Cu ocazia împlinirii a doi ani de la organizarea Marii Adunări Naționale din 6 septembrie 2015, Andrei Năstase, liderul Platformei Demnitate și Adevăr a venit cu un mesaj către cetățenii țării.

„Multe s-au schimbat de atunci, însă în fața noastră rămâne atingerea celui mai important obiectiv- scoaterea Moldovei din captivitate și revenirea pe făgașul democrației și a statului de drept, combaterea sărăciei și reforma fundamental a țării. Avem nevoie de doi-trei ani pentru a realiza aceste deziderate în așa fel, încât schimbările spre bine să fie resimțite de întreaga societate. Noi, cei de la Platforma Demnitate și Adevăr știm cum să facem asta, avem curaj, competențe, capacitate și voință politică.”

Publicăm mai jos mesajul integral al președintelui Platformei DA.

Dragi compatrioți!

Astăzi, 6 septembrie, se împlinesc doi ani de la Marea Adunare Națională, care a marcat deșteptarea masivă a populației din Republica Moldova și din Diaspora.

Ea a fost confirmată de peste o sută de mii de cetățeni moldoveniveniți în centrul capitalei din întreaga țară și de peste hotare, care au manifestat solidar împotriva puterii oligarhice, și-au revendicat drepturile democratice, călcate în picioare de guvernarea antipopulară, și și-au cerut Țara înapoi.

În proclamația votată unanim, participanții au cerut demisia președintelui ţării, a executivului şi legislativului, a șefilor instituțiilor de stat capturate, tragerea la răspundere a beneficiarilor jafului secolului și recuperarea miliardelor furate, alegeri prezidențiale directe, precum și alegeri parlamentare anticipate.

Multe s-au schimbat de atunci, însă în fața noastră rămâne atingerea celui mai important obiectiv- scoaterea Moldovei din captivitate și revenirea pe făgașul democrației și a statului de drept, combaterea sărăciei și reforma fundamental a țării.

Acum, anume acum a venit timpul oamenilor politici responsabili și cu dragoste de țară și de oameni.

Acum, anume acum avem nevoie de o nouă clasă politica preocupată de economie, de domeniul social, de identificarea mecanismelor de combatere a corupției și de eradicare a sărăciei, de lustrație și de confiscare extinsă a averilor ilicit dobandite de înalți funcționari, procurori și judecători corupti, de recuperare a miliardelor furate și sancționare a beneficiarilor.

Trebuie și putem realiza stoparea exodului populației și reintegrarea acasă a familiilor, prin îmbunătățirea urgentă a condițiilor de dezvoltare a businessului mic și mijlociu, prin crearea mai multor locuri de muncă bine plătite, prin asigurarea reală a păcii, a siguranței personale și materiale, prin reformarea justitiei și construcția unui stat de drept, prosper și repus pe calea europeană reală și nu fariseică, ca cea de acum.

Avem nevoie de doi-trei ani pentru a realiza aceste deziderate în așa fel, încât schimbările spre bine să fie resimțite de întreaga societate. Noi, cei de la Platforma Demnitate și Adevăr știm cum să facem asta, avem curaj, competențe, capacitate și voință politică.

Nu ne oprim, nu ne putem opri la jumătate de cale. Trebuie să continuăm activitatea noastră pentru a realiza toate obiectivele și revendicările oamenilor.

Viața a demonstrat că presiunea populară este unul dintre factorii cei mai importanți de care se teme guvernarea.

Continuăm, pe 17 septembrie, ora 12.00, când vom veni cu toții în fața Parlamentului pentru a determina regimul hibrid Plahotniuc-Dodon să plece, urmând să răspundă în fața unei justiții independente pentru toate fărădelegile comise și familiile distruse de genocidul sărăciei.

Împreună pentru Republica Moldova, pentru viitorul copiilor noștri!

Andrei Năstase,
Președinte al Platformei Demnitate și Adevăr

Guvernul a avizat negativ un proiect de lege semnat de deputaţii PLDM care propune două zile de vot pentru cetăţenii moldoveni aflaţi peste hotare.

Iniţiativa de amendare a Codului Electoral prevede ca cetăţenii Republicii Moldova stabiliţi peste hotare să aibă posibilitatea de a vota două zile consecutive, sâmbătă şi duminică, „dat fiind faptul că, spre deosebire de cetăţenii care domiciliază în ţară, aceaştia trebuie să parcurgă o distanţă mult mai mare până la cea mai apropiată secţie de votare”.

De cealaltă parte, ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, cel care a prezentat avizul pe marginea proiectului de lege spune că acesta este unul „superficial”.

„Deşi pare o iniţiativă care merită a fi analizată şi luată în considerare, totuşi iniţiativa şi nota informativă nu sunt însoţite de analize mai minuţioase cu caracter economico-financiar pentru a estima costurile, dar nici nu au fost evaluate resursele necesare pentru a asigura acest drept. Aici ne referim la resursele de infrastructură şi cele umane pe care trebuie să le asigurăm în afara RM, dar să nu uităm şi de constrângerile cu caracter interdictiv uneori pe care le au unele state pentru exercitarea dreptului de vot de către cetăţenii străini”, a declarat Cebotari.

„Această iniţiativă ar putea fi analizată într-un alt mod, mult mai extins, mult mai profund. Este prea superficială la moment”, a mai spus ministrul Justiţiei.

Sursa:jurnal.md

http://jurnal.md/files/pdf/intr10-2-0.pdf

Iurie Obadă de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) este magistratul care l-a băgat în închisoare pe Andrei Brăguță, tânărul de 32 de ani, care s-a stins zilele trecute în Penitenciarul 16.

El a ajuns pe mâna poliției din cauză că ar fi depășit viteza în trafic și ar fi fost agresiv cu oamenii legii. La câteva zile de aflare în penitenciar, Andrei Brăguță a decedat, familiei spunându-i-se cauza – bronhopneumonie. Atât părinții, cât și procurorii, declară însă că tânărul ar fi fost torturat în închisoare. După decizia de plasare în arest, magistratul a plecat în concediu și va reveni la serviciu după data de 20 septembrie.

Andrei Brăguță a fost reținut de polițiști, deoarece conducea cu viteză excesivă și s-ar fi comportat urât cu polițiștii. La 18 august, adică la trei zile după reținere, timp în care s-a aflat în Izolatorul de Detenție Preventivă din Penitenciarul 13 de pe strada Tighina din Chișinău, tânărul a fost plasat în arest pentru 30 de zile. Mandatul de arest a fost emis de către Iurie Obadă, judecător la Judecătoria Chișinău. Hotărârea, care s-a dovedit a fi fatală pentru deținut, nu este publicată pe portalul instanțelor judecătorești, iar Vadim Vieru, unul dintre avocații familiei Brăguță, a menționat pentru Moldova Curată că nici el nu a văzut decizia de judecată și că o are doar avocatul din oficiu (adică plătit de stat) al lui Andrei Brăguță.

Moldova Curată a încercat să afle de la magistratul Iurie Obadă care au fost acțiunile tânărului Brăguță care să justifice arestul pe 30 de zile. O angajată din anticamera instanței ne-a declarat că judecătorul este în concediu și va reveni la serviciu după 20 septembrie. Procuratura Generală a anunțat însă că magistratul care a judecat acest dosar va fi anchetat. Zilelele trecute, în cadrul unei conferințe de presă, procurorii au declarat că, din câte au investigat până acum, Andrei Braguţă ar fi fost torturat de către deţinuţii cu care se afla în celulă, însă gardienii nu au intervenit. Ion Caracuian, șef al Secției combaterea torturii a Procuraturii Generale, a spus că Andrei Braguţă ar fi cerut ajutor oamenilor legii, însă poliţiştii le-ar fi făcut doar observaţii colegilor de celulă ai acestuia. La rândul său, procurorul general Eduard Harunjen a precizat că în acest dosar vor fi anchetate toate persoanele care au interacționat cu tânărul, inclusiv responsabilii din sistemul penitenciar, magistraţi, dar şi procurori.

Marți, 5 septembrie, avocatul Vadim Vieru a declarat că nu știe prea multe detalii de la ședința de judecată condusă de Iurie Obadă, însă magistratul trebuia să-și dea seama că bănuitul avea probleme de comportament. ”Când vine în fața sa un justițiabil, judecătorul trebuie să aibă capacitatea să distingă starea sa: dacă are discernământ sau să distingă alte stări de agresivitate. Noi nu cunoaștem dacă persoana Brăguță Andrei a fost în sala de judecată și a participat la examinarea demersului și a putut cumva să-și expună opinia, dar cel puțin aici este vorba, cu siguranță, că judecătorul are obligația de a stabili discernământul”.

Condamnare la CtEDO

Iurie Obadă activează în sistemul judecătoresc din anul 2004. De opt ani însă este judecător de instrucție, ultima confirmare în funcție fiind făcută la începutul acestui an, când Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a desemnat  judecător de instrucţie la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, pentru perioada 01 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017.

În anul 2011 magistratul a fost vizat într-o cauză la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO), LIPENCOV vs MOLDOVA, statul fiind condamnat pentru ”violarea art. 3 CEDO – omisiunea de a acorda asistenta medicala reclamantului; investigarea neadecvata a plângerii de maltratare; violarea art. 5 CEDO – reținerea penala a reclamantului peste termenul prevăzut de lege”. În acest dosar, din cauza deciziei luate de magistratul Obadă, statul a pierdut șase mii de euro: cinci mii fiind achitați pentru despăgubiri morale, iar o mie – pentru cheltuieli de judecată.

Valoarea mașinii, mai mare ca venitul anual al magistratului

Anul trecut, magistratul Obadă a achiziționat un autoturism de model Volvo, în valoare de 11 500 de euro. Achiziția a valorat mai mult decât venitul său total din anul 2016. Potrivit declarației de avere și interese personale, judecătorul a avut un venit salarial de circa 199 de mii de lei, iar peste 31 de mii de lei familia Obadă le-a obținut din depuneri bancare. Judecătorul a menționat în declarația de avere faptul că anul trecut a vândut cu șapte mii de euro un autoturism de model BMW X 3, la care a mai adăugat bani pentru a-și cumpăra o altă mașină. Soția judecătorului, în calitate de șefă de farmacie, a obținut un venit salarial de circa 105 mii lei. Soții Obadă dețin acțiuni la firmele ”Filomela” SA și ”Polimonium” SRL – ambele afaceri cu activități în domeniul produselor farmaceutice. Judecătorul și soția sa mai dețin o vilă în comuna Tohatin, municipiul Chișinău, care are o suprafață de 210 metri pătrați.

Magistrat cu depozit bancar de 40 de mii de euro

Tot în declarația de avere și interese, magistratul indică suma de 40 de mii de euro depozit bancar. În declarațiile pentru anii anteriori (2010-2015) nu găsim această sumă, judecătorul indică însă un venit dintr-o dobândă anuală. Deoarece este în concediu, iar de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) nu ni s-a comunicat un număr de contact la care poate fi apelat magistratul, Moldova Curată va reveni cu informații atunci când magistratul va explica proveniența sumei de 40 de mii de euro pe care o are în cont. De asemenea, vom reveni cu detalii referitor și la decizia prin care magistratul Obadă l-a băgat în închisoare pe Andrei Brăguță.

Lilia Zaharia

Sursa:moldovacurata.md

Astăzi se împlinesc doi ani de la Marea Adunare Naţională din 6 septembrie, când peste 100 de mii de cetăţeni din toată ţara s-au adunat pentru a cere demisia guvernării şi restituirea miliardelor furate. Protestul de amploare a fost organizat de Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr”.

Protestatarii au declarat că nu pleacă acasă până nu sunt auziţi de cei de la guvernare, fiind instalat Orăşelul Demnităţii.

Totodată, manifestanţii au votat o proclamaţie. Astfel, oamenii au cerut demisia şefilor mai multor instituţii ale statului, a preşedintelui ţării, a executivului şi legislativului, deconspirarea proprietarilor mass-media, alegerea preşedintelui ţării de către popor, pedepsirea vinovaţilor pentru frauda din sistemul bancar, toate culminând cu organizarea alegerilor parlamentare anticipate în condiţii echitabile pentru toţi concurenţii electorali.

Alături de manifestanţii de la Chişinău a fost şi diaspora. În Spania, Marea Britanie, Franţa, Irlanda, Grecia, România şi Statele Unite zeci de moldoveni au ieşit în stradă pentru a susţine revendicările protestatarilor din PMAN.

Protestul de amploare Chişinău, care a fost organizat de Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr”, a fost mediatizat pe larg şi în presa internaţională.
Pe parcursul întregii zile cât a durat protestul, Jurnal TV a fost bruiat şi exclus din grila de programe în mai multe localităţi din ţară. Oamenii au acuzat compania de stat Moldtelecom că ar face jocurile oligarhilor, care vor să boicoteze mitingul organizat de Platforma Civică Demnitate şi Adevăr.

Vedeţi mai jos Proclamaţia Marii Adunări Naţionale din 6 septembrie 2015:

PROCLAMAŢIA Marii Adunări Naţionale pentru izbăvirea statului de captivitatea oligarhiei criminale

Noi, participanţii la Marea Adunarea Naţională, determinaţi să ne luam ţara înapoi din captivitatea oligarhilor corupţi adoptăm următoarea rezoluţie:

Constatăm că:

Republica Moldova a intrat într-un proces periculos de involuţie, pe plan intern şi extern – de la aşa-zisa poveste de succes la statul capturat. Aşadar, miezul problemei constă în calitatea de stat captiv a Republicii Moldova, lucru recunoscut atât de către cetăţenii ţării, cât şi de liderii principalelor instituţii democratice din Europa. Înţelegerea noastră este că expresia juridică a statului captiv este uzurparea puterii de stat – cea mai gravă crimă împotriva poporului.

Mecanismul de luare în captivitate a statului a constat în politizarea instituţiilor de ocrotire a normelor de drept şi a celor de reglementare prin partajarea secretă a funcţiilor respective de către partidele corupte, finanţate pe căi obscure, prin scheme criminale, de către liderii acestor structuri.

Devalizarea sistemului bancar, criza economică, pauperizarea cetăţenilor şi transformarea Republicii Moldova într-o sursă de insecuritate regională sunt consecinţele luării ţării în captivitate. Pentru scoaterea statului din captivitate, aşa cum îşi doresc cetăţenii Republicii Moldova, urmând îndemnurile partenerilor de dezvoltare şi a Secretarului General al Consiliului Europei, nu există o altă soluţie decât ruperea tentaculelor partidelor corupte asupra organelor de ocrotire a normelor de drept şi a celor de reglementare.

Revendicările protestelor din 5 aprilie, 3 mai şi 7 iunie: 

•        investigarea completă a evenimentelor din aprilie 2009, identificarea şi pedepsirea făptaşilor şi tuturor vinovaţilor de comiterea crimelor invocate;

•        demisia imediată şi necondiţionată a procurorilor şi judecătorilor supranumiţi “din iad”;

•        investigarea rapidă a crimelor recente din sistemul financiar-bancar, identificarea şi pedepsirea profitorilor reali şi complicilor lor, returnarea resurselor furate, adoptarea urgentă a măsurilor menţionate în „Notele informative” ale partenerilor de dezvoltare pentru neadmiterea în continuare a crimelor cu asemenea caracter;

•        reformarea şi depolitizarea autentică, şi nu mimată, a justiţiei şi a instituţiilor publice de reglementare specializate, pentru a le permite să-şi realizeze atribuţiile legale, fără imixtiunea partidelor;

•        invitarea misiunii EuroLex şi a unor experţi europeni în domeniu, cu scopul preluării conducerii Procuraturii Generale, a Centrului Naţional Anticorupţie, a Serviciului Vamal al Republicii Moldova;

•        desconcentrarea şi transparentizarea proprietarilor mass-media, în vederea asigurării reflectării adecvate a evenimentelor de interes public, prin operarea unor modificări legislative propuse de societatea civilă de specialitate;

•         demiterea din funcţii a conducătorilor şi oficialilor instituţiilor responsabile pentru admiterea “furtului secolului”, investigarea, condamnarea vinovaţilor şi recuperarea banilor furaţi;

•           neadmiterea categorică a transformării miliardului furat în datorie de stat, ceea ar însemna impunerea unei poveri fiscale enorme cetăţenilor simpli;

•        scoaterea din captivitate a instituţiilor media aservite sistemului oligarhic, stoparea propagandei partinice şi a intruziunii politice în politica editorială a presei, depolitizarea imediată şi necondiţionată a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, recent partajat politic Partidului Comuniştilor din Republica Moldova;

•        îndeplinirea tuturor revendicărilor înaintate de către fermierii din RM la manifestaţiile lor de protest;

•        acordarea postului de televiziune Jurnal TV a numărului de frecvenţe necesare pentru a avea acoperire naţională şi, în eventualitatea trecerii la televiziunea digitală, includerea în primul multiplex digital.

• demisia factorilor de decizie responsabili pentru jaful secolului din funcţiile publice deţinute:

1. Corneliu Gurin, procuror general,
2. Viorel Chetraru, director CNA,
3. Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale,

4. Adrian Candu, ex-ministru al Economiei, preşedinte al Parlamentului şi înlocuirea imediată a acestora, în baza criteriilor profesionale şi de integritate;

• Investigarea internaţională a jafului secolului în vederea depistării şi recuperării banilor furaţi, identificarea făptaşilor şi a beneficiarilor reali, pedepsirea acestora;

• Demisia politicienilor care au iniţiat şi aplicat partajarea ilegală a instituţiilor de drept şi de reglementare – Vladimir Voronin, Vladimir Plahotniuc, Vladimir Filat, Marian Lupu, Igor Dodon, Mihai Ghimpu;

• Demisia şefilor de instituţii care mimează lupta cu corupţia, blochează reformele, distrug statul de drept, deservesc interesele personale ale oligarhilor de la putere – Mihail Poalelungi, şeful CSJ, Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel Chişinău, Victor Micu, preşedinte CSM, şefii instanţelor de judecată din sectoarele capitalei, Anatol Donciu, preşedinte CNI, Mircea Roşioru, preşedinte CSP, Viorica Cărare, şefa Consiliului Concurenţei, Tudor Baliţchi, şeful Serviciului Vamal, Dinu Ciocan, preşedinte CCA, Iurie Ciocan, preşedinte CEC, Ion Ţurcan, preşedintele Consiliului electoral de circumscripţie Chişinău.

• Anularea de către Parlament a imunităţii deputaţilor şi judecătorilor

 În aceste condiţii, Marea Adunare Naţională consideră că pentru scoaterea statului din captivitate este necesar: 

– Organizarea alegerilor parlamentare anticipate libere, sub egida instituţiilor internaţionale şi a unui Guvern al Încrederi Naţionale cu o Comisie Electorală Centrală şi un Consiliu Coordonator al Audiovizualului scoase din captivitatea oligarhiei criminale, pentru a permite electoratului să decidă dacă mai au dreptul să conducă ţara cei care au contribuit la furtul miliardului, au dosit informaţia respectivă şi au pus achitarea furtului pe umerii cetăţenilor;

– Demisia lui Nicolae Timofti şi alegerea noului şef al statului de către întregul popor;

– Depolitizarea organelor de ocrotire a normelor de drept şi a celor de reglementare în conformitate cu Hotărârea respectivă a Curţii Constituţionale din 2010; elaborarea şi implementarea rapidă a cadrului legal şi normativ pentru numirea conducătorilor instituţiilor respective pe bază de concurs, cu participarea în comisiile de selectare a experţilor naţionali şi internaţionali, aleşi cu suportul partenerilor de dezvoltare, care vor testa calităţile profesionale şi integritatea candidaţilor;

– Consolidarea mecanismelor societăţii civile pentru asigurarea controlului civic asupra guvernării, inclusiv prin mitinguri paşnice de protest.

În aceste circumstanţe, Marea Adunare Naţională decide:

1. Crearea Consiliului Marii Adunări Naţionale şi a Grupului de intermediere şi reprezentare (GIR), împuternicite să implementeze prevederile prezentei proclamaţii, inclusiv în contact cu guvernanţii şi cu partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, astfel încât scoaterea din captivitate a statului să fie paşnică, rapidă şi însoţită de garanţiile de rigoare că nici o guvernare nu va mai luneca spre oligarhia criminală;

2. Pregătirea pentru alegerile parlamentare anticipate, creând condiţiile necesare pentru o competiţie electorală liberă şi corectă. Resursele financiare pentru alegerile anticipate sunt cele 0.2% din bugetul de stat, care, din păcate, au ajuns a suplimenta cinic finanţarea de la buget a partidelor corupte, care au jefuit ţara. Partidele corupte nu merită să fie finanţate din banii publici, care pot şi trebuie să fie utilizaţi pentru organizarea anticipatelor;

3. Contactarea şi convingerea partenerilor de dezvoltare că reluarea finanţării externe a Republicii Moldova poate avea loc doar în condiţiile înlăturării tuturor premiselor ce au condus la captivitatea statului;

4. Demisia preşedintelui Timofti pentru incapacitatea de a reacţiona adecvat şi competent la informaţiile oferite de instituţiile abilitate pentru a stopa jaful sistemului bancar; revizuirea cadrului constituţional şi legal pentru alegerea şefului statului de întreg poporul Moldovei;

5. Demisia preşedintelui Parlamentului ca exponent direct al oligarhiei;

6. Demisia in corpore a conducerii companiei publice TeleRadio-Moldova şi acordarea timpilor de antenă Platformei Civice Demnitate şi Adevăr;

8. Solicitarea misiunilor diplomatice internaţionale de a declara persoane non grata în UE şi SUA a conducerii oligarhice din Moldova, printre care Vlad Plahotniuc, Vlad Filat, Nicolae Timofti, Marian Lupu, Igor Dodon, Valeriu Streleţ, Mihai Ghimpu, Vladimir Voronin, Corneliu Gurin, Viorel Chetraru, Dorin Draguţanu, Iurie Ciocan, Mihai Poalelungi;

9. Permanentizarea acţiunilor de protest în Piaţa Marii Adunări Naţionale;

10. Demisia in corpore a guvernului Streleţ.

Marea Adunare Naţională, Chişinău, 6 septembrie 2015

Sursa:jurnal.md

În continuarea seriei de materiale despre întrevederile pe care le am cu politicienii din Moldova în ultima perioadă, astăzi mă voi referi la discuţia avută recent cu liderul Platformei „Demnitate şi Adevăr”, Andrei Năstase, cu care…. am mers la o bere. Iată concluziile la care am ajuns în urma acestei discuţii.

Prima concluzie. Andrei Năstase nu se teme de provocări, din contra, se pare chiar că acestea îi plac. Altfel nu ar fi acceptat să servească o bere cu un jurnalist chiar în inima capitalei. Apropo, impresia ce mi s-a creat a fost că Andrei Năstase se simte printre oameni ca peştele în apă. A glumit cu chelnerul, a răspuns călduros celor ce l-au recunoscut şi l-au salutat, nu s-a zgârcit nici la zâmbete.

A doua concluzie. Apărut ca lider politic pe valul unor proteste de amploare, Andrei Năstase consideră în continuare că protestele masive paşnice sunt cel mai util şi mai eficient instrument de luptă politică. Îşi pune mare speranţe în protestul din data de 17 septembrie şi consideră falsă teza că oamenii s-au săturat de proteste.

A treia concluzie. Este „îndrăgostit” de diasporă şi crede că, implicarea acesteia în procesele politice şi electorale, dar şi în transformările ce ar urma să aibă loc în ţara noastră ulterior, este esenţială. Apropo, e intolerant în raport cu opiniile critice exprimate în raport cu diaspora. S-a supărat uşor atunci când i-am expus unele viziuni personale la această temă. Consideră că despre diasporă trebuie de vorbit doar în termeni pozitivi. Cel puţin, asta e impresia ce mi s-a creat.

A patra concluzie. Crede sincer în capacitatea opoziţiei pro-europene de a se uni şi nu ascunde că, în caz contrar, şansele acesteia de a ajunge la putere sunt minime. I-am spus că sunt sceptic că opoziţia pro-europeană se poate uni pentru următoarele alegeri parlamentare şi imediat mi-a amintit că mulţi erau sceptici şi înainte de alegerile prezidenţiale din 2016, dar, totuşi, opoziţia pro-europeană până la urmă a venit cu un candidat comun.

A cincea concluzie. Următoarele alegeri parlamentare îl interesează doar prin prisma schimbării guvernării. Oricare alt scenariu, inclusiv dacă opoziţia pro-europeană ar acumula 49 de mandate din 101, nu-l interesează. Mi s-a creat impresia că ar fi chiar dispus să abandoneze politica dacă la următoarele alegeri nu se reuşeşte schimbarea puterii. Dar s-ar putea să fie o impresie greşită.

A şasea concluzie. Devine trist atunci când vorbeşte despre clasa de mijloc. Spune că aceasta, din păcate, lipseşte în Moldova şi crede că lipsa ei e o piedică serioasă în calea dezvoltării RM. Repetă mereu că o preocupare a viitoarei guvernări ar trebui să fie crearea condiţiilor optime pentru apariţia clasei de mijloc în Moldova.

A şaptea concluzie. E preocupat de starea intelectualităţii din RM. Se întreabă şi întreabă insistent: Ce se întâmplă cu intelectualitatea din Moldova? Îşi aminteşte cu nostalgie de momentele de glorie ale intelectualităţii din RM, când aceasta a jucat un rol decisiv în istoria ţării. Crede că intelectualitatea trebuie să fie în avangarda evenimentelor ce vizează marile transformări de care are nevoie RM pentru a se dezvolta ca stat.

A opta concluzie. A început să aibă imunitate la atacurile mediatice. Încă îl mai deranjează unele dintre ele, dar, în general, fie le ignoră, fie râde de ele. Spune că s-a convins că acestea nu-i mai aduc prejudiciu de imagine, şi, din contra, pe alocuri, îl ajută să-şi consolideze rândurile simpatizanţilor, „care înţeleg bine ce se întâmplă”.

A noua concluzie. De când e în politică, a trăit câteva mari dezamăgiri legate de unii oameni pe care i-a avut alături şi despre care spune că nu au avut suficientă verticalitate, demnitate şi capacitate de rezistenţă. Se consolează cu gândul că e bine că echipa sa s-a debarasat de aceşti oameni la timp, deoarece „pe urmă ar fi fost mai grav”. Neagă că a devenit mai suspicios faţă de oameni după aceste experienţe triste, dar acest lucru se vede cu ochiul liber.

A zecea concluzie. Ştie măsura. După a doua bere, a spus: „Punct”. Aş fi putut servi şi a treia bere, dar se pare că Andrei Năstase nu a uitat, totuşi, că are în faţă un jurnalist, iar cu jurnaliştii nu-ţi poţi permite luxul să te relaxezi. Sau poate s-a gândit că unui lider politic nu-i stă bine să bea mai mult de două beri. Cu atât mai mult că mai avea treabă în acea zi. Cine ştie…

Igor Volniţchi

Sursa:tribuna.md

Cazul lui Andrei Brăguţa, bărbatul decedat în penitenciar, nu trebuie să se limiteze la o simplă anchetă penală a organelor competente ale statului. De această părere sunt avocaţii Promo-LEX, care afirmă că autorităţile au încercat să muşamalizeze tragedia.

În cadrul unei conferinţe de presă, avocaţii Promo-LEX au adus în vizorul opiniei publice mai multe detalii legate de cazul lui Andrei Brăguţă, care scot la iveală o serie întreagă de probleme sistemice ale justiţiei moldoveneşti.

„Este regretabil faptul că decesul unei persoane aflate în custodia statului nu este o noutate pentru RM. Astfel de cazuri se întâmplă, iar statul are întreaga responsabilitate pentru viaţa şi securitatea persoanelor aflate în custodia sa. Acest caz nu trebuie să se limiteze la o simplă anchetă penală a organelor competente ale statului, ci trebuie să provoace şi o reevaluare a reformelor care s-au făcut în aceste domenii din 2009”, a declarat Ion Manole, directorul executiv al Asociaţiei Promo-LEX.

Totodată, avocaţii Promo-LEX şi-au exprimat îngrijorarea faţă de lipsa unei reacţii şi pasivitatea pe cazul lui Andrei Brăguţă din partea Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii, aceasta fiind abilitat cu atribuţii directe în monitorizarea fenomenului torturii şi altor pedepse ori tratamente crude şi inumane.

Avocatul Vadim Vieru a subliniat că nu există protocoale şi lipsesc cunoştinţele speciale ale colaboratorilor de poliţie în diferenţierea comportamentului deviant de existenţa unor boli mintale. Nici poliţiştii şi nici medicul de la Centrul Narcologic n-au reuşit să depisteze dizabilitatea lui Andrei Brăguţă. Nici ofiţerul de urmărire penală de la Inspectoratul de la Botanica nu a întreprins acţiuni pentru a documenta situaţia persoanei, chiar dacă a observat comportamentul deviant şi a refuzat să discute cu medicul ce a monitorizat starea de sănătate a acestuia.

De asemenea, avocaţii au vorbit despre o problemă sistemică la documentarea cazului de către procuror, care a preferat să înainteze demers de aplicare a arestului, chiar dacă comportamentul lui Andrei Bărguţa ridica dubii serioase legate de starea de responsabilitate. Totodată, judecătorul de instrucţie are obligaţia de a stabili discernământul persoanei, însă acesta nu s-a arătat îngrijorat de starea de sănătate a acestuia şi a cerut poliţiştilor să-l scoată din sala de judecată.

O altă problemă amintită de avocaţii Promo-LEX sunt condiţiile din izolatoarele de detenţie din subordinea Ministerului Afacerilor de Interne şi încercarea de a muşamaliza cazul. Tot aici, avocatul Vadim Vieru a amintit despre faptul că există sisteme medicale paralele, iar după transferarea victimei la penitenciarul Nr. 16, aceştia n-au raportat cazul de tortură la procurorul teritorial şi nu au solicitat ambulanţa pentru a i se acorda asistenţa medicală cuvenită.

Avocatul Dumitru Sliusarenco a punctat că persoanele care suferă de tulburări psihice trebuie să fie tratate special de către autorităţi atunci când intră în custodia statului. Acesta spune că este imperativ necesar, chiar de la etapa iniţierii urmăririi penale, persoana să fie consultată de un specialist, să primească asistenţă medicală şi tratament, şi dacă este necesar să fie asistată de un specialist pe perioada desfăşurării acţiunilor de urmărire penală. Avocatul a menţionat că în acest moment, sistemul de justiţie din Republica Moldova nu este pregătit să răspundă la situaţii specifice, complicate, cu implicarea persoanelor cu tulburări psihice.

Dumitru Sliusarenco a menţionat şi despre o altă problemă care a ieşit în evidenţă după cazul lui Andrei Brăguţă: gradul mare de intoleranţă şi agresivitate în societate. Avocatul Promo-LEX a punctat că în ultimele zile s-a observat în spaţiul public şi în mediul online mesaje denigratoare şi discriminatorii, nu doar la adresa victimei, dar la adresa unor grupuri întregi de oameni, cum ar fi persoane cu dizabilităţi mintale, consumatori de droguri sau apărători ai drepturilor omului. Acesta a amintit că pe subiectul discursului de ură deja nu putem pasa întreaga responsabilitate pe stat, iar modul în care ne exprimăm şi ne reţinem fricile este inclusiv responsabilitatea noastră.

Totodată, Dumitru Sliusarenco a subliniat faptul că instituţiile media ar trebui să reacţioneze prompt, să nu admită discursul de ură şi limbajul discriminatoriu pe paginile sale şi să modereze discuţiile, fapt care spre regret nu se întâmplă, fie se întâmplă la un nivel redus.

De menţionat că Promo-LEX a atenţionat statul anterior despre problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilităţi mintale, inclusiv care se află în custodia autorităţilor. În toamna 2016, Promo-LEX a prezentat la UPR un raport alternativ dedicat acestui subiect, în care s-a vorbit despre abuzurile care pot apărea la izolarea sau detenţia persoanelor cu tulburări psihice.

Sursa:jurnal.md