Acest text este radiografia unei manipulări de presă lansată de dincolo de Prut şi devenită deja iritantă prin persistenţă şi intensitate. Se încearcă acreditarea ideii că acolo ar exista un război fără rest şi fără prizonieri între guvern şi preşedinţie de tipul confruntării între Vest şi Est, Bine şi Rău, „cei buni“ şi „cei răi“.
Nu pentru asta am revenit însă asupra chestiunii. Ci pentru a atrage atenţia, în primul rând presei şi a comunicatorilor de la Bucureşti, asupra capcanelor în care au căzut şi pot să cadă cu nonşalanţă. E limpede că R. Moldova nu este un subiect în România, de unde şi o tratare superficială a ceea ce se petrece acolo. Manipulatorii de la Chişinău ştiu asta şi forţează lucrurile. Dar asta nu e o scuză. Graba cu care presa mare din România preia şi livrează publicului discursuri distorsionante devine îngrijorătoare.
Cel mai recent episod al acestei telenovele fără sfârşit s-a consumat ieri, 17 octombrie 2017.
DACĂ DECIZIA CURŢII NU EXISTA, AR FI TREBUIT INVENTATĂ
Curtea Constituţională a Republicii Moldova FOTO constcourt.md
Pe 17 octombrie 2017, Curtea Constituţională din R. Moldova a dat o decizie surprinzătoare, la solicitarea guvernului de a se pronunţe asupra acţiunilor Parlamentului şi ale premierului RM în cazul în care Preşedintele refuză numirea în funcţie a unui ministru sau a unei premier propus de majoritate – respectiv care ar fi soluţia pentru evitarea unui posibil blocaj instituţional.
CC a decis că, în acest caz:
„Refuzul preşedintelui de a-şi executa obligaţiile constituţionale constituie imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţia (atribuţiile) în cauză şi justifică instituirea interimatului funcţiei, care se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de premier, pentru exercitarea acestei (acestor) obligaţiuni constituţionale a Preşedintelui“.
În traducere liberă, dacă preşedintele refuză numirea unui ministru sau chiar a unui premier propuşi de majoritate, se constată vacanţa funcţiei şi, după sesizarea CC pentru fiecare caz în parte, atribuţiile prezidenţiale trec la preşedintelui parlamentului sau la premier care pot numi nestingherite persoanele respective. Aici este esenţa şi noutatea deciziei CC.
Ce rezultă de aici? Un lucru fundamental pentru viitorul politic al republicii. Mai concret, că disputa de tip Tom şi Jerry între Plahotniuc şi Dodon continuă. Cei doi sunt şi vor fi în continuare într-un război în care nimeni nu păţeşte nimic! Surprinzător, decizia CC îi salvează pe amândoi. Igor Dodon poate face ce vrea, inclusiv să se ducă cu confruntarea cu guvernul până în pânzele albe, să nu cedeze şi să îşi rupă cămaşa de pe el, în direct, de pe ecranele televiziunilor (controlate de Vladimir Plahotniuc!) în refuzul său de a numi miniştrii. Se va întâmpla ceva pe fond? Evident, nimic. Vladimir Plahotniuc, adică guvernarea, nu va suferi deloc – conform deciziei CC, majoritatea poate să îi suspende temporar atribuţiile şi să numească urgent un înlocuitor. Toată lumea e fericită! Igor Dodon va raporta Kremlinului şi alegătorilor săi că a luptat din greu, ca un erou, dar nu se poate opune Marii Conspiraţii. Iar Partidul Democrat va spune la Bucureşti (că la Bruxelles şi Washington nu îi mai crede nimeni) că luptă din greu cu omul Moscovei şi a lui Putin, dar că nu îl suspendă, totuşi, din moment ce CC i-a pus la dispoziţie un instrument prin care să îl oculteze.
V-aţi prins? Lupta nemiloasă continuă, dar, în final, nimeni nu păţeşte nimic. În realitate, din Marea Conspiraţiei fac parte cu toţii.
PRESA DE LA BUCUREŞTI A ÎNGHIŢIT MOMEALA
Urmând indicaţiile presei de la Chişinău, unele manipulatorii, altele simplu superficiale, presa de la Bucureşti nu a citit nici măcar pe diagonală textul deciziei. Presa de la Chişinău, cel puţin o parte a ei, comunică ştiind foarte bine şi graba presei de la Bucureşti (cel puţin a unei părţi a acesteia) în raport cu RM şi faptul că niciodată aceasta nu va reveni asupra ştirii deja lansate. Aşa că, începând cu ora 17.00 a zilei de ieri, 17 noiembrie, s-a lansat insidios ideea că decizia CC este despre suspendarea lui Igor Dodon şi numai despre asta. Presa de la Bucureşti a prins din zbor mesajul şi, plecând de la ideea preconcepută ca la Chişinău Binele (guvernarea) se luptă cu Răul (preşedinţia) a scris, victorios şi la unison, aproape, că decizia CC nu îi permite lui Dodon să refuze numirile ministeriale şi, pe cale de consecinţă, admite suspendarea lui Igor Dodon.
Ce victorie a obţinut tabăra „europeană“ de la guvernare! Cum l-au pus cu botul pe labe pe maleficul preşedinte! Şi a urmat un tablou în care Igor Dodon se agită furibund, face spume la gură şi se zvârcoleşte rănit de moarte sub asaltul democraţilor pro-europeni care îi pot acum da preşedintelui pro-rus, lovitura de graţie!
După cum am văzut, o copilărie. În realitate, decizia de ieri a CC nu are legătură cu posibilitatea sau nu a preşedintelui moldovean de a refuz a numirile în guvern, chestiune tranşată deja în urma Hotărârii CC din 24 ianuarie 2017. Se referă la consecinţele refuzului repetat. Decizia de ieri va genera cu totul şi cu totul alte efecte, nu împotriva lui Igor Dodon, ci extrem de favorabile pentru menţinerea intactă a domniei Binomului în R. Moldova.
Dacă decizia din 17 noiembrie a CC de la Chişinău nu exista, ea ar fi trebuit – din perspectiva Binomului – inventată.
IGOR DODON NU PRONUNŢĂ NUMELE LUI VLADIMIR PLAHOTNIUC
Niciunde nu s-a văzut mai bine această atmosferă de Tom şi Jerry pe care am sugerat-o mai sus decât în conferinţa de presă de 10 minute a preşedintelui Dodon imediat după anunţarea deciziei. Au fost evidente, din cele prezentate de „oprimatul“ preşedinte, câteva lucruri:
Igor Dodon ştia despre ce urma să se decidă la CC şi avea pregătite din timp reacţiile. S-a străduit să pară surprins, să fie dur, radical, indignat – nu i-a ieşit deloc pentru că nu a fost, în realitate, nimic din toate astea. Totul a avut aerul unei înscenări patetice.
Pe timpul intervenţiei, „indignatul“ preşedinte care vorbea – complet necredibil – despre revoluţie, sânge şi confruntare, nu a rostit niciodată numele Zeului atotputernic, respectiv a liderului PD, Vladimir Plahotniuc. Adică tocmai a celui cu care – aşa sună naraţiunea oficială – se confruntă „pe viaţă şi pe moarte“! Precum celebrul personaj sovietic, tristul preşedinte moldovean are o părere, dar nu e de acord cu ea! Singurele sale ţinte identificate explicit în discurs au fost locotenenţii Zeului nerostit: premierul Filip şi speakerul Adrian Candu. Război, război, dar, totuşi, precum în nemuritorul Caragiale – cu voie de la Poliţie…
Igor Dodon a mimat revolta ca şi alte dăţi când juca în piese regizate de alţii. Brusc, urmărindu-l, îţi veneau în minte tăcerile sale surprinzătoare în cazul neparticipării sale la reuniunea ONU, pentru că, chipurile, guvernul i-ar fi blocat deplasarea. Cum i-au blocat-o? Nu se ştie. L-aţi auzit făcând din asta o dezbatere publică, o tragedie politică „naţională“? Evident, nu. Pentru că era evident şi atunci ca şi acum că partitura sa era deja scrisă: nu e consacrată Vestului unde trebui să joace oamenii lui Vlad Plahotniuc, el este bun pentru Est. La fel s-a petrecut şi în cazul trimiterii de soldaţi moldoveni la antrenamente alături de soldaţi NATO. O dispută de ochii lumii, o furtună într-un pahar cu apă.
Culmea acestei reacţii mimate a lui Igor Dodon a fost în momentul în care a anticipat întrebarea care era pe buzele tuturor celor care nu au înţeles mecanismele funcţionării Binomului moldovenesc: „voi vreţi să scot lumea în stradă?… eu scot lumea în stradă când voi considera oportun!“. Aţi înţeles? Igor Dodon suferă fără măsură de ce îi fac democraţii lui Plahotniuc, care manipulează CC, încalcă legea, vor să îl măture de pe scena politică – dar, de atâta indignare, nici măcar nu pronunţă public numele „călăului“ său, nici nu protestează mai mult de 10 minute (atât a durat totul) şi nici nu scoate lumea în stradă! Nu face, de fapt, nimic. Doar enunţă, retoric, ca un patefon cu un disc stricat, obiective pe care ştie şi el că nu le obţine niciodată: „anticipate şi stat prezidenţial“. În loc să scoată lumea în stradă, Igor Dodon face filosofie şi teorie politică.
