea progresivă a puterii

Faptul că Plahotniuc a încercat să devină prim-ministru şi că asistentul său fidel, Pavel Filip, a fost în cele din urmă nominalizat pentru acest post, a stârnit sentimente antiguvernamentale şi antioligarhice în rândul populaţiei. În mare parte, furia oamenilor a fost provocată de conştientizarea faptului că puterea este monopolizată de Plahotniuc, care este extrem de nepopular (având un rating de încredere de doar 2%, pe când 95% din populaţie nu are încredere în acest om) şi care este în mod obişnuit perceput ca fiind implicat în sustragerea a aproximativ unui miliard de dolari din sistemul bancar. Maniera în care Plahotniuc a încercat şi obţină funcţia de premier (şantajându-l pe preşedintele Timofti, folosind influenţa sa din interiorul Curţii Constituţionale, etc.) a trezit o furie populară şi mai mare.

Formarea noului guvern a condus la alierea tactică a două tabere opuse antiguvernamentale, care, oficial au ideologii opuse: tabăra proeuropeană (în care rolul principal este jucat de Platforma Civică Demnitate şi Adevăr, creată în februarie 2015 de activişti civici, publicişti şi jurişti renumiţi din Moldova, precum şi partidul politic cu acelaşi nume care a luat naştere din platformă) şi tabăra prorusă (Partidul Socialiştilor şi Partidul Nostru). Aceste două grupări la început au protestat independent una faţă de alta (două orăşele din corturi protestau din septembrie 2015: prorus în faţa Parlamentului şi cel proeuropean în faţa Guvernului). Totuşi, din 21 ianuarie, liderii a trei forţe majore de opoziţie ocazional au acţionat împreună, fără a etala simbolica de partid.

În ciuda frustrării crescânde şi a mobilizării publice cauzate de evoluţiile politice recente, eficacitatea mişcărilor de opoziţie este destul de limitată. Demonstraţiile combinate nu au adus mai mult de jumătate din oamenii care veneau la protestele Platformei Demnitate şi Adevăr, când aceasta a organizat de una singură manifestaţii în mai şi septembrie 2015. În cea mai mare parte acesta este un efect al deziluziei publicului de protestele lungi şi ineficiente. Guvernarea a arătat dispreţ faţă de cerinţele opoziţiei, fapt care a adăugat sentimentul că protestele nu au nici un sens. De luni întregi media controlată de Plahotniuc desfăşoară o campanie cu scopul de a discredita opoziţia (în special Platforma Demnitate şi Adevăr), şi asta de asemenea a avut un impact.

Chiar dacă opoziţia s-a unit temporar împotriva aranjamentului guvernamental politic, aceasta rămâne a fi divizată nu pe filieră ideologică, ci în ceea ce priveşte metodele de protest şi cerinţele lor. Liderii manifestanţilor proeuropeni şi proruşi au căzut de acord asupra unor aspecte, cum ar fi necesitatea alegerilor parlamentare anticipate, dar nu au ajuns la un acord comun în privinţa perioadei când ar trebui să aibă loc acestea. Nu există nici un dubiu că aceste disensiuni din opoziţie (dintre taberele proeuropeană şi prorusă) vor continua să crească în următoarele luni datorită pregătirilor pentru alegerile prezidenţiale care, în urma unei decizii surprinzătoare din 4 martie 2016, vor avea loc în toamna acestui an, pe 30 octombrie. Opoziţia cu siguranţă nu va putea propune un candidat comun. Sunt posibile schisme în interiorul ambelor tabere, mai ales între Partidul Socialiştilor şi Partidul Nostru. Relaţiile dintre aceste două formaţiuni deja sunt tensionate (luând în consideraţie că ele concurează pe acelaşi segment de electorat), dar cel mai probabil, ele vor deveni şi mai tensionate datorită faptului că Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, nu va putea concura la preşedinţie din cauza vârstei sale (el are 37, pe când vârsta minimă necesară este de 40).

Un alt factor foarte important care limitează amploarea activităţii opoziţiei este faptul că manifestanţii, în ciuda nivelurilor ridicate de nemulţumire populară, încearcă cu toată silinţa să evite scenariile violente şi vărsările de sânge. Victoria PCRM-ului în alegerile parlamentare a provocat în aprilie 2009 revolte, în timpul cărora câţiva oameni au fost omorâţi şi mulţi au fost răniţi; trauma legată de acest incident este încă vie în societatea moldovenească. Această amintire şi îngrijorarea că scenariul unui Maidan s-ar putea repeta în Moldova (referindu-se mai ales la frica intervenţiei Rusiei) fac acest scenariu violent mai puţin probabil. Guvernarea este conştientă de acest fapt şi s-a abţinut categoric de la folosirea unor soluţii violente pentru a evita provocarea manifestanţilor. Totuşi, puterea a ameninţat protestatarii cu acţiuni în judecată dacă ei vor încălca legea. Acest lucru intimidează manifestanţii şi descurajează potenţialii protestatari.

Evoluţii posibile

Viitorul poziţiei monopoliste a lui Vladimir Plahotniuc este acum incert. Poziţia lui ar putea fi zdruncinată, de exemplu, de activitatea opoziţiei antiguvernamentale şi de deteriorarea situaţiei economice. Deşi protestele acum sunt reduse ca amploare şi intensitate, nu trebuie să excludem o escaladare a tensiunii sau chiar provocări, şi acestea pot aduce colapsul actualului cabinet şi alegeri parlamentare anticipate. Paradoxal, dar actuala clasă politică va beneficia de noua procedură de alegere a preşedintelui, introdusă în urma deciziei Curţii Constituţionale în martie curent (alegerea de către Parlament fiind substituită cu alegeri directe). Deşi aceasta previne instalarea unui asistent de-al lui Plahotniuc (anume aceasta este intenţia lui, fără doar şi poate), totuşi această situaţie elimină riscul unor alegeri parlamentare anticipate dacă Plahotniuc n-ar fi în stare să acumuleze 3/5 din deputaţi, număr necesar pentru alegerea preşedintelui (aceasta a fost necesitatea invocată în versiunea Constituţiei care a fost declarată invalidă de decizia Curţii). Plahotniuc are 56-58 de voturi şi se pare că motivul principal care l-a determinat să schimbe sistemul electoral a fost faptul că a avut probleme în creare majorităţii necesare. Mai mult, decizia Curţii amână data alegerilor prezidenţiale din mai curent pentru la toamnă, şi aceasta oferă guvernării mai mult de şase luni pentru a-şi lustrui imaginea şi pentru a-şi promova candidatul pentru funcţia de preşedinte (prin folosirea controlului său şi a instituţiilor statului, precum şi influentul trust media).

Noul guvern, conştient de lipsa sa de popularitate şi de vasta nemulţumire publică, se concentrează acum pe acţiuni de lustruire rapidă a imaginii sale. De pe 1 februarie 2016 preţul pentru gaz a fost redus cu 10%, a fost reintrodusă pâinea socială, iar controalele de stat au fost temporar sistate. De asemenea, Filip a promis să majoreze pensiile şi să reducă preţul pentru electricitate (în ambele cazuri cu 10%). Guvernul a depus mult efort pentru a readuce finanţarea Uniunii Europene, suspendată în vara lui 2015, pentru a reînnoi discuţiile în privinţa unui acord cu FMI şi pentru a primi un împrumut de 150 de milioane de euro promise de Bucureşti anul trecut. Pe 2 martie, din cauza structurii netransparente a acţionariatului şi a acuzaţiilor de conspiraţie, BNM a îngheţat în jur de 40% de acţiuni ale Moldova Agroindbank, una dintre cele mai mari bănci din ţară, şi a concediat doi vicepreşedinţi ai Moldindconbank. În schimb, Parlamentul a votat mai multe legi care prevăd reformarea procuraturii şi a BNM, precum şi demonopolizarea mass media. Totuşi, nimic nu sugerează că aceste reforme vor schimba cu adevărat sistemul guvernamental existent. În acelaşi timp, au fost făcute mişcări pentru a demonstra publicului cum se implică guvernul în combaterea corupţiei. El mai sugerează că Filat şi PLDM sunt sursa principală de corupţie în Moldova şi că acest fenomen poate fi combătut, deoarece partidul a fost înlăturat de la putere. Aceste mişcări sunt urmate de o campanie PR foarte intensă în mass-media deţinută de Plahotniuc.

Dacă guvernarea reuşeşte să stabilizeze situaţia economică din ţară şi să rămână la putere următoarele luni în ciuda tensiunii sociale, nu putem exclude că aceasta va începe să câştige popularitate. De fapt, sistemul guvernamental bazat pe clanul lui Plahotniuc care s-a cristalizat în ultimele şase luni, va deveni chiar şi mai puternic şi îşi va extinde influenţa şi mai departe. Aceasta poate crea un tip specific de autoritarism proeuropean fin, unde Parlamentul şi Guvernul vor fi marginalizate complet, lipsite de independenţă (acest proces poate fi deja observat) şi vor juca doar rolul de instituţii executive adăugând legitimitate adevăratului centru de putere – clanul lui Plahotniuc. În această situaţie, şansele unor schimbări proeuropene în Moldova şi o implementare veritabilă a Acordului de Asociere vor fi destul de vagi. Reformele posibile vor fi limitate la minimul necesar pentru a menţine dialogul cu UE, şi, astfel, pentru a legaliza actuala guvernare.

Moscova va beneficia de aflarea lui Plahotniuc la putere, atât timp cât acesta va bloca o adevărată intensificare în integrarea Moldovei cu structurile occidentale, şi, în acelaşi timp, nu va cere angajament financiar Kremlinului (care ar trebui să fie necesară, în cazul în care forţele proruse ar ajunge la putere). Mai mult, operarea acestui sistem va fi un instrument de propagandă avantajos pentru Kremlin în discreditarea ideii de integrare europeană şi a eficacităţii politicii UE în legătură cu partenerii săi din est.

Kamil Całus, Centrul pentru Studii Estice

În primul rând, autorul acestui articol este conştient ce va spune şi va scrie mass-media ostilă despre Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr şi despre liderul acestuia, Andrei Năstase. Din start trebuie să resping toate suspiciunile şi acuzaţiile că articolul e la comandă şi plătit: autorul este absolut sincer în declaraţiile sale. Plătit nu sunt eu, evident, astfel de acuzaţii îi pot viza mai degrabă pe cei care-l ponegresc pe Andrei Năstase.

Hărţuirea lui Năstase întrece orice limită, deja este imposibil să taci şi să priveşti cum îşi bat joc de omul pe care-l consider un adevărat prieten. Nu are nici un rost să răspundă la toate atacurile la care este supus cu regularitate, vreau doar să spun de unde îl cunosc pe Andrei Năstase. Relatarea de mai jos este o părerea subiectivă şi nicidecum nu cumpărată.

Pe Andrei nu-l cunosc de mult timp, însă în ultimele luni am reuşit să ne împrietenim, am descoperit că avem aceleaşi viziuni asupra mai multor subiecte, privind, în primul rând, situaţia actuală din Moldova, dar şi metodele de a ieşi din starea de stat capturat.

Ceea ce cu adevărat uimeşte este caracterul lui Andrei – este uimitoare pentru un om adult setea de a cunoaşte şi dorinţa de a descoperi lucruri noi. După recenta sa intrare în politică, el încearcă să înveţe elementele de bază din politologie şi nu doar, astfel, lărgirea orizonturilor culturale este o sarcină constantă pentru el. Andrei mereu îmi zice că nu vrea să fie doar un politician, ci un politician inteligent, cunoscător, apt de a-şi expune coerent ideile, ceea ce în politica moldovenească, să fim sinceri, este un lucru tot mai rar. În timpul conversaţiilor noastre, am reuşit să dezbatem subiecte politice şi istorice – definirea culturii politice şi a particularităţilor sale în Moldova, diferite doctrine politice, experienţa postbelică a „miracolului economic german”, istoria geopoliticii şi conceptele geopolitice existente. Vizavi de toate aceste subiecte, Andrei manifestă un interes sporit, el încearcă să afle cum poate fi obţinută mai multă informaţie despre aceste subiecte.

Al doilea lucru, extrem de important, care ar trebui remarcat, este că atunci când vorbim despre Andrei Năstase, vorbim despre angajamentul şi loialitatea faţă de promisiunile făcute. De când ne cunoaştem, nu a existat nicio situaţie în care nu s-a ţinut de cuvânt, a minţit sau a indus în eroare, dimpotrivă, de nenumărate ori am remarcat dorinţa acestuia de a susţine şi ajuta oamenii. În condiţiile în care, din cauza unui oligarh tragerea pe sfoară a partenerilor a devenit una dintre caracteristicele principale ale politicii moldoveneşti, onestitatea în acest domeniu este foarte importantă.

Responsabilitatea şi fermitatea, trăsăturile specifice liderului PPDA, sunt în strânsă legătură cu o altă calitate importantă – sinceritatea. În principiu, puţini oameni, chiar şi printre politicieni, sunt capabili să-şi ascundă gândurile şi emoţiile, manipulându-i pe alţii să creadă în minciuni curate. Este suficient să fie ascultat Marian Lupu, Andrian Candu sau Mihai Ghimpu pentru a deduce când aceştia pur şi simplu spun că negrul este alb. Andrei din contra, creează impresia unui om care spune doar ceea ce gândeşte atât în apariţiile publice, cât şi în discuţiile amicale. Probabil pentru un lider politic această calitate nu este ideală, dar în Moldova de astăzi, când noţiunea de politică a devenit sinonim cu minciuna, trădarea şi frauda, poate avem nevoie anume de un politician cu asemenea calităţi?

Este deja arhicunoscut faptul că doar oamenii întreprinzători, gata să lupte, cei care nu aşteaptă când soarta le va oferi circumstanţele necesare pot obţine totul în viaţă. De Andrei am fost atras datorită dorinţei acestuia de a face ceva sincer pentru cei din jur. Nu aş vrea să folosesc clişee gen „ de a aduce binele şi beneficiul ţării şi poporului” – asta e mai mult în stilul lui Plahotniuc şi a maşini propagandistice care-l deserveşte, de a prezenta invadatorul ţării drept binefăcător sau chiar salvator. Andrei pur şi simplu se străduieşte să acţioneze, pentru că în situaţia actuală din ţară pur şi simplu nu poţi să stai cu mâinile în sân, e nevoie să acţionezi şi să schimbi multe lucruri. Da, amicul meu uneori poate greşi sau poate lua decizii nepotrivite, dar el nu e obişnuit să stea, pentru că este bine cunoscut faptul că mai bine să regreţi cele făcute, decât să-ţi pară rău că nu ai întreprins nimic.

Este cert că datorită abilităţilor sale, dar şi a hotărârii lui Andrei de a acţiona prompt, acesta a reuşit să adune sute de mii de simpatizanţi şi să motiveze un număr impunător de persoane să protesteze. O respect enorm pe Maia Sandu, pe Tudor Deliu, pe Ion Hadârcă, dar este imposibil în Moldova de acum , să fii simpli politician de birou. Să aducă oamenii pe baricade, în comparaţie cu Andrei, ei nu sunt capabili. Protestul din 24 aprilie, care a avut loc într-o zi de mare sărbătoare religioasă, fapt care a redus semnificativ numărul manifestanţilor, a demonstrat că mulţi oameni continuă să creadă în Platforma DA şi în Andrei Năstase. Oamenii au demonstrat că sunt pregătiţi să lupte oricât de mult s-ar strădui propaganda lui Plahotniuc să distrugă această dăruire de sine.

Vorbind despre Andrei este imposibil să nu remarc un factor important. În presa afiliată oligarhului se fac referire la relaţia lui Andrei Năstase cu Victor Ţopa şi Viorel Ţopa, dar plahotniuceii au întrecut deja măsura şi încearcă să demonstreze că de la repetarea cuvântului „zahăr” vei simţi gust dulce în gură. Opozanţii lui Andrei consideră că repetând o mie de ori „Năstase şi Ţopa”, poporul neapărat va crede că liderul DA este un infractor, care este finanţat Victor Ţopa şi Viorel Ţopa de ascunzând orice afiliere cu ei. Sincer – nimic mai tupeist nu poate fi.

Chiar atunci când l-am cunoscut, acum un an, Andrei mi-a mărturisit: „Da, sunt apropiat cu Ţopa. Şi ce dacă?”. Nu e nimic criminal în această relaţie, nemaivorbind de faptul că în Moldova de acum este deformată viziunea asupra „criminalităţii” şi a „legalităţii”.

Dosarul lui Ilan Shor demonstrează că poţi fi implicat într-o afacere pentru care „rişti detenţie pe viaţă” şi nici să nu-ţi negi vinovăţia, dar în acelaşi timp să rămâi în libertate, ocupând o funcţie publică. Doar un lucru pot să spun – observând modul de viaţă al lui Andrei, acesta m-a făcut să cred că toate poveştile despre „finanţarea” din Germania nu merită atenţie nici cât e negru sub unghie.

Da, anterior Andrei a fost un avocat de succes, a asigurat bunăstarea familiei sale, dar „venirea pe arena politică”, de facto, l-a sărăcit, iar pentru a se convinge e suficient de observat că activitatea PPDA este finanţată la limită. În orice caz, Andrei şi partidul său nu au bani pentru a călători în SUA şi pentru a plăti (oficial, nevorbind de diferiţi bloggeri şi site-uri) o duzină de jurnalişti.

Pot continua să relatez despre calităţile liderului DA, dar este important şi altceva. Nu poţi să te aştepţi ca bârfitorii lui Plahotniuc vor prinde la minte şi vor înceta persecuţia lui Andrei. Totuşi, trebuie să ne pună în gardă de ce în RM a devenit posibil ca o persoană să fie atacată în asemenea hal. Eu trăiesc în Moldova de 24 de ani şi niciodată încă nu am văzut ca vreun cetăţean să fie atât de batjocorit în public. Da, logica dubioasă a acestor acţiuni poate fi înţeleasă – echipa oligarhului nostru nu doar se teme de Andrei Năstase mai mult decât alţi lideri protestatari , ci se teme doar de el.

De exemplu, în ziarul Timpul pe o pagină întreagă a apărut un interviu cu „păpuşarul”. Printre politicienii care se poziţionează ca reprezentanţi ai taberei antioligarhice, Plahotniuc nu i-a menţionat nici pe Dodon, ni pe Maia Sandu, nici pe Usatîi, nici pe Leancă, nici pe liderii PLDM. Şi cu toate că numele lui Andrei Năstase nu a fost rostit, prin aluzii fine oligarhul a dat de înţeles că Năstase este unicul inamic: în fiecare aliniat, atacurile şi acuzaţiile au fost adresate numai liderului DA.

Repet – situaţia legată de Plahotniuc şi de anturajul său este clară: ei ştiu pentru ce luptă. Dar totuşi, cum e posibil ca într-o ţară care pretinde a fi pro-europeană să aibă loc persecutarea fără precedent a unui om, a unui cetăţean? Pentru orice ţară cu adevărat europeană asemenea situaţie este practic inadmisibilă, imediat zeci de organizaţii pentru drepturile omului ar trage un semnal de alarmă: tonul şi conţinutul atacurilor la adresa lui Andrei în mass-media lui Plahotniuc deseori sunt similare cu discursurile lui Andrei Vîşinski în cadrul şedinţelor de judecată în procesele staliniste ale „duşmanilor poporului” în anii 30 ai secolului trecut, în URSS.

Problema este că apărătorii drepturilor omului şi alţi reprezentanţi tac permiţând guvernării criminale să-şi înlăture cei mai puternici adversari. Oricât de mulţi ar fi susţinătorii PPDA şi al liderului DA, ei pot doar periodic să se adune la proteste şi să lupte zi de zi împotriva tiraniei – asta, de fapt, este misiunea ONG-urilor. Desigur, e mult mai simplu şi plăcut să primeşti granturi şi să faci rapoarte decât să lupţi pentru dreptate. Nu vreau să vorbesc pe nimeni de rău, evident există multe ONG-uri în RM care fac lucruri foarte utile, desfăşoară activităţi de cercetare, ajută la crearea şi punerea în aplicare a diferitor proiecte sociale. Însă în această situaţie, probabil cea mai importantă sarcină este de a pune presiune pe actuala guvernare. De ce până acum reprezentanţii societăţii civile nu au prezentat nici o adresare publică prin care să ceară încetarea persecuţiei lui Andrei Năstase? Situaţia aminteşte de filmul „It” de Stephen King – câţiva huligani terorizează un oraş întreg fără a fi pedepsiţi doar pentru că toţi locuitorii tac şi nu opun rezistenţă.

Aş vrea să fac un apel către liderii societăţii civile, către liderii de opinie, să protesteze faţă de fărădelegile comise la adresa lui Andrei Năstase. Este inacceptabil ca cel mai puternic lider al opoziţiei anti-oligarhice din Moldova să fie călcat în picioare şi defăimat. Dacă Andrei va ceda (şi eu sunt convins că nu se va întâmpla), regimul lui Plahotniuc nu se va mai simţi ameninţat.

Vadim Malahov

Guvernarea de la Chişinău nu va reuşi să semneze un acord cu FMI în timpul apropiat, iar în cel mai bun caz documentul ar putea fi semnat abia la sfârşitul anului, susţin experţii.

„Negocierile cu FMI se află la o etapă incipientă. Teoretic, despre anumite înţelegeri s-ar putea discuta abia în septembrie, iar o decizie concretă ar putea fi luată abia spre sfârşitul anului”, afirmă ex-ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa.

Potrivit lui Negruţa, guvernarea trebuie să-şi concentreze eforturile în implementarea reformelor pentru a avea succese în negocierile cu FMI. „În primul rând, trebuie să se facă regulă în sectorul financiar-bancar. Eu mă abţin să zic că avem reforme. Ceea ce s-a făcut în acest sector în ultima perioadă nu sunt reforme, dar unele modificări ale legislaţiei. Cea de-a doua direcţie se referă la politica bugetar-fiscală. Furtul din sistemul bancar a afectat grav finanţele publice”, a declarat fostul ministru la TVR Moldova, citat de agenţia IPN.

Ex-ministrul Finanţelor a mai menţionat că, începând cu anul 2013, guvernarea de la Chişinău a creat impedimente pentru semnarea unui acord cu FMI.

„Dacă am fi avut un acord cu FMI, nu ar fi existat furtul miliardului. În primăvara anului 2013, convenisem cu FMI un algoritm după care trebuia să se mişte Republica Moldova. Dar acest algoritm a fost blocat de către liderii partidelor aflate la guvernare. Mai apoi s-a făcut tot posibilul ca FMI să nu vină în Republica Moldova. Au picat guverne, au fost demisii, aşa încât misiunea FMI să nu aibă cu cine discuta”, a precizat Negruţa.

Şi expertul de la IDIS Viitorul, Sergiu Gaibu, susţine că un acord cu FMI nu va fi semnat în timpul apropiat. „În cel mai bun caz s-ar putea la sfârşitul anului. Guvernarea de la Chişinău ar trebui să se abţină de la promisiuni optimiste. Populaţia nu mai doreşte să fie hrănită cu ştiri din viitor”, a spus expertul.

Sursa:jurnal.md

Autorităţile ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a descoperi cine se face vinovat de frauda din sistemul bancar. De această părere este senatorul român Viorel Badea, care a mai spus că oamenii de rând nu ar trebui să plătească în locul infractorilor şi le-a sugerat deputaţilor de la Chişinău să privească peste Prut, să vadă cum lucrează Direcţia Naţională Anticorupţie. 

„Nu este normal din punctul meu de vedere ca cetăţenii simpli să plătească ceea ce au comis unii infractori. Important e să-i găseşti pe acei infractori, să le aplici legea şi bineînţeles să recuperezi suma care a fost delapidată. Este un lucru absolut normal. Pentru că, bănuiesc eu, cei care au furat au şi ei averi, au bani în conturi şi s-ar putea cât de cât completa suma care a fost delapidată. Eu nu cred că oamenii simpli sunt responsabili de ceea ce s-a întâmplat acolo”, a declarat senatorul.

Nici locuitorii raionului Căuşeni nu sunt de acord ca populaţia să restituie banii furaţi din bănci şi ameninţă cu proteste.

Proiectul de lege privind restituirea de către moldoveni a miliardului de dolari furat din bănci se află în proces de examinare în comisiile parlamentare.

Documentul prevede ca Ministerul Finanţelor să emită şi să transmită Băncii Naţionale obligaţiuni de stat în sumă de peste 13 miliarde de lei, pe un termen de până la 25 de ani, cu o rată efectivă a dobânzii de cinci la sută anual. Cei care sunt împotrivă ca miliardul să fie pus prin lege pe spatele oamenilor pot semna o petiţie.

Până acum, aproximativ 3.200 de cetăţeni au votat online.

Sursa:jurnal.md

Acţiune de susţinere a judecătoarei Domnica Manole. Mai multe persoane se vor aduna mâine în faţa Curţii Supreme de Justiţie, unde va fi examinată contestaţia depusă de aceasta privind decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a o urmări penal. 

Manifestaţia va fi organizată de Platforma Civică Demnitate şi Adevăr.

Amintim că Domnica Manole a rămas fără imunitate şi va fi anchetată penal în urma deciziei sale de a obliga Comisia Electorală Centrală să organizeze referendumul republican de modificare a Constituţiei, iniţiat de Platforma DA şi pentru care au semnat peste 400.000 de oameni.

Mai multe voci spun că totul este o răzbunare pentru criticile aduse sistemului judecătoresc de către Domnica Manole, dar şi o încercare de a submina autoritatea magistraţilor.

Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, întâlnit astăzi cu huiduieli la Aeroportul Internațional Chișinău, a declarat că „i-a fost dor” de R. Moldova pe care nu a vizitat-o în ultimii doi ani, timp în care au avut loc mai multe „evenimente interesante” care ar putea schimba relațiile dintre Chișinău și Moscova.

„S-au întâmplat multe evenimente interesante, inclusiv decizia privind ieșirea Marii Britanii din UE, ceea ce va duce la mișcări tectonice serioase în marea geopolitică europeană, mișcări legate și de Federația Rusă. De aceea, noi avem despre ce discuta ca vechi și buni tovarăși”, a declarat Dmitri Rogozin, astăzi, la Chișinău, în cadrul unui briefing de presă susținut împreună cu vicepremierul, ministru al Economiei, Octavian Calmâc.

Oficialul rus a salutat ideea elaborării unei „foi de parcurs” în relațiile moldo-ruse care va duce inclusiv la îmbunătățirea schimburilor comerciale dintre Rusia și R. Moldova, afirmând că pe piața rusă există „cerere și tradiție” în ce privește producția moldovenească.

Aceasta ar urma să fie definitivată către luna septembrie a acestui an.

Vicepremierul Octavian Calmâc și-a exprimat speranța că va fi găsit un consens în privința reluării exporturilor moldovenești în Federația Rusă, după embargourile impuse de Rusia acum doi ani, atunci când R. Moldova a semnat Acordul de asociere cu UE.

„În pofida faptului că R. Moldova are semnat Acord cu UE, acesta este complementar celui cu piața CSI. Noi ținem foarte mult la îmbunătățirea relațiilor cu partenerii noștri tradiționali, în special cu Federația Rusă cu care am avut relații prietenești”, a spus ministrul moldovean.

Dmitri Rogozin a anunțat că în această seară va pleca la Tiraspol pentru a se întâlni cu liderii autoproclamați ai regiunii transnistrene, iar mâine va reveni la Chișinău pentru a face bilanțul vizitei și a zbura la Moscova.

Sursa:ziarulnational.md

Astăzi se împlinesc 67 de ani de la cel de-al doilea val de deportări sovietice, iar în toată ţara vor fi coborâte în bernă drapelele de stat. Atunci sovieticii au deportat 11293 de familii – 35796 de persoane, dintre care 9864 de bărbaţi, 14033 de femei şi 11889 de copii. 7620 de familii au fost considerate chiaburi, iar celelalte acuzate de „colaborare cu fasciştii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”. 

De asemenea, astăzi, la ora 10:00, vor fi comemoraţi acei care au trecut prin calvarul deportărilor prin păstrarea unui moment de reculegere şi se vor organiza depuneri de flori la monumentele ridicate în memoria victimelor stalinismului.

Operaţiune denumită conspirativ „IUG”/Sud s-a făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, a membrilor partidelor politice, a gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”.

Documentul „deportarea în Kazahstan, Asia Centrală şi Siberia a 11280 de familii cu 40850 de oameni”, era însoţit de un act adiţional în care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca „deportarea categoriilor menţionate să se facă pe vecie”, operaţiunea să înceapă pe 6 iulie 1949, ora 02:00, şi să se încheie pe 7 iulie 1949, ora 20:00.

În acea zi, au fost mobilizate 4069 autovehicule pentru asigurarea transportului intern a celor ce au fost ridicaţi şi au fost pregătite 30 de eşaloane, respectiv, 1573 de vagoane de vite în care românii basarabeni deportaţi au fost transportaţi în Siberia (Ţinutul Altai, regiunile Kurgan, Tiumen şi Tomsk) şi RSS Kazahă (regiunile Aktiubinsk, Kazahstanul de Sud şi Jambul).
Documente de arhiva indică participarea la desfăşurarea acestei operaţiuni a 4496 de „lucrători operativi” ai Ministerului Securităţii de Stat al URSS, inclusiv aduşi din alte republici, 13774 ofiţeri şi soldaţi şi a 4705 activişti de partid din Moldova.

Acestor „deportaţi pe vecie” li s-au confiscat averile şi li s-a interzis să-şi ia cu ei bunuri materiale. Arestările s-au făcut noaptea cu forţele soldaţilor veniţi în sate cu maşinile. Unii cetăţeni care au încercat să scape cu fuga au fost împuşcaţi. Gospodarii arestaţi împreună cu familiile lor, cu copiii, cu bătrâni, fără a li se permite să ia rezerve cu ei, au fost urcaţi cu forţa în vagoane pentru vite şi duşi. Toate bunurile – casele, utilajul ţăranilor deportaţi – au fost transmise colhozurilor, iar o parte din ele au fost furate, vândute de către organele financiare ale raioanelor respective. Multe din aceste edificii au fost oferite ofiţerilor care erau aici în NKVD, nomenclaturii etc. Mulţi dintre gospodarii deportaţi nu au mai revenit în patrie, au fost împuşcaţi pe drum sau au murit de foame.

Ziua victimelor stalinismului (6 iulie) a fost instituită prin Hotărârea Parlamentului nr.116-XVI din 22 mai 2008.

Sursa:jurnal.md

Vicepremierul moldovean, Octavian Calmâc, ministru al Economiei a anunțat după întâlnirea cu omologul său rus Dmitrii Rogozin că s-a stabilit elaborarea unei foi de parcurs care ar duce la stabilirea unor relații comerciale mai durabile între Republica Moldova și Federația Rusă.

„Cel mai important eveniment a fost definitivarea acelei foi de parcurs pentru elaborarea strategiei de schimburi comerciale, a fost discutată și problematica energetică, dar și embargourile impuse unor mărfuri moldovenești”, a menționat Calmâc.

La rândul său, Dmitrii Rogozin, și-a început discursul cu retrospectiva evenimentelor din ultima perioadă pe plan extern și în special referendumul pentru ieșirea Marii Britanii din UE.

„Cu părere de rău de doi ani nu am fost la Chișinău, timp în care s-au întâmplat mai multe evenimente pe plan extern cum ar fi ieșirea Marii Britanii din UE, ceea ce va avea mișcări tectonice majore. Ne-am înțeles asupra acestei foi de parcurs, iar în luna septembrie trebuie să ne revedem pentru a vedea documentul”, a subliniat Rogozin.

De menționat că după instaurearea Guvernului Filip, puterea de la Chișinău și-a asumat o foaie de parcurs față de Bruxelles în care se menționează o agendă de reforme indispensabile pentru reluarea finanțării din partea UE.

Sursa:unimedia.info

Factorii de decizie ai SUA, Casa Albă, Departamentul de Stat, instituţiile financiare internaţionale şi FMI trebuie să arunce o privire proaspătă asupra Republicii Moldova, o ţară mică, dar importantă din Europa de Est, atenţionează cunoscutul analist geopolitic din SUA Theodore Karasik, expert în securitate şi membru al Lexington Institute.

Într-un articol publicat pe blogul Congresului american, cu titlul „Tywin Lannister de Moldova?”, expertul vorbeşte despre corupţia din Republica Moldova, ameninţările la adresa securităţii ţării noastre şi, în special, despre oligarhul Vladimir Plahotniuc ca despre o figură odioasă care a făcut din RM un „stat-compromat, bazat pe şantaj” şi un „stat poliţienesc”.

„Securitatea Moldovei se deteriorează din cauza ferocităţii Rusiei, însă corupţia sistemică internă ar putea fi o ameninţare şi mai mare. Plahotniuc este cea mai puternică persoană din Moldova şi un membru de rang înalt în Partidul Democrat. Valoarea averii sale ar fi de aproape 2 miliarde de dolari. Plahotniuc nu deţine nicio funcţie oficială în stat, dar ţinteşte funcţia de preşedinte la alegerile din toamnă”, scrie Theodore Karasik.

„Acest actor decisiv pe scena politică a capturat statul moldovenesc. Pentru a-şi construi imperiul, el şi acoliţii săi au privatizat bănci, hoteluri, posturi de televiziune, chiar şi cantina parlamentară. Un miliard de dolari a fost furat din una dintre cele mai importante bănci din RM, Banca de Economii, cu implicarea lui Plahotniuc şi a altor politicieni. Criticii săi spun că Plahotniuc a „privatizat” Partidul Democrat, coaliţia parlamentară, instanţele de judecată, Centrul Anticorupţie, Comisia Naţională de Integritate, Procuratura Generală şi poliţia. Capturarea statului s-a încheiat”, se mai spune în articol.

Expertul străin se referă şi la „parteneriatul” oligarhului Plahotniuc cu Oleg Voronin, fiul fostului preşedinte comunist, Vladimir Voronin. „Fiul lui Voronin, Oleg, este principalul partener de afaceri al lui Vladimir Plahotniuc, singurul oligarh moldovean. Imperiul clădit împreună de cei doi include corupţie, raiduri corporative şi operaţiuni opace şi ilegale”, notează autorul în articol.

Potrivit analistului, Moscova nu doar că încearcă să păstreze Moldova în sfera sa de influenţă şi departe de statutul de membru al UE, ci ar putea-o privi ca o posibilitate de a-şi proiecta puterea împotriva României, care este membru NATO şi care găzduieşte o importantă bază de apărare antirachetă, începând cu luna mai, precum şi împotriva Balcanilor. În această situaţie, expertul se întreabă care este rolul lui Plahotniuc.

„Presa a scris şi despre a doua identitate a lui Plahotniuc în România şi despre o altă identitate în Rusia. Apare întrebarea: încotro se orientează Plahotniuc – spre Vest sau, de fapt, spre Moscova? Oligarhul moldovean a reuşit să-l convingă atât pe preşedintele rus, Vladimir Putin, cât şi Departamentul de Stat al SUA că el este omul lor. Nu există nicio îndoială că Plahotniuc are legături puternice în Rusia. S-a vorbit că acesta este legat de „boss-ul” de la Kremlin, Vladislav Surkov, precum şi de vicepremierul Dmitri Rogozin, responsabil de complexul militar-industrial şi un puternic susţinător al Transnistriei”, afirmă Theodore Karasik.

„Cu perspicacitatea sa, Plahotniuc a creat atât un stat-compromat, bazat pe şantaj, cât şi un stat poliţienesc – o combinaţie mortală pentru politica democratică şi economia de piaţă. În acest mediu toxic, o eventuală victorie a lui Plahotniuc sau a unui asociat de-al său la alegerile din octombrie reprezintă un pericol pentru interesele SUA şi ale UE”, spune analistul, care explică şi în ce constă acest pericol.

Potrivit lui Theodore Karasik, din cauza politicienilor cu presupuse antecedente penale ajunşi în poziţii-cheie la putere, FMI ar putea să nu ofere următoarea tranşă de finanţare pentru Moldova. „Instituţiile financiare internaţionale au oferit credite masive Moldovei doar pentru a vedea cum aceste fonduri dispar în mod misterios. Acum FMI nu ar trebui să ofere următoarea tranşă până când Moldova nu-şi va îmbunătăţi transparenţa şi nu vor fi luate măsuri anticorupţie”, crede analistul.

În concluzie, expertul îndeamnă Occidentul să-şi aleagă cu mai multă atenţie partenerii.

„SUA (şi Europa) ar trebui să sprijine alegerile prezidenţiale şi parlamentare curate. Asta înseamnă fără politicieni odioşi, aşa ca Plahotniuc, drept candidaţi viabili la funcţii-cheie. Occidentul trebuie să fie atent în selectarea „partenerilor strategici”, cu care doarme în acelaşi pat, într-o ţară în care conflictele îngheţate sunt capabile să explodeze până la cer ridicat şi să acutizeze conflictele cu Rusia, ceea ce ar putea duce la o confruntare militară. Cine doarme cu câinii, se scoală plin de purici”, a conchis autorul analizei.

Sursa:jurnal.md

Dacă locuitorii Republicii Moldova vor reuşi să se consolideze şi să lupte împreună pentru un viitor mai bun, atunci vor putea demola actualul regim. Este declaraţia făcută de conducerea Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, care a mers la Cahul să discute cu oamenii. La întâlnire au fost abordate mai multe subiecte actuale, inclusiv jaful bancar, subliniind că o clasă nouă de guvernanţi va fi în stare să recupereze miliardele furate şi să îi pedepsească pe cei vinovaţi. 

Întrevederea s-a desfăşurat la sediului Consiliului raional Cahul.

„Totul depinde de noi. Dacă vom fi uniţi, dacă vom transmite mesaje din casă în casă, reuşim să ne consolidăm aşa cum au făcut-o popoarele civilizate. Consolidaţi-vă nu în jurul unei persoane, a unui individ cum oi fi eu sau altul, nu în jurul unui partid, noi trebuie să ne consolidăm în jurul unei idei comune care ne uneşte pe toţi şi nu ne dezbină. De furat, ne fură pe toţi. Asta ar trebui să ne unească: sărăcia care trebuie stârpită, corupţia care trebuie stârpită. Putem stârpi acest regim şi deja la nişte alegeri parlamentare libere să putem alege fiecare ce-şi doreşte”, a declarat liderul PPDA, Andrei Năstase.

Preşedintele formaţiunii Platforma Demnitate şi Adevăr a punctat că în prezent atât el, cât şi partidul pe care îl conduce este supus unor atacuri mediatice întrucât inspiră frică pentru guvernanţi. În opinia lui Andrei Năstase, puterea va recurge la orice metode în cursa pentru prezidenţiale, aşa cum a procedat pentru a acoperi urmele în cazul jafului secolului.

Participanţii la întrevedere spun că şi-au pus speranţa în scrutinul din toamnă pentru că îşi doresc un trai mai bun şi o ţară liberă.

Prim-vicepreşedintele PD, oligarhul Vladimir Plahotniuc, vizat în declaraţii, nu a răspuns la telefon pentru a beneficia de dreptul la replică.

Miliardul furat din Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank trebuie să fie returnat de către cei care l-au luat, NU de către toţi cetăţenii. Aceasta este replica mai multor oameni de rând la declaraţiile liderului PL, MIhai Ghimpu, care a spus într-o emisiune TV că va susţine proiectul de lege prin care frauda bancară va fi pusă pe seama locuitorilor Republicii Moldova. 

Preşedintele Partidului Liberal a fost întrebat în cadrul unei emisiuni de televiziune dacă formaţiunea pe care o conduce va vota proiectul de lege care prevede ca furtul din sistemul bancar să fie acoperit de cetăţeni. Mihai Ghimpu a declarat fără ezitare că altă soluţie nu există.

Declaraţia lui Mihai Ghimpu i-a indignat pe mai mulţi oamenii de rând, care susţin că datoriile trebuie să fie puse pe seama celor care au furat miliardul.

Proiectul de lege se află în proces de examinare în comisiile parlamentare. Documentul prevede ca Ministerul Finanţelor să emită şi să transmită Băncii Naţionale obligaţiuni de stat în sumă de peste 13 miliarde de lei, pe un termen de până la 25 de ani, cu o rată efectivă a dobânzii de cinci la sută anual. Spre deosebire de liberali, care au spus că vor vota proiectul, ceilalţi deputaţi din majoritatea parlamentară au declarat că încă nu au luat o decizie în acest sens. Precizăm că, săptămâna trecută, fostul şef adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor al Centrului Naţional Anticorupţie Mihail Gofman a făcut o serie de dezvăluiri despre furtul din sistemul bancar. Gofman a declarat că principalul coordonator al jafului este o persoană din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, iar oligarhul ar fi obţinut cele mai mari beneficii de pe urma fraudei.

Mai mult, fostul angajat al CNA a lăsat să se înţe­leagă că anumite per­soane care deţi­neau infor­ma­ţii des­pre jaf ar fi fost supuse pre­siu­ni­lor, iar unii din­tre ei chiar au sfâr­şit tra­gic în condiţii misterioase. Totodată, presa a scris că Mihail Gofman ar fi adresat o scrisoare oficialilor europeni, prin care i-ar fi informat despre schema de fraudare a sistemului bancar din Moldova. Vladimir Plahotniuc nu a comentat subiectul.

Sursa:jurnal.md

Sergiu Sagaidac, fostul şef al Secţiei prevenirea spălării banilor şi monitorizarea tranzacţiilor în cadrul Băncii Sociale, care a făcut mai multe dezvăluiri cutremurătoare despre cum s-a petrecut jaful la această instituţie financiară, dar şi despre atentatele repetate la viaţa lui, începute imediat după ce şi-a dat demisia, propune responsabililor de la Procuratura Generală o listă a persoanelor care trebuie audiate în dosarul jafului din sistemul bancar.

„Reţinerile care au fost sunt doar de ochii lumii. Nu zic că aceste persoante nu sunt vinovate, dar pe lângă ei este o piramidă întreagă. Există cei de prim rang care au avut grijă şi au controlat acest proces. Vreau să ajut Procuratua Anticorupţie şi să dau nişte nume. Aş vrea ca şi Delegaţia UE să monitorizeze ca aceste persoane şi să fie audiate să aibă statut de martor sau bănuit”, a declarat Sergiu Sagaidac în cadrul emisiunii Interpol de la TV7.

Primul numit de fostul angajat al Băncii Sociale a fost oligarhul Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreşedinte al PD.

„Toţi ştiu cine controlează BNM. Primul beneficiar a stat din umbră prin controlul acestor instituţii care nu au intervenit deloc. Este o bănuială că ar fi Vladimir Plahotniuc. Al doilea – Ilan Shor, al treilea – Vladimir Filat, care nu este condamnat pentru fraudă din sistemul bancar, dar pentru mită, al patrulea – Veaceslav Platon. Acestea sunt persoanele de prim-rang, cei care au beneficiat”, a precizat Sergiu Sagaidac.

Acesta a continuat cu o listă de 20 de persoane, angajaţi ai băncilor falimentate, dar şi ai Băncii Naţionale a Moldovei. „Aceste persoane trebue să fie audiate de procurori. Ei cunosc multe şi ar trebui să depună mărturii, iar cine se consideră vinovat de participare directă, neglijenţă în serviciu, etc, ar fi bine să prezinte autodenunţ”, a spus Sergiu Sagaidac.

„Este vorba de Natalia Rahuba, ex-preşedinte interimar la Banca Socială; domnul Crijneavschi, ex-preşedinte BEM; Sergiu Albot, ex-preşedinte al Băncii Sociale; Gheorghe Papuc, ex-consilier pe probleme juridice al preşedintelui Băncii Sociale; Simion Rusu, ex-preşedinte al serviciului securitate; Constantin Lozovanu, ex-şef al secţiei jurdice, apoi al secţiei conformitate; Valentina Oprea, ex-şef direcţia decontări internaţionale la Banca Socială; Elena Sertinean, ex-şef secţia spălării banilor la Banca de Economii; Dorin Drăguţanu, ex-guvernator al BNM;  Emma Tăbârţă, ex-viceguvernator al BNM;  Veaceslav Ţurcanu, ex-director al departamentului reglementări BNM;  Ruslan Gradi, şef direcţia supraveghere BNM; Matei Dohotaru, ex-administrator special Banca Socială; Ion Ropot, ex-administrator special BEM; Leonid Talmaci, preşedinte Moldindconbank – să explice raţionamentul plasării plasamentelor interbancare la dobânda de 3%, ştiind că banca are o reputaţie extrem de dubioasă şi este în moarte clinică; Serghei Cibotari, preşedinte Moldova Agroindbank; Denis Ulanov, fost avocat al Băncii Sociale, actual avocat al lui Ilan Shor; Lilia Balmuş, ex-şef direcţia juridică, Banca Socială; Vitalie Groza, actual consilier al lui Leonid Talmaci.

Nu acord nici un calificativ. Sunte persoane care trebuie audiate de Procuratura Anticorupţie. Ele cunosc multe şi au multe spus”, a dezvăluit fostul angajat al Băncii Sociale.

Sursa:jurnal.md

Frauda bancară care a zguduit RM la sfârşitul anului 2014 nu a fost nici pe departe un eveniment singular, afirmă fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, care crede că este vorba, de fapt, despre un „carusel” folosit de mai multe ori. 

„Noi vorbim de furtul miliardului ca despre ceva convenţional. Pentru că, până la urmă, nu este vorba doar de un miliard dispărut, dar e vorba de mult mai mult. E „un carusel” folosit de mai multe ori”, susţine fostul ministru.

„Tot ce ţine de sistemul bancar cu implicarea mai multor bănci pe parcursul anilor – interesul a fost preluarea controlului asupra fluxurilor financiare şi a rezervelor de care dispune statul în BNM. Este o inginerie mult mai complicată. Evident că elementele care le vedem acum, ne arată „arhitectul”,  şefi de şantiere, brigadiri, executori, instituţii cu misiune de inspecţie care se prefac că nu văd nimic. Vedem un talent deosebit şi cunoştinţe de care au dat dovadă privind felul cum funcţionează instituţiile financiare, instituţiile publice, instrumentele sau pârghiile care trebuie să fie utilizate pentru a obţine rezultatul dorit”, a declarat Negruţa, într-un interviu pentru report.md.
Întrebat dacă a făcut parte din grupul secret instituit pentru elucidarea situaţiei de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, ex-ministrul Finanţelor a spus că nu ştie nimic despre această comisie.

„Eu nu cunosc să fi fost creat vreun grup neoficial sau secret. După demisia mea, din surse neoficiale, mult mai târziu am aflat că, în septembrie 2013, după emiterea de acţiuni de la BEM, cei care au stat în spatele acestei maşinării, ca să acopere frauda, ar fi creat un comitet din reprezentanţi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate, Procuratură, etc… Acest lucru s-ar fi făcut pentru a legaliza, prin semnături colective, ilegalităţile din sistemul bancar. Mecanismul însă a eşuat, după ce unii reprezentanţi ai comisiei au făcut publice concluziile proprii şi au făcut şi dezvăluiri”, a precizat Negruţa.

Referitor la dezvăluirile recente, fostul ministru susţine că ar mai fi „actori” care să iasă cu declaraţii. „Doar cele întâmplate în 2013-2015 şi chiar în 2016 au implicat multe persoane, funcţionari, instituţii, etc. Sunt oameni care au participat ca mentori în toate tranzacţiile legate de devalizarea băncilor. Aceştia cunosc cum, de exemplu, în decembrie 2014 – ianuarie 2015, împărţeau „ajutoarele” de la Banca Naţională celor trei bănci devalizate. Însă aşteptăm să vorbească cei care au participat nemijlocit”, susţine Veaceslav Negruţa.

Despre raportul Kroll II, fostul ministru al Finanţelor spune că acesta va fi o foaie bună de parcurs, deşi era datoria instituţiilor statului să prevină furtul şi să facă lumină în acest caz.

„Dar atât timp cât acolo există o rezistenţă, evident că rapoartele „Kroll” vor fi tratate ca „beletristică”. În realitate, nu există un alt document mai bine făcut şi sistematizat decât Kroll – I. Chiar dacă el a fost întocmit în baza informaţiilor furnizate de Banca Naţională, unele dintre ele fiind filtrate, documentul conţine date impresionante – nume, firme, tranzacţii etc. Interesant este că Banca Naţională a furnizat documente pentru Kroll – I strict din perioada iunie 2012 –  2015. Dar unde-i informaţia din februarie-iunie 2012 – exact când a fost organizată divizarea pachetelor de acţiuni la BEM şi când au apărut pe scenă cele 4 firme cu reşedinţă în Rusia? Aceste firme au fost „legalizate” contrar Legii privind instituţiile financiare de către Banca Naţională. Iată de ce BNM a eliminat această perioadă, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Dar s-au întâmplat mai multe lucruri: schimbarea de acţionari, care ulterior au determinat mai multe decizii şi stranietăţi la BEM, în Consiliul de Administrare, în structura acţionariatului etc”, a continuat Negruţa.

Or, Kroll – II vine să dezvolte ceea ce a stabilit Kroll – I şi să recupereze unele elemente, susţine fostul ministru. „Totuşi acest lucru nu e suficient. Instituţiile statului trebuie să purceadă la o investigaţie lărgită, aşa cum au anunţat public imediat după anumite declaraţii publice din 2015. Instituţiile abilitate ale statului ar fi trebuit să pornească de la nota lui Reidman din 2005 şi să identifice toţi figuranţii care au apărut la diferite etape  pentru a distruge metodic sistemul bancar, să analizeze modul cum a fost modificată legislaţia, adică amendamentele promovate începând cu 2007, prin care a scăzut rezistenţa şi capacitatea de identificare a zonelor de risc, inclusiv, eliminarea din Codul penal a răspunderii penale pentru lipsa de gaj în cazul creditărilor la bănci”, a comentat fostul ministru.

„Alt element ţine de eliminarea impozitul pe venit în 2008 la iniţiativa formală a Ministrului Economiei de atunci. La acea etapă, băncile plăteau un singur impozit, adică impozitul pe venit. Pentru a şterge urmele din raportările financiare către instituţiile statului despre cum se crează venitul la bănci… Adică, dacă sunt impozite pe venit, băncile sunt obligate să raporteze şi organelor fiscale, dacă impozitul este eliminat – atunci se şterge urma prin lipsa de raportări financiare, iar veniturile de miliarde ale băncilor nu mai trebuie raportate. Nu puteai, prin dublă verificare, să vezi cum sunt generate aceste venituri. Al treilea element, care a slăbit rezistenţa sistemului bancar şi a facilitat anumite delapidări ulterior s-a produs în 2008, când „BEM” a fost implicată, conform mai multor rapoarte internaţionale, în „cazul Magniţki” de spălare a banilor. Instituţiile responsabile nu au reacţionat adecvat la moment, iar regimul comunist de la guvernare a iniţiat chiar o procedură de privatizare a BEM, însă nu le-a reuşit. Atunci a fost contractat chiar şi un expert pentru pregătirea BEM de privatizare… Deci, lucrurile nu sunt întâmplătoare. Tot ce s-a întâmplat în sistemul bancar în perioada 2014-2015 nu a fost o surpriză, dacă analizăm evenimentele din 2005 până în prezent”, a punctat Veaceslav Negruţa.

Sursa:jurnal.md

Banca Mondială nu va oferi sprijin bugetar Republicii Moldova până când problema din sistemul bancar nu va fi soluţionată, declară directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru Moldova, Alex Kremer.

El consideră că motivul principal al escrocheriei care s-a întâmplat în sistemul bancar în anul 2014 nu a fost înlăturat în trei cele mai mari bănci din ţară, deoarece încă nu sunt cunoscute numele adevărate ale proprietarilor de acţiuni ale acestor bănci.

În aceste condiţii, acesta spune că „fraudele s-ar putea repeta, de aceea Banca Mondială nu va oferi sprijin bugetar Republicii Moldova până când problema nu va fi soluţionată”.

Potrivit lui Alex Kremer, ceea ce s-a întâmplat la cele trei bănci demonstrează că sectorul financiar al Republicii Moldovei este influențat de factorul politic.

„Ceea ce s-a întâmplat cu BEM, Banca Socială şi Unibank a demonstrat că în soluţionarea problemelor din sectorul financiar al Moldovei este prezent nu doar elementul tehnic, dar şi cel politic”, a mai spus Kremer într-un interviu pentru Infotag.

Sursa:independent.md