DOMNIA BINOMULUI ÎN REPUBLICA DUBLETELOR
Decizia CC şi reacţia la aceasta au devenit o veritabilă hârtie de turnesol pentru funcţionarea politicului din RM. Ideile de mai jos sunt concluziile acestei zile, parte a unui joc mai amplu dar, din păcate, foarte coerent:
Ideea de luptă între preşedinţie şi guvern era de mult ridicolă. Este acum şi mai explicit jocul la două capete pe care RM îl duce prin binomul Plahotniuc-Dodon aflat la conducere;
Spectrul politic din R. Moldova devine tot mai clar: este împărţit între cei care sunt cu binomul Plahotniuc-Dodon şi cei care i se opun. Terţium non datur. De aici şi concluzia evidentă că sugestiile ca partidele anti-binom să facă coaliţie cu partide DIN binom (adică cu PD-ul lui Vladimir Plahotniuc), în perspectiva unei tabere europene după parlamentarele din 2018, sunt fie naivităţi nepermise fie manipulări grosolane. De fapt, este un joc propagandistic de a dezbina forţele care, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2018 au început, încet, dar sigur, să se închege. Şi aceste forţe au un singur steag: oprirea domniei Binomului în stânga Prutului după viitoarele alegeri parlamentare. Despre asta e vorba, până la urmă.
Partidele binomului se protejează reciproc: acum pot face fiecare orice fără riscul de a-şi pierde „onoarea“. Dodon şi Plahotniuc au acum mână liberă şi, concomitent, pot să mimeze în continuare războiul lor de Tom şi Jerry. Pe cale de consecinţă, revine în prim planul scenariul anunţat din august la Chişinău de rocadă la vârful puterii. Un fost preşedinte al RM scria atunci că, după scoaterea parţială din joc a lui Dorin Chirtoacă, Vlad Plahotniuc poate deveni premier prin mutarea actualului prim-ministru Filip pe funcţia de candidat la alegerile pentru primăria Chişinăului. Scenariul devine extrem de interesant în perspectiva referendumului pentru demiterea primarului Dorin Chirtoacă (19 noiembrie 2017). Vladimir Plahotniuc a anunţat că boicotează referendumul, aşa cum anunţa, în campania prezidenţială, că o susţine pe Maia Sandu. Atunci a făcut exact pe dos. Acum, în perspectiva referendumului, acţiunile Partidului Democrat vor clarifica multe din interogaţiile de azi. Miza referendumului, inclusiv validarea sau invalidarea lui, este dacă alegerile pentru Primăria Chişinăului se vor juca sau nu cu funcţia de premier pe masă;
Prin decizia CC totul se simplifică. Vladimir Plahotniuc poate deveni premier pentru că nu îl mai pune pe Igor Dodon într-o situaţie imposibilă faţă de alegători sau patronii săi de la Moscova: preşedintele îl poate respinge, de două ori, pe Vladimir Plahotniuc, dar îl va înscăuna Adrian Candu, finul lui Vladimir Plahotniuc. „Războiul“ continuă, toată lumea îşi atinge obiectivele şi nimeni nu este atins de gloanţele care, chipurile, zboară furibund prin aer;
Nu se pune în discuţie aici cât de negativ este Igor Dodon pentru RM, România sau Europa. Aşa cum nu se discută faptul că cineva care şi-a făcut un afiş electoral din fotografia sa cu Vladimir Putin ar fi un om liber în raport cu Kremlinul. Asta e evident. Dar omul din fotografia cu Putin a câştigat alegerile cu ajutorul decisiv a lui Vladimir Plahotniuc şi, de la început, de când a acceptat ca funcţia de director al SIS (serviciu secret moldovenesc) să nu mai fie atributul preşedintelui (adică al lui!), ci al Parlamentului (adică a lui Plahotniuc), a intrat într-o sarabandă a cedărilor şi negocierilor cu liderul PD care a culminat cu schimbarea braţ la braţ a sistemului electoral. S-a negociat totul şi nu mai e cazul să reluăm nenumăratele exemple pe care le-am mai oferit în aceste pagini. Problema nu este că diavolii sunt negrii în R. Moldova: problema este, ca să parafrazăm un personaj invocat des în acest articol, că îngerii sunt departe de a fi albi…;
RM a fost şi este o veritabilă republică a dubletelor: două limbi (românească şi „moldovenească“ – prezentă încă în Constituţie), două biserici (românească şi rusă), două stiluri bisericeşti (vechi şi nou), două Crăciunuri (vechi şi nou), două orientări concomitente (Vest şi Est). Prin decizia CC republica va avea şi doi… Preşedinţi, căci de aici înainte momentele de tensiune dintre Preşedinţie şi Guvern vor fi tranşate prin preluarea atribuţiilor prezidenţiale de către speakerul Parlamentului sau premier. Decizia CC a permis dubletelor inerente a micii republici să ajungă la apogeu. Inclusiv la apogeul duplicităţii sale;
În acest moment, fie şi în ceasul al doisprezecelea, e momentul ca atitudinea Bucureştiului faţă de R. Moldova să îşi modifice profilul. Este inadmisibil ca România să continue să se izoleze internaţional şi, singură, să gireze şi să finanţeze un regim al cărui profil moral, politic şi geopolitic este departe de a îndreptăţi aşa ceva. Binomul Plahotniuc Dodon şi-a pierdut orice credibilitate la Bruxelles, trebuie să şi-o piardă şi la Bucureşti pentru ca, la alegerile parlamentare din 2018, să şi-o piardă şi la Chişinău.
Jurnaliştii independenţi din Republica Moldova sunt nevoiţi să-şi facă meseria în condiţii din ce în ce mai proaste din cauza abuzurilor repetate comise sau tolerate de autorităţi şi a ingerinţei politice tot mai mari în drepturile şi libertăţile jurnaliştilor. Este declaraţia semnată de 15 cele mai importante organizaţii neguvernamentale, adresată ambasadelor acreditate în Republica Moldova.
Societatea civilă solicită comunităţii diplomatice să condamne abuzurile autorităţilor de la Chişinău şi să să aducă aceste îngrijorări în atenţia organizaţiilor internaţionale.
ONG-urile amintesc despre un şir întreg de încălcări ale drepturilor şi libertăţilor jurnaliştilor înregistrate numai în ultimele şase luni: reţinerea unei echipe de filmare a Gagauzinfo.md de către poliţia locală în martie 2017; urmărirea evidentă a redactorului-şef Newsmaker.md Vladimir Soloviev; atacurile verbale şi agresarea reporterului Jurnal TV de către Vladimir Hotineanu, deputatul din partea Partidului Democrat; mustrarea publică a jurnalistei de investigaţie Mariana Raţă de către judecătorii Consiliului Superior al Magistraturii; restricţionarea selectivă a accesului la evenimentele şi locurile de interes public pentru echipele de filmare ale TV8 şi pentru fotojurnalistul Constantin Grigoriţă, căruia Preşedinţia i-a retras acreditarea fără motive argumentate.
„Ne exprimăm îngrijorarea în legătură cu deteriorarea condiţiilor de muncă ale jurnaliştilor. Asemenea încălcări sunt contrare normelor democratice şi statului de drept şi contravin principiilor şi valorilor europene, atât de des invocate de guvernare. Noi cerem autorităţilor să îşi reevalueze rolul de apărare a libertăţilor democratice şi să devină mai proactive în asigurarea transparenţei, accesului la informaţii şi libertăţii presei. Acest lucru uneori înseamnă sancţionarea celor care acţionează împotriva acestor valori”, se spune în apelul societăţii civile.
Vă prezentăm textul integral al adresării oficiale semnată de cele 15 ONG-uri:
Excelenţelor lor,
Peter MICHALKO, Ambasador, Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova
Eva GUTJAHR, Şef Adjunct al Oficiului Consiliului Europei în Moldova
Michael SCANLAN, Şeful Misiunii OSCE în Moldova
James PETTIT, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Moldova
Julia MONAR, Ambasadorul Republicii Federale Germania în Moldova
Lucy Joyce OBE, Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Moldova
Signe BURGSTALLER, Ambasadorul Regatului Suediei în Moldova
Excelenţele Dvstră, Organizaţiile semnatare, membri activi ai societăţii civile, prin prezenta din nou aduc în atenţia Dvstră situaţia alarmantă în care din ce în ce mai des se găsesc reprezentaţii instituţiilor media independente în Republica Moldova. Atacurile verbale şi denigrările se transformă în intimidare şi ameninţări directe, iar frecvenţa lor creşte.
În prezent, observăm că comunitatea mediatică independentă din Republica Moldova este nevoită să îşi facă meseria jurnalistică în condiţii din ce în ce mai proaste, în contextul declinului general al libertăţilor democratice, cum ar fi libertatea de exprimare şi libertatea de întrunire. Acest lucru se datorează, în special, abuzurilor repetate, care sunt comise sau tolerate de autorităţi, precum şi aplicării restrictive a cadrului legal existent. În acelaşi timp, observăm o ingerinţă politică tot mai mare în drepturile şi libertăţile jurnaliştilor: aparent, autorităţile moldoveneşti ignoră însăşi esenţa jurnalismului, care constă în informarea publicului.
Noi am fost martorii unui şir întreg de încălcări ale drepturilor şi libertăţilor jurnaliştilor în ultimele şase luni: reţinerea unei echipe de filmare a Gagauzinfo.md de către poliţia locală în martie 2017; urmărirea evidentă a redactorului-şef Newsmaker.md Vladimir Soloviev; atacurile verbale şi agresarea reporterului Jurnal TV de către Vladimir Hotineanu, deputatul din partea Partidului Democrat; mustrarea publică a jurnalistei de investigaţie Mariana Raţă de către judecătorii Consiliului Superior al Magistraturii; restricţionarea selectivă a accesului la evenimentele şi locurile de interes public pentru echipele de filmare ale TV8 şi pentru fotojurnalistul Constantin Grigoriţă, căruia Preşedinţia i-a retras acreditarea fără motive argumentate.
Pentru jurnaliştii de investigaţie, precum şi pentru organizaţiile ce monitorizează autorităţile pe diverse dimensiuni, accesul la informaţie devine o provocare majoră, deoarece instituţiile publice recurg excesiv la prevederile legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Această problemă este şi mai stringentă atunci când jurnaliştii investighează modul de finanţare al partidelor politice. Astfel, în primele luni ale anului curent, Centrul de Investigaţii Jurnalistice a câştigat un proces împotriva Comisiei Electorale Centrale (CEC) în legătură cu refuzul accesului la informaţii despre donatorii partidelor politice. Însă autoritatea de reglementare nu a respectat decizia instanţei şi nu a oferit informaţii atunci când jurnaliştii s-au adresat din nou.
O altă sursă de îngrijorare este decizia repetată a Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) de a amâna examinarea cererii de cesiune a TV8, care solicită transferarea proprietăţii formale ale postului către o asociaţie publică finanţată de jurnalişti. CCA a decis în favoarea amânării după ce a primit adresări din partea asociaţiilor drepturilor de autor şi a agenţilor economici, care cereau achitarea pretinselor datorii şi invocau procese de judecată. Luând în considerare durata posibilelor procese judiciare, se poate presupune că transferul proprietăţii va dura până la trei ani, astfel periclitând capacitatea postului de a-şi susţine activităţile financiare şi subminând potenţialul său de instituţie media independentă.
Numai în această săptămână, doi jurnalişti de la „Ziarul de Gardă” au fost intimidaţi în mod deschis de către agenţii de pază privaţi, angajaţi ai Global Business Center, care aparţine lui Vladimir Plahotniuc, şeful Partidului Democrat. Jurnaliştii filmau într-un loc public, şi persoanele care i-au împiedicat să facă acest lucru nu au reprezentat nici o autoritate, fiind cetăţeni privaţi. Abuzurile ca acestea sunt inacceptabile şi trebuie să fie condamnate. Misiunea autorităţilor ar trebui să includă menţinerea şi protejarea libertăţii presei şi libertăţii jurnaliştilor, creând condiţii optime pentru munca lor. Din nefericire, autorităţile din Republica Moldova nu-şi văd misiunea în acest fel, preferând să rămână inactive atunci când jurnaliştii sunt intimidaţi.
Noi, organizaţiile semnatare, ne exprimăm îngrijorarea în legătură cu deteriorarea condiţiilor de muncă ale jurnaliştilor. Asemenea încălcări sunt contrare normelor democratice şi statului de drept şi contravin principiilor şi valorilor europene, atât de des invocate de guvernare. Considerăm că este datoria noastră să atragem atenţia publicului şi să facem apel la comunitatea diplomatică ca aceasta să intervină şi să ceară autorităţilor Republicii Moldova să asigure respectarea libertăţilor fundamentale ale mass-media, care presupun lipsa de piedici în activitatea jurnliştilor.
Apelăm la Dvstră ca să condamnaţi aceste încercări şi să aduceţi îngrijorările noastre în atenţia autorităţilor noastre şi în atenţia comunităţii internaţionale. Noi cerem autorităţilor să îşi reevalueze rolul de apărare a libertăţilor democratice şi să devină mai proactive în asigurarea transparenţei, accesului la informaţii şi libertăţii presei. Acest lucru uneori înseamnă sancţionarea celor care acţionează împotriva acestor valori.
Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociaţia Presei Independente
Asociaţia Presei Electronice APEL
Centrul de Investigaţii Jurnalistice Moldova
Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi
Comitetul Libertăţii Presei
Centrul ”Acces-Info”
Comunitatea ”WatchDog.MD”
Centrul de Resurse Juridice din Moldova
Transparency International Molodova
Asociaţia ”Promo-Lex”
Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă AGER
Institutul pentru Politici Publice
Asociaţia pentru Democraţie Participativă ”ADEPT”
IDIS ”Viitorul”
O fetiţă de numai 13 ani, din Galaţi, a fost acceptată în organizaţia celor mai inteligenţi oameni din lume. Ea are un IQ comparabil cu al marilor savanţi care au schimbat lumea.
Mama tinerei arată testul la care a fost supusă fiica sa
O fetiţă din Galaţi a fost acceptată în Mensa, o organizaţie fondată în Marea Britanie, din care fac parte cei mai inteligenţi oameni de pe planetă. Ea se numeşte Alexandra-Maryam şi nimeni nu se pune cu IQ-ul ei. Mai precis, doar 3 la sută din populaţia planetei are abiliăţile ei de geniu.
Specialiştii care i-au evaluat inteligenţa intuitivă au acceptat-o fără să stea pe gânduri în Mensa. “Sunt nişte teste grilă, sunt date 8 secvenţe într-un cadru şi trebuie să o intuieşti pe a 9-a. Sunt nişte teste care vizează conexiunea între emisferele cerebrale şi rapiditatea cu care poţi să găseşti soluţii”, spune Nicoleta Dimofte, mama tinerei geniu. Când nu pictează sau nu compune puzzle-uri cu 1 000 de piese, Alexandra rezolvă exerciţii la matematică. Pentru ea, ecuaţiile sunt floare la ureche, iar acoladele, parantezele pătrate şi ridicările la putere sunt câteodată plictisitoare.
Atunci, îşi face timp pentru surorile ei. Profesorii de la Colegiul “Costache Negri”, acolo unde Alexandra învaţă, sunt bucuroşi că o au ca elevă. O minte ca a ei întâlnesc o dată la multe generaţii.
Actualmente, în Moldova există o mare discrepanţă dintre clasa politică şi cetăţeni. Clasa politică a creat în societate un stat autoritar, o poliţie politică, instituţii capturate şi presă aservită, lucruri care definesc capturarea statului.
Declaraţia a fost făcută de Chiril Moţpan, secretarul general al Partidului Politic Platforma Demnitate şi Adevăr, în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Calitatea clasei politice: importanţa, starea actuală şi căile de îmbunătăţire”, ediţia a 78-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenţia de presă IPN şi Radio Moldova.
Chiril Moţpan a adus în calitate de exemplu ţările europene, unde există o clasă politică crescută în timp pe parcursul multor ani, pe când în Moldova se resimte deficitul de calitate a politicienilor, iar de aici vine şi lipsa de comunicare dintre guvernare şi partidele extraparlamentare. Potrivit lui, schimbarea clasei politice este indispensabilă, în contextul în care, actualmente, s-a creat o situaţie absolut defavorabilă societăţii ţării.
Referindu-se la sistemul electoral mixt, secretarul general al PPPDA a menţionat că acesta este unul dezastruos pentru Republica Moldova. El a adus drept exemplu România, care a avut acest sistem, însă a fost ulterior nevoită să-l schimbe. El a menţionat că PPPDA a propus o variantă a sistemului de vot „cu listele deschise”, ceea ce înseamnă că orice cetăţean poate evalua prestaţia unui sau altui cetăţean pretendent înscris pe listele de partid.
„Astăzi susţinem în continuare că sistemul electoral mixt este unul nefast pentru Republica Moldova pentru că va permite să continue această debandadă politică a clasei politice din Moldova şi va permite să aibă şanse doar acei de la guvernare şi foarte puţine sau deloc partidele din opoziţie. Şi asta nu din motivul că nu sunt oameni buni şi foarte buni în aceste partide, dar din cauza concurenţei acerbe pe fundal financiar şi la capitolul influenţa sistemului asupra persoanelor”, a spus Chiril Moţpan.
În acest context, Chiril Moţpan a dat exemplul PPPDA, susţinând că membrilor de partid li se închid afacerile, sunt impuşi să renunţe la activitatea în Platformă şi să adere la Partidul Democrat. „Vorbim de nişte acţiuni premeditate, intenţionat dirijate împotriva liderilor Platformei. Nu acceptăm acest sistem mixt pentru că cel puţin actualmente nu este avantajos pentru cetăţeni, trebuie să fie definitivate mai multe criterii: transparenţa, profesionalismul, integritatea. Sistemul mixt rămâne o problemă pentru Moldova şi acest lucru a fost apreciat şi de Parlamentul European”, a reiterat Chiril Moţpan.
Dezbaterile publice „Calitatea clasei politice: importanţa, starea actuală şi căile de îmbunătăţire”, constituie ediţia a 78-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfăşurat cu susţinerea Fundaţiei germane Hanns Seidel.
Exact cu un an în urmă s-a produs un eveniment inedit în viaţa politică moldovenească. De ziua mamei sale, un candidat la funcţia de preşedinte, Andrei Năstase, a plecat în satul lui natal pentru a prezenta un alt candidat, în favoarea căruia el se retrage, spune vicepreşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr, Alexandru Slusari.
„Andrei Năstase a fost candidatul partidului care a organizat colectarea a peste 400 de mii de semnături pentru alegerea directă a şefului statului. Este un record mondial în raport cu numărul populaţiei. Anume sub presiunea acestor semnături Plahotniuc a renunţat la alegerea lui Timofti-2 în Parlament şi Curtea Constituţională a emis o hotărâre controversată referitor la alegerea preşedintelui prin vot direct. Clanul mafiot a avut o mare speranţă că liderii opoziţiei vor deveni imediat concurenţi. Platforma DA a avut, probabil, mai multe drepturi decât alţii să iasă public şi să spună că anume noi am contribuit cel mai mult la obţinerea alegerilor directe ale şefului statului. Suntem un partid antisistem. Nu am fost niciodată la guvernare. Nu am participat la jefuirea ţării şi la genocidul social împotriva propriului popor. Avem un candidat puternic pentru funcţia de preşedinte”, a declarat Alexandru Slusari.
„Ce am făcut noi? În ziua pronunţării verdictului Curţii Constituţionale, pe 4 martie 2016, Andrei Năstase a propus întregii opoziţiei să se aşeze la masa de negocieri şi să aleagă un candidat comun, care cu siguranţa ar fi câştigat alegerile din primul tur. Misiunea acestui candidat nu ar fi fost împărţirea ambasadorilor, judecătorilor şi conducerii Moldova-Gaz cu Plahotniuc, conservarea guvernării oligarhice prin schimbarea sistemului electoral, ci demontarea acestui regim criminal cu sprijinul masiv popular şi organizarea unor alegeri maximal libere şi corecte. Cu părere de rău, apelul nostru a fost ignorat”, a spus vicepreşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr.
Dar nici după aceasta Platforma DA nu a renunţat la ideea unirii forţelor antioligarhice, spune Alexandru Slusari.
„Pe 4 martie Andrei Năstase şi-a dat cuvântul că va face tot posibilul ca să fie desemnat candidatul unic. Negocierele au continuat pe palierul proeuropean. Acest proces s-a tărăgănat foarte mult şi nu din vina noastră. A mers nu aşa cum am fi dorit. Guvernarea a folosit toate metodele mârşave împotriva celui mai nedorit candidat. A fost o campanie mediatică fără precedent de denigrare a lui Andrei Năstase. Au fost trucate sondajele, care, cu părere de rău, au rămas drept unicul criteriu pentru identificarea candidatului comun. Chiar şi în aceste condiţii, în sondaje, diferenţa dintre cei doi candidaţi a fost în limita marjei de eroare. Reieşind din toate cele expuse mai sus, noi nu am avut niciun motiv pentru ca să retragem candidatul nostru, cu excepţia cuvântului vociferat public. Platforma DA este un partid, care foarte mult ţine la Oameni şi la angajamentele asumate faţă de ei. Noi am venit în politică în perioada când ţara a ajuns în pragul unei catastrofe naţionale. În asemenea situaţie nu ar trebui să rămână loc pentru orgoliu şi egoism”, a declarat Alexandru Slusari.
„Anul trecut Andrei Năstase şi Platforma DA au demonstrat o maturitate politică şi o dorinţă veritabilă de consolidare a forţelor antioligarhice, conştientizând toate riscurile posibile pentru perspectiva partidului. Suntem consecvenţi în acţiunile noastre. Situaţia politică s-a agravat după ce Plahotniuc şi Dodon au intrat în concubinaj deschis şi împing ţara în zona turbulenţei şi izolării. Unitatea forţelor democratice este mai actuală ca niciodată. Nu avem dreptul să repetăm greşelile anului 2016, deoarece ele ar putea fi fatale”, a conchis vicepreşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr.
Şoferul care a fost reţinut după protestul din 17 septembrie este nevinovat şi trebuie să fie eliberat. Asta cer mai mulţi oameni care protestează la Judecătoria Centru.
Acţiunea de protest este organizată de Platforma Demnitate şi Adevăr.
„În urma protestului din 17 septembrie, organizat de Consiliul Marii Adunări Naţionale faţă de derapajele guvernării din Republica Moldova, şoferul Alexei Alexeev, care transporta aparatajul acustic, a fost arestat ilegal. Alexei Alexeev, protestatar paşnic, s-a deplasat la TRM pentru a transporta aparatajul, fără a crea blocaje, respectând ordinele şi instrucţiunile poliţiei, a primit 30 de zile de arest, iar mai târziu – alte 30 de zile de arest la domiciliu. Cerem eliberarea neîntârziată a lui Alexei Alexeev”, spun membrii DA.
Amintim că Alexei Alexeev a fost reţinut în propria locuinţă în dimineaţa zilei de 18 septembrie pentru ameninţare săvârşită asupra unei persoane cu funcţie de răspundere. Instanţa a decis ca bărbatul să stea 30 de zile în arest preventiv. După asta, acesta a fost plasat în arest la domiciliu. Alexei Alexeev pledează nevinovat.
Platforma Demnitate şi Adevăr şi Partidul Acţiune şi Solidaritate vor face front comun la alegerile parlamentare din 2018. PAS anunţă că a acceptat oferta Platformei DA, lansată încă acum un an, cu privire la participarea în bloc comun la scrutinul legislativ.
„La şedinţa din 7 octombrie 2017, Consiliul Politic Naţional al PAS a reconfirmat disponibilitatea formaţiunii noastre de a participa la următoarele alegeri parlamentare împreună cu Platforma DA. Am informat partenerii noştri despre faptul că suntem gata să participăm pe o listă comună. Considerăm că mecanismul concret de formare a listei urmează a fi stabilit mai aproape de scrutin. Am propus, de asemenea, să formăm o comisie comună de selectare a candidaţilor, cu participarea reprezentanţilor din societatea civilă, pentru a ne asigura că în listă vor fi incluşi cei mai potriviţi şi integri candidaţi”, se spune într-o declaraţie emisă astăzi de PAS.
„Avem toată încrederea că vom construi un parteneriat eficient, având la bază cooperarea, onestitatea şi buna înţelegere dintre ambele partide. Avem convingerea că doar prin unitatea forţelor proeuropene autentice poate fi dărâmat regimul Plahotniuc-Dodon şi readusă Moldova pe calea normalităţii”, au declarat reprezentanţii PAS.
Precizăm că Platforma DA a propus Partidului Acţiune şi Solidaritate semnarea unui Acord strategic de lungă durată, valabil pentru parlamentare, locale şi prezidenţiale. Pentru următoarele alegeri parlamentare, colaborarea presupune un bloc comun, creat pe principiul de paritate şi unitate atât pe liste, cât şi în circumscripţii.
Îndemnul Platformei Demnitate şi Adevăr la unitate, adresat tuturor forţelor politice emergente, necesită o abordare responsabilă, reciproc respectuoasă din partea potenţialilor parteneri, dar, cel mai important, necesită o atitudine de respect aparte faţă de cetăţenii sătui de declaraţii şi comunicate politice despre sondaje, despre mecanisme şi algoritme de partajare, neurmate de fapte concrete, palpabile.
Declaraţia a fost făcută de Andrei Năstase după ce Partidul Acţiune şi Solidaritate a anunţat că a acceptă oferta Platformei DA, lansată încă acum un an, cu privire la participarea în bloc comun la scrutinul legislativ. „La şedinţa din 7 octombrie 2017, Consiliul Politic Naţional al PAS a reconfirmat disponibilitatea formaţiunii noastre de a participa la următoarele alegeri parlamentare împreună cu Platforma DA. (…) Mecanismul de formare a listei urmează a fi stabilit mai aproape de scrutin. Am propus să formăm o comisie comună de selectare a candidaţilor (…)”, se spune în declaraţia emisă astăzi de PAS.
La rândul său, Andrei Năstase a menţionat că decizia cu privire la modul de participare la următoarele alegeri parlamentare nu mai poate fi bazată pe sondaje, amânată aidoma celei cu privire la participarea cu un candidat comun în prezidenţialele din 2016 şi că aceasta trebuie să fie parte a unui efort şi a unei agende comune de lungă durată, nu ocazională, cuprinzând următoarele cicluri parlamentar, local şi prezidenţial.
„Platforma Demnitate şi Adevăr este partidul emergent, unic ca geneză, structură, componenţă şi obiective. Am demonstrat prin fapte, nu declarativ, că suntem fideli ideii de consolidare a societăţii noastre şi de conjugare a eforturilor tuturor forţelor democratice, antioligarhice. Ne preocupă repunerea ţării pe făgaşul normalităţii, a modernizării acesteia conform celor mai înalte standarde economice europene, a edificării statului de drept, menite să asigure tuturor cetăţenilor un nivel de trai decent şi realizarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor de ordin social-economic şi politic”, afirmă liderul DA.
„Oferta noastră către PAS datează cu 11 octombrie 2016. A fost reiterată în câteva rânduri pe parcursul anului ce s-a scurs de atunci, fiind orientată spre eficientizarea eforturilor comune, maximizarea rezultatelor în alegeri, realizate prin unitatea, reciprocitatea şi paritatea celor două partide”, a mai precizat liderul Platformei Demnitate şi Adevăr.
Platforma Demnitate și Adevăr, este partidul emergent, unic ca geneză, structură, componență și obiective. Am demonstrat prin fapte, nu declarativ, că suntem fideli ideii de consolidare a societății noastre și de conjugare a eforturilor tuturor forțelor democratice, antioligarhice.
Ne preocupă repunerea țării pe făgașul normalității, a modernizării acesteia conform celor mai înalte standarde economice europene, a edificării statului de drept, menite să asigure tuturor cetăţen…
Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, a comis-o din nou. După ce se lăuda acum o lună că moldovenii au mai mare încredere în justiţia naţională decât au lituanienii faţă de sistemul judiciar din ţara lor – ceea ce este un fals – acum Cebotari spune că s-a referit de fapt la Letonia. Surpriză, însă, şi aici! Datele statistice arată că şi letonii au o mai mare încredere în justiţie decât moldovenii.
Datele Eurobarometrului, cel mai reprezentativ sondaj la nivelul Uniunii Europene, realizat tot în aprilie 2017, arătau că 46 la sută dintre lituanieni au încredere în justiţia din ţara lor. Asta în timp ce doar 2 la sută dintre moldoveni au o „mare încredere” în justiţie şi 22 la sută au o „oarecare încredere”. Aseară, ministrul Justiţiei a participat la o altă emisiune televizată, în cadrul căreia a insistat că ar avea dreptate, iar după ce i s-au prezentat datele din Eurobarometru, a schimbat macazul şi a spus că, de fapt, ar fi vorba despre Letonia.
Statisticile îl contrazic însă pe Cebotari şi în cazul Letoniei pentru că şi în această ţară situaţia este mult mai bună decât în Moldova. Mai exact, 34 la sută dintre letoni au încredere în sistemul lor de justiţie. Iar dacă ministrul Cebotari crede în continuare că starea justiţiei moldoveneşti este bună, atunci Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei ar putea să-l contrazică.
Înaltul oficial şi-a încheiat astăzi vizita în Republica Moldova şi a declarat că lipsa de încredere în sistemul judiciar poate fi extrem de dăunătoare pentru o democraţie, iar cazul Andrei Brăguţa, tânărul care a murit în penitenciar la sfârşitul lunii august, scoate la iveală eşecuri sistemice majore în justiţia din Republica Moldova. Totodată, comisarul s-a arătat îngrijorat de favorizarea unor procurori în procedurile judiciare şi de cazurile de intimidare şi hărţuire a avocaţilor.
Reducerea numărului instanţelor de judecată din republică prin comasarea lor trezeşte nemulţumiri. Mai mulţi locuitori ai raioanelor Ungheni şi Nisporeni, precum şi angajaţi din sistem au participat ieri la ultima acţiune de informare a populaţiei cu privire la optimizarea judecătoriilor. Oamenii spun că aceste modificări vor îngrădi accesul la justiţie.
La întâlnire a fost prezent preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu. Localnicii nu au ezitat să-i ceară socoteală.
După întrevedere, unii participanţi au spus că ar fi trebuit să fie informaţi înainte de lansarea reformei, nu acum.
Ulterior, o întâlnire similară a avut loc cu procurorii, judecătorii şi avocaţii din raioanele Ungheni şi Nisporeni. Aceştia s-au arătat indignaţi de schimbări, întrucât sunt nevoiţi să-şi schimbe locul de muncă, iar asta le va îngreuna situaţia.
La final, angajaţii din sistem care au participat la adunare au vizitat noul sediu al instanţei unice Ungheni-Nisporeni, care va fi dat în exploatare până la sfârşitul acestui an. Construcţia clădirii a costat 60 de milioane de lei. Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană, iar până în 2027 se preconizează ca din cele 44 de judecătorii existente să rămână doar 15.
Avansul de încredere acordat de Uniunea Europeană Republicii Moldova începând cu anul 2009 a fost erodat definitiv de actuala guvernare, relaţiile actuale fiind „absolut pragmatice”, iar „situaţia este una absolut diferită decât până în anul 2015”.
A recunoscut-o chiar premierul Pavel Filip, vicepreşedinte al Partidului Democrat, care a recunoscut şi faptul că actualmente există o singură condiţionalitate din partea Uniunii Europene în ceea ce ţine de asistenţa macrofinanciară a ţării noastre, una politică şi care ţine de modificarea sistemului electoral de către PD şi PSRM.
„Cu părere de rău, acest Guvern şi această guvernare nu mai are luxul să fie avansată cu încredere din partea Uniunii Europene şi asta tot, după toate cele ce s-au întâmplat în Republica Moldova. Să nu avem iluzii că vom reveni vreodată în aceeaşi situaţie când, orbeşte, partenerii de dezvoltare vor susţine Republica Moldova. Acum relaţia este una foarte pragmatică. Unicul instrument care îl avem noi şi pârghie, dacă vreţi, în relaţia cu UE, sunt realizările condiţiilor şi responsabilităţilor pe care ni le-am asumat”, a menţionat premierul Pavel Filip în cadrul şedinţei comune Guvern-Parlament, organizată astăzi în Sala Europei a Parlamentului.
Mai mult. Chiar şi în pofida relaţiei „absolut pragmatice”, „este foarte complicat”. „Vedeţi ce se întâmplă în raport cu suportul bugetar, care este legat într-un mod nefiresc şi de asistenţa macrofinanciară care după sine există doar o singură condiţionalitate care este politică, legată de sistemul electoral. O să auziţi discuţii la Bruxelles că instituţional nu avem întrebări, dar iată există această problemă sau condiţionalitate politică. Cu atât mai rău că, şi suportul direct bugetar care niciodată nu a avut legătură cu condiţionalităţile politice, pentru că iniţial, aceste discuţii când au pornit, erau legate de acordarea asistenţei macrofinanciare”.
Nu în ultimul rând, potrivit lui Filip, „colegii care se află acum la Washington, domnul Cioclea şi domnul Armaşu, în discuţii cu cei de la Uniunea Europeană, au spus că veţi primi suportul bugetar, după ce vom avea o evaluare a respectării normelor de drept şi democratice în Republica Moldova”. „Este o noutate pe care am auzit-o ieri, pentru că în discuţiile pe care le-am avut la New York cu comisarul Hahn, a zis că nu există nicio legătură cu o condiţionalitate politică”, a mai afirmat premierul ţării.
Cu toate acestea, Pavel Filip şi-a îndemnat colegii să elimineze „toate restanţele” şi să atingă obiectivele pe care şi le-a propus guvernarea până la sfârşitul anului. „Noi trebuie, aşa cum ne-am propus, chiar dacă nu vom primi anul acesta prima tranşă, să avem toate condiţionalităţile realizate. Practic, mai avem de făcut un pas în acest sens. Pentru că, trei proiecte de legi au fost aprobate deja în prima lectură, din cele patru restanţe pe care le avem, din cele condiţii, zece, pe care le-am avut pentru prima tranşă, trei au fost aprobate în prima lectură, a rămas legea cu privire la Serviciul Vamal. Rugămintea este să ne mişcăm repede în acest sens, să avem tema pe acasă făcută şi atunci nimeni nu va putea arăta cu degetul că noi nu am respectat şi nu am îndeplinit condiţionalităţile”, a mai spus primul ministru la acest subiect.
În context, deşi nu se referea direct la subiectul condiţionalităţilor Uniunii Europene, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a atras totuşi atenţia participanţilor la discuţii că aprobarea în primă lectură a unor proiecte de legi, nu înseamnă încă realizarea acestora. Asta deoarece, există aprobarea în a doua lectură, dar şi în „a treia”, făcând referire la legile întoarse de Igor Dodon Parlamentului.
„Noi avem un document care probabil înglobează cel mai bine mai multe acte. Este foaia de parcurs. În foaia de parcurs noi am extras şi am indicat prevederi şi din programul legislativ, şi condiţionalităţile, şi acţiunile care sunt prevăzute pe pachetul de asistenţă macrofinanciară, şi elemente din memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional. Deci, foaia de parcurs înglobează calendaristic şi ca acţiuni toate cele mai importante care sunt de făcut pentru acest an şi, în mod special pentru a doua parte a anului. Potrivit unei analize, noi avem două perioade de realizare a foii de parcurs: iulie-octombrie – din cele 25 de acţiuni care erau prevăzute, 13 sunt realizate şi nerealizate 11. Şi pentru perioada noiembrie-decembrie – sunt 35 de acţiuni care erau prevăzute, din care sunt realizate trei şi nerealizate 32”, a menţionat Andrian Candu.
Astfel, deşi potrivit foii de parcurs cele mai multe proiecte nerealizate sunt pentru perioada noiembrie-decembrie, „dacă în Guvern va fi aprobat la începutul lui decembrie ceva care urmează să fie trimis în Parlament, atunci e o mare problemă ca să fie realizat în decembrie în Parlament”. „Bineînţeles este bine ca fiecare minister sau comisie să treacă în revistă, fiindcă există anumite restanţe şi timp, deşi avem, pe de o parte, încă sfârşitul lunii octombrie, noiembrie, decembrie, dar timpul va trece foarte repede. De aceea, trebuie să ţinem pulsul pe realizări şi să încercăm să le executăm”, a mai îndemnat preşedintele Parlamentului.
Şedința comună Guvern-Parlament a fost organizată cu scopul de „a sincroniza agendele și prioritățile celor două instituții în perioada următoare”. Aceasta a fost prezidată în comun de premierul Pavel Filip şi prşeedintele Parlamentului, Andrian Candu, iar participanţii au fost președinții comisiilor parlamentare și membrii Cabinetului de miniștri.
Iniţiativa Platformei Demnitate şi Adevăr cu privire la legea lustraţiei va curăţi clasa politică din Republica Moldova astfel ca indivizi ca Plahotniuc sau Shor să nu mai facă parte din politicul moldovenesc, afirmă preşedintele formaţiunii, Andrei Năstase.
Liderul Platformei DA a oferit, în cadrul Cabinetului din Umbră de la Jurnal TV, mai multe detalii despre mecanismele prin care urmează să fie implementată o lege a lustraţiei, atunci când partidul va accede la guvernare.
„Despre acest obiectiv se vorbeşte de mult timp. Noi ni l-am asumat şi aşteptăm să fie sprijinit şi de alte partide. Am avut o discuţie cu reprezentanţii câtorva partide şi ei susţin această idee. Sper să o susţină şi la modul practic. Un prim pas ar fi ca printr-un consens politic larg să fie adoptată această lege care va avea două dimensiuni. Prima ar fi iniţierea unui amplu proces judiciar al celor care s-au făcut vinovaţi de toate crimele împotriva poporului. A doua ar fi o lustraţie în sensul clasic. Cei ale căror fapte se încadrează penal, dar şi cei care s-au implicat în procesul de uzurpare a puterii în stat, atacurile raider, etc. vor fi afectaţi de această lege. Astfel, în politicul moldovenesc nu vor mai exista nici un fel de Plahotniuc, Shor, Leancă şi alţii care au băgat mâna în vistieria statului şi au sărăcit populaţia”, a declarat Andrei Năstase.
O parte componentă a procesului de purificare a clasei politice va fi confiscarea extinsă a averilor, dar şi introducerea sistemului electoral preferenţial, afirmă Andrei Năstase.
„În legislaţia noastră există premise pentru aşa ceva, dar din păcate ele sunt aplicate selectiv. Nu au fost aplicate faţă de judecătorii corupţi care îşi etalează proprietăţile, faţă de cei care ajung să treacă testul cu poligraful şi îl cad. S-a aplicat doar faţă de nişte oponenţi politici. Iată de ce în acest mecanism intră şi confiscarea extinsă a averilor. Este un mecanism aplicat foarte bine de DNA-ul din România”, a menţionat preşedintele Platformei DA.
„Totodată am lansat ideea unui sistem electoral preferenţial, asta însemnând deschiderea listei electorale. Iată în acest proces de lustrare, de curăţare a clasei politice, cetăţeanul alegător va avea un rol foarte important. Actuala guvernare nu vrea să aplice acest mecanism, deşi noi am cerut să facă acest lucru. Astfel oamenii ar fi decis cine să treacă în Parlament”, a mai spus Andrei Năstase.
Andrei Năstase a ţinut să adauge în context că niciunul dintre membrii Platformei DA nu a făcut parte din nicio guvernare.
„Există cineva din Platforma DA care s-a regăsit în guvernările de până acum?”, a întrebat jurnalistul Val Butnaru.
„Nu, nu este absolut nimeni. În Platforma Civică au existat şi oameni care într-o anumită etapă au făcut parte din Guvern, precum Valentin Dolganiuc, un om de o integritate aparte pe care nimeni nu o poate pune la îndoială. Dânsul a rămas pe palierul civic. Dar în partid, nici la nivelul conducerii nu există foşti membri ai administraţiei publice centrale”, a precizat Andrei Năstase.
Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, continuă să mintă în privința încrederii cetățenilor Republicii Moldova în sistemul moldovenesc de justiție.
Cebotari afirma la începutul lunii septembrie, în cadrul unei emisiuni televizate, că cetățenii moldoveni ar avea tot mai multă încredere în justiție, depășind chiar și Lituania la acest capitol
Independent.md a demonstrat însă că afirmațiile lui Cebotari erau extrem de departe de adevăr, iar lituanieinii, chiar și în condițiile unui stat cu o presă mult mai liberă decât cea din Republica Moldova, au o încredere dublă în sistemul de justiție din țara lor.
Astfel, potrivit ultimului Eurobarometru, cel mai reprezentativ sondaj la nivelul Uniunii Europene, realizat în luna aprilie a anului 2017, 46% din lituanieni au încredere în justiția din țara lor, față de 2% (mare încredere) și 22% (oarecare încredere), situația în cazul Republicii Moldova, potrivit Barometrului Opiniei Publice realizat tot în aprilie 2017.
Cebotari persistă în minciună
Joi, Cebotari a participat la o emisiune la TVR, în cadrul căreia a fost întrebat de ce face afirmații nefondate. Acesta a insistat că ar avea dreptate, iar după ce i s-au adus datele din Eurobarometru, a început să se bâlbâie, spunând că, de fapt, ar fi vorba despre Letonia.
Preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, l-a criticat miercuri, de la tribuna Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, pe oligarhul și liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. Acesta îl acuză pe oligarh că ar controla justiţia din Republica Moldova, folosind Procuratura Generală împotriva oponenţilor politici.
„La moment, Procuratura este folosită de Vlad Plahotniuc, preşeditnele PD, partid de guvernare, pentru a intimida oponenții politici – deputaţi şi aleşi locali. Cel mai recent caz este arestarea preşedintelui raionului Dubăsari, doar pentru că nu a acceptat să ”adere” la PD”, a declarat Mihai Ghimpu.
Liderul PL a menționat și faptul că PD a reușit, prin șantaj, să devină ce mai mare fracțiune parlamentară, deși rezultatele alegerilor din 2014 erau, de fapt, altele.
„De la 19 deputaţi, aleşi în 2014, astăzi PD are 41 de deputaţi şi ţine sub control peste 55 de deputaţi, patru fiind transfugi de la PL, al cărui președinte sunt. De la 300 de primari, aleşi în 2015, astăzi au peste 600 de primari”, a adăugat liberalul.
Ghimpu a vorbit și despre reținerile ce au avut loc în rândurile liberalilor, în principal reținerea ministrului transportului, Iurie Chirinciuc, și a primarului general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă.
„În lunile aprilie și mai, fără probe, au fost arestați doi lideri ai PL – ministrul transportului, Iurie Chirinciuc, și primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, din cauză că PL a refuzat să susţină unele proiecte de legi suspicioase, inclusiv votul uninominal”, a afirmat Ghimpu.
Vorbind de cazul nepotului său, Dorin Chirtoacă, liberalul a apreciat că acestuia i s-au intentat două dosare penale, în lipsa totală a probelor.
„Dorin Chirtoacă se află în arest la domiciliu de mai bine de patru luni, fiind şi ilgeal suspendat din funcţie. Mai mult ca atât, la câteva zile după arestare, procurorul de caz în mod abuziv a înlăturat avocaţii, iar plângerea primarului general nu a fost examinată de instanţa de judecată până la moment. În schimb, procurorul a fost decorat. Curtea de Apel a examinat toate recursurile, bazându-se doar pe spusele procurorului, la fel fiind o gravă încălcare”, a mai spus Ghimpu.
Pe final acesta s-a referit și la Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, punctând că țara noastră are legi bune, dar „din păcate nu toate funcționează”.
„O justiție selectivă și părtinitoare precum este astăzi în Republica Moldova nu poate și nu trebuie să existe într-un stat membru al Consiliului Europei. E timpul ca Adunarea Parlamentară să se implice, întrucât drepturile oamenilor sunt grav încălcare”, a conchis liderul PL, Mihai Ghimpu.
Sistarea finanțării din partea Uniunii Europene pentru reformarea justiției în Republica Moldova reprezintă un semn că actuala guvernare nu mai beneficiază de încredere la Bruxelles, este de părere analistul Vlad Țurcanu.
Invitat în cadrul emisiunii „Ora de vârf” de la Radio Chișinău, expertul a menționat că anunțul făcut ieri de Uniunea Europeană că nu va mai transfera Republicii Moldova o tranșă în valoare de 28 de milioane de euro, marchează sfârșitul unei etape în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Vlad Țurcanu.
„Acest anunț al Uniunii Europene marchează, de fapt, sfârșitul unui ciclu în istoria recentă a raporturilor dintre Bruxelles și Chișinău în procesul de integrare europeană al Republicii Moldova. Un lucru care era previzibil de ceva vreme, pentru că un eșec al cooperării cu Uniunea Europeană devenise aproape iminent vara trecută, când autoritățile de la Chișinău au votat modificarea Codului electoral în pofida recomandărilor care au venit de la Comisia de la Veneția și de la Comisia Europeană. Acum, puterii actuale i s-a transmis cu text aproape deschis că nu mai poate beneficia de încrederea Uniunii Europene”, a declarat Vlad Țurcanu.
În opinia lui Vlad Țurcanu, oficialii europeni vor păstra totuși o relație de protocol cu actuala putere de la Chișinău, în așteptarea rezultatelor alegerilor parlamentare, pentru a relua parteneriatul moldo-european cu viitoarea guvernare.
Tinerii Platformei „Demnitate şi Adevăr” s-au solidarizat cu jurnaliştii „Ziarului de Gardă”, organizând astăzi un flash-mob în faţa clădirii Global Business Center (GBC), care aparţine preşedintelui Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, unde au filmat şi au pozat în semn de protest faţă de intimidarea jurnaliştilor de către paznicii clădirii de a filma în spaţiul public adiacent imobilului.
De această dată însă, nimeni nu a ieşit pentru a interzice tinerilor sau presei prezente la faţa locului de a filma clădirea. Astfel, tinerii DA şi-au făcut şi un selfie colectiv având ca fundal clădirea GBC.
„Noi, tinerii DA, suntem solidari cu presa independentă, cu jurnaliştii de la „Ziarul de Gardă”, şi suntem de părerea că dacă nu vom acţiona şi dacă presa nu se va solidariza cu asemenea cazuri, asemenea încălcări se vor mai repeta şi jurnaliştii în exercitarea atribuţiilor lor vor fi împiedicaţi să filmeze. Ori, în asemenea condiţii nu mai poţi filma nimic în Republica Moldova”, a menţionat unul dintre liderii tinerilor Platformei „Demnitate şi Adevăr”.
Potrivit acestuia, proprietarul clădirii, dar şi oamenii din anturajul acestuia se cred intangibili şi mai presus de lege. „Ori, legea spune foarte clar că în spaţiul public nu doar jurnaliştii au dreptul să filmeze, să-şi îndeplinească liber atribuţiile sale, dar şi orice cetăţean. Putem merge pe stradă, putem filma, fără ca cineva să ne îngrădească acest drept. Astăzi suntem mai mulţi şi cu siguranţă au primit ordin de la proprietarul acestei clădiri ca să nu iasă astăzi în faţa presei ca să nu pară penibili”.
Un alt protestatar a menţionat că la începutul flash-mobului uşa s-a deschis, iar „o persoană îmbrăcată în haine militare vroia să iasă, dar a fost oprită de o altă persoană pentru a nu se face de ruşine”. La fel, potrivit acestuia, toate camerele de supraveghere instalate pe clădire au fost direcţionate spre tinerii protestatari, de parcă ar fi „cei mai mari infractori şi cei mai mari hoţi de aici, din Republica Moldova”. „Considerăm că este inacceptabil ca presa să fie intimidată”, a punctat tânărul.
Tinerii au venit şi cu un apel către organele de drept să intervină în situaţia dată pentru că „este o intimidare clară în adresa jurnaliştilor, în adresa cetăţenilor, ca să nu filmeze, ca să nu-şi pună întrebări despre activitatea acestor persoane care deţin aceste clădiri”.
În semn de protest tinerii au făcut mai multe fotografii şi imagini video pe care să le distribuie prin intermediul reţelelor de socializare.
Platforma Demnitate şi Adevăr își dorește proces de tipul celui de la Nürnberg pentru curăţarea clasei politice din Republica Moldova. Partidul politic a prezentat joi două mecanisme pe care promite că le va aplica imediat ce accede la guvernare.
Prima cale constă în asigurarea condiţiilor pentru organizarea unui amplu proces de înfăptuire a justiţiei asupra tuturor celor care au uzurpat instituţiile statului şi care au comis crime ce au dus la sărăcirea populaţiei.
„După reformarea sistemică și curajoasă a justiţiei, care va fi realizată imediat după venirea Platformei Demnitate și Adevăr la guvernare, vor începe marile procese de judecată a persoanelor care au comis crime împotriva economiei naționale și a instituțiilor statului, inclusiv prin utilizarea mecanismului de confiscare extinsă a averilor, dobândite ilegal”, a declarat președintele partidului, Andrei Năstase.
Printre cele mai importante dosare, în care instituţiile anticorupție vor face lumină, iar o justiție independentă va face dreptate, se numără: furtul miliardului, concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău, spălarea miliardelor rusești prin sistemul bancar al Republicii Moldova, distrugerea Băncii de Economii (oferirea creditelor neperformante, pierderea controlului statului asupra BEM, etc); devalizarea sistemului bancar, atacurile raider, preluarea afacerilor prin acte grave de corupţie, săvârşite de elita politică a ţării, licitaţii frauduloase organizate la nivelul administraţiei publice centrale şi locale; organizarea schemelor criminale care au dus la devalizarea întreprinderilor de stat; prejudicierea bugetului statului prin organizarea unor scheme criminale, etc.
Cea de-a doua cale are drept scop asanarea clasei politice și a sistemului administrativ și se referă la lustrația clasei politice.
„Lustrația clasei politice reprezintă o modalitate complementară de eliminare din viața politică și din organele de conducere ale statului a persoanelor care, în virtutea funcțiilor de rang înalt, au contribuit direct la uzurparea puterii și menținerea regimului antipopular, au participat la distrugerea mecanismelor statale legale, democratice, fapte care, deși nu toate pot fi încadrate penal, au facilitat capturarea instituțiilor statului și încălcarea masivă a drepturilor omului, subminarea securității economice a statului și a stabilității macro-financiare.
Lustrația va fi realizată prin intermediul aprobării și implementării stricte a legii, care va interzice pe viață ocuparea unor funcţii publice, de demnitate publică și elective de către aceste categorii de persoane, precum și a persoanelor din domeniul politic și administrativ, care au fost complicii poliției politice în perioada sovietică. În acest context, vom cere desecretizarea arhivelor Securității și asigurarea unui acces neîngrădit al cetățenilor la documentele respective.
În vederea implementării acestor propuneri, va fi creată Comisia Națională pentru Lustrație, care va reprezenta autoritatea responsabilă de implementare a Legii Lustrației. Comisia va evalua conformitatea cu realitatea a declarațiilor de lustrație ale persoanelor, care urmează să ocupe un grup de funcții publice și demnități publice în baza noii Legi. Membrii acestei Comisii vor fi persoane cu o înaltă autoritate morală, fiind din afara sferei politice și având o reputație ireproșabilă”, a mai spus Năstase.
Formațiunea politică își mai propune și crearea unei Comisii naționale pentru investigarea crimelor regimului oligarhic în cele două faze ale sale: comunistă și pretins pro-europeană. În urma prezentării publice a raportului acestei Comisii, vom insista asupra condamnării oficiale a regimului oligrahic.
Nu geopolitica a scos oamenii în stradă, ci sărăcia lucie la care i-a adus regimul de la guvernare. Asta afirmă vicepreşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr, Alexandru Slusari.
„În ultimul timp suntem atacaţi dur de falşii proeuropeni, aşa-zişii statalişti şi pretinşii unionişti. Oare de ce se întâmplă acest lucru? Răspunsul este unul foarte simplu. Platforma DA a întrunit în echipa sa mai multe persoane notorii cu diferite viziuni în ceea ce ţine de vectorul extern al Moldovei – statalişti, unionişti, proeuropeni. De ce? Pentru că nu geopolitica ne-a unit în Piaţa Marii Adunări Naţionale, ci lupta cu un regim antipopular, care a adus pentru majoritatea cetăţenilor sărăcie lucie, genocid social, exodul masiv al populaţiei cu sute de mii de familii destrămate şi copii crescuţi fără părinţi, corupţie imensă, instituţii publice nefuncţionale pentru oameni”, susţine Slusari.
Potrivit lui, Platforma DA a pledat, pledează şi va pleda pentru modelul european de dezvoltare a ţării, înrucât toate problemele enunţate mai sus pot fi lesne şi eficient rezolvate dacă edificăm un stat de drept, cu o economie de piaţă functională, social orientată.
„Aceasta abordare este inedită pentru istoria contemporană a Moldovei. Noi nu ne încădrăm în paradigma politică tradiţională moldovenească, unde domină factorul geopolitic şi cel mai mult contează cine cu cine s-a fotografiat (cine cu Nuland, cine cu Băsescu şi cine cu Putin), şi nu cine şi cât a făcut pentru ţară. Când la întrebările despre capturarea statului şi distrugerea ţării timp de 8 ani Plahotniuc răspunde că important e să salvăm formal vectorul european. Dodon, când i se reproşează de ce l-a ajutat pe Plahotniuc să privatizeze hoteluri, a sărăcit populaţia cu zeci de milioane de dolari la procurarea energiei electrice, a încălcat flagrant legislaţia, reparând Preşedinţia şi vila Condriţa pe bani obscuri, pleacă repede la Moscova şi strigă că nu va semna nicio lege antirusă. Şalaru, în loc să explice ce s-a întâmplat cu acele locomotive reparate cu preţuri exagerate, strigă că răspunsul la toate problemele cetăţenilor este Unirea, fără a preciza cum trebuie să trăiască oamenii până se va produce acest act”, afirmă Alexandru Slusari.
„Iată de ce toţi cei care ani la rând au dezbinat artificial societatea şi au jefuit ţara sub paravanul geopoliticii se tem că pe scena politică vine un alt Partid – antisistem, reformator, concentrat pe consolidarea cetăţenilor în jurul unor subiecte comune pentru toţi, indiferent de apartenenţa etnică şi orientarea geopolitică. Noi nu am venit să facem politică pe seama oamenilor, ci să apărăm Oamenii. De aici şi frica celor, care au făcut şi fac şi în prezent politică din contul Oamenilor şi în spatele retoricii şi paravanelor geopolitice”, a punctat vicepreşedintele Platformei DA.
Uniunea Europeană anunţă că NU va mai transfera 28 de milioane de euro pentru a susţine reformele în sectorul justiţiei din Republica Moldova. Şi asta pentru că autorităţile de la Chişinău „au arătat un angajament insuficient” pentru a reforma acest sector.
„UE a urmărit cu atenţie procesul de implementare a reformelor şi a notat că autorităţile din Republica Moldova au arătat un angajament insuficient pentru a implementa reforme în sectorul justiţiei în anii 2014 şi 2015. Cu alocarea insuficientă a fondurilor şi a personalului, reformele necesare nu au fost implementate. Ca rezultat, progresul înregistrat nu a fost suficient”, se spune într-un comunicat de presă al Delegaţiei UE la Chişinău.
Acest lucru înseamnă că autorităţile din Republica Moldova nu au îndeplinit condiţiile UE pentru a primi un ultim transfer financiar în cadrul programului de reforme a sectorul justiţiei, în valoare de 28 milioane de euro. Această sumă nu va fi transferată în bugetul de stat al Republicii Moldova, ci va rămâne la UE, precizează Delegaţia UE în ţara noastră.
„UE continuă să ofere suport moldovenilor, care lucrează din greu pentru un viitor mai bun. Analizăm acum asupra modului în care am putea să ajutăm cetăţenii în anii care vin. Noi dorim să oferim prioritate proiectelor care îmbunătăţesc direct viaţa moldovenilor”, a declarat Şeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Ambasadorul Peter Michalko.
Totodată, UE a pus în aşteptare plăţile pentru suportul bugetar din alte patru sectoare, iar data la care vor fi făcute plăţile va fi clarificată în timp util.
În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Aliona Mandati, vicepreşedinta Platformei Demnitate şi Adevăr (PDA), a vorbit despre situaţia actuală din agricultură, despre schimbările ce au intervenit după ce a intrat în politică, despre colaborarea PDA cu PAS etc.
T: Doamna Mandati, sunteți din domeniul agricol. Cum puteți caracteriza succint starea actuală a sectorului agrar ?
A.M.: Agricultura continuă să fie într-o criză profundă. Competitivitatea producătorilor agricoli este una net inferioară comparativ nu doar cu omologii din țările dezvoltate din UE, dar și cu fermierii din țările vecine. Acces foarte limitat la resursele financiare, irigare insuficientă, monopolizarea piețelor de comercializare a producției agricole și impozitarea inechitabilă sunt cele mai mari probleme ale sectorului.
Subvențiile în Uniunea Europeană constituie în medie 500 euro la hectar. Chiar și în România sprijinul statului a ajuns deja la peste 200 euro per hectar. La noi suportul bugetar, recalculat la toata suprafață agricolă, este mai mic de 25 euro pentru un hectar. Totodată, Regulamentul de subvenționare devine în fiecare an tot mai birocratic.
Agricultorii moderni nicidecum nu își pot reveni după furtul miliardului și după devalorizarea monedei naționale.
La diferența de curs, fermierii, care au avut credite valutare, au fost nevoiți să achite sute de milioane de lei suplimentar. Doar întreprinderea mea a plătit din cauza acțiunii mîrșave a unui grup îngust de escroci, protejați la cel mai înalt nivel, diferența de curs în suma de peste 4,5 mln. lei.
Prețurile de achiziționare a producției agricole pentru mai multe culturi agricole dictează un mic cartel în frunte cu compania „Trans-Oil”, controlată de Plahotniuc. Aceasta, de regulă, stabilește prețurile de procurare a cerealelor și culturilor tehnice la nivel semnificativ mai mic decît cotațiile bursiere. Consiliul Concurenței este la noi practic nefuncțional, dar politica de intervenție din partea statului lipsește, deși există o lege specială în acest sens. În Moldova nu există un fond de intervenții, care să procure anumite cantități de producție agricolă de la fermieri, atunci cînd pe piață este saturată de produse. Astfel, agricultorii, chiar atunci când obțin recolte bune, sunt nevoiți să achite datoriile, să-și vîndă producția în primele luni după recoltare la prețuri mizere, care deseori nici nu acoperă prețul de cost.
În prezent, nici 5% din terenurile agricole nu sunt irigate. Pentru că nu s-a rezolvat problema accesului la apele din fîntînile arteziene, cu toate că modificarea legislativă a fost operată în 2014. Deși agricultorii au solicitat insistent, nu a fost introdus impozitul consolidat, care acumulează mai multe impozite și taxe și se calculează pe la suprafața terenului agricol, nu a fost votată multașteptata lege a zilierilor, care simplifică considerabil angajarea lucrătorilor sezonieri. Nu e de mirare că ramuri întregi ale agriculturii s-au scufundat în zona economiei cenușii.
T: Dar guvernarea cunoaște aceste probleme? Există o platformă de dialog între autoritățile statale și agricultorii ?
A.M.: Primul ministru s-a întîlnit cu reprezentanții asociațiilor de fermieri prima și ultima dată în aprilie 2016. A fost creat un grup de lucru, care urma să discute cele mai importante probleme din domeniul agricol. Dar, la modul practic, în continuare nu s-a întîmplat nimic. Grupul de lucru a fost convocat de două ori fără rezultate palpabile pentru agricultori. Pe urmă, consilierul Prim-ministrului pe agricultură a plecat din serviciu și actualmente, după cîte știu, șeful Guvernului nu dispune de consilier pe problemele sectorului agroindustrial. Ministrul Agriculturii, după cum știți, a fost arestat. Mai apoi s-a început reforma Guvernului. Acum merge procesul comasării mai multor ministere. Producătorii agricoli din nou au rămas singuri cu problemele lor.
Vă mai aduc un exemplu, care denotă elocvent atitudinea guvernării față de agricultori. În aprilie 2016 pomicultorii din nordul țării au pierdut în urma înghețurilor de primăvară peste 400 mln. lei. Probabil, ați auzit multe promisiuni că statul le va sări în ajutor. A trecut un an și jumătate, dar nici pînă în prezent fermierii, care au suferit primăvara trecută nu au primit despăgubiri în suma totală de 13 mln. lei. Asta după ce lista beneficiarilor a fost castrată prin excluderea sutelor de pomicultori sub diferite pretexte.
T: Sunteți unul din puținii oameni de afaceri, care a îndrăznit deschis să se implice în politica, aderînd la un partid de opoziție. Ați simțit presiunea guvernării după acest pas?
A.M.: Pînă când am început să susţin deschis un partid de opoziție, nimeni din mass-media nu a vorbit negativ de activitatea mea economică. Mai mult decît atît, dacă veți ridica arhivele video la unele posturi de televiziuni ale lui Plahotniuc, veți găsi acolo reportajele despre cum fructele crescute de întreprinderea mea, în premieră au fost exportate în UE, imediat după semnarea Acordului de Asociere. Tot acolo sunt niște cifre statistice ce țin de sumele investițiilor, efectuate de compania mea în modernizarea afacerii, precum și cîte locuri de muncă au fost create în ultimii 5 ani în satul Domulgeni, raionul Florești, unde activează firma mea.
Doar că aceste informații absolut corecte imediat au fost uitate de holdingul oligarhului după ce eu am spus tranșant că lucrurile merg rău în țara, iar partidul lui Plahotniuc, denumit nu știu de ce „democrat”, are mai multă nevoie de personaje „тупые и послушные”. Îndată am devenit unul din principalii dușmani ai regimului, mai ales după ce am aderat la Platforma DA, un partid care are o poziție intransengentă în ce privește lupta pentru eliberarea statului capturat de mafie. Ziariștii, plătiți din banii furați, au început să estimeze valoarea automobilului meu, procurat în leasing. Au apărut niște inepții precum că eu chipurile folosesc ilegal apă în casa mea. La mine în oficiu au venit mai mulți mesageri cu reputație dubioasă, care tot mă avertizau că mâine-poimâîne vor veni la mine cei de la CNA și o să mă închidă. Unul din foștii mei parteneri de afaceri a fost presat ca să iasă public în conferință de presă și să vorbească despre datoriile mele inexistente față de dînsul. Foarte mult au suferit apropiații mei, ascultînd acest linșaj mediatic.
Este greu de luptat impotriva acestei campanii mîrșave de denigrare în situația în care spațiul mediatic cu acoperire națională este controlat plenar de un singur om. De exemplu, a doua zi după ce a apărut știrea despre apă, am prezentat public toate documentele ce confirmă că eu folosesc absolut legal apă pentru casa mea. Dar cei care au dat cu noroi în mine, nu au arătat aceasta informație. În ciuda acestei campanii mizerabile, eu simt o mare susținere din partea oamenilor cu care zilnic mă întîlnesc alături de colegii mei din Platforma DA. Poporul tot mai mult învață să separe grîul de neghină și nu mai vrea să fie prostit de cei care 8 ani au fost la guvernare și au distrus țara noastră.
T: Cum vedeți activitatea Platformei DA în contextul următoarelor alegeri parlamentare, după modificarea sistemului electoral?
A.M.: În primul rând, lupta pentru anularea votului mixt nu s-a terminat. Din discuțiile noastre cu oamenii ne-am convins, că acest „fruct” al colaborării lui Plahotniuc cu Dodon nu are susținerea populației. Guvernarea a mințit atunci când a vorbit despre faptul că există consens național în această problemă. În realitate, poporul vrea o altă clasă politică, iar modificările operate de tandemul democraților și socialiștilor vor împiedica această schimbare, vor face mai dificilă sancționarea politică și penală a politicenilor, care au furat țara.
Totodată, modificarea sistemului electoral a deteriorat substanțial relațiile noastre cu Uniunea Europeană, acestea atingând cel mai critic nivel din 2003 încoace. Țara riscă să fie izolată de Occident și aruncată într-o zonă de turbulență cu consecințe imprevizibile și poate ireversibile. Iată de ce Platforma DA a propus ca în această chestiune de importanță majoră (modalitatea de alegere a deputaților) să se apeleze în mod constituțional la popor, în cadrul unui referendum.
T: Aveți sprijinul altor forțe civice, politice în acest sens?
A.M.: Deocamdată, societatea civilă, oamenii cu care intrăm zilnic în contact în cadrul Campaniei naționale „O strângere de mână din inimă” constituie unicul suport al nostru. De fapt, e la fel ca și în cazul colectării celor peste 400 000 de semnături pentru referendum sau în cel al inițiativei noastre de îmbunătățire a actualului sistem proporțional de vot cu deschiderea listelor, cu votul prin corespondență, cu facilitarea implicării diasporei, a tinerilor, a femeilor.
T: Sistemul proporțional preferențial propus de Platforma DA a fost ignorat de guvernare și următoarele alegeri se vor desfășura după sistemul mixt. Cum veţi proceda?
A.M.: În aceste condiții dificile determinate și de 8 ani de profanare a valorilor europene, este foarte important să dăm un semnal pozitiv alegătorilor în privința unității forțelor antioligarhice și realmente proeuropene. Anume pentru a atinge acest scop, am făcut colegilor de la PAS o ofertă politică, privind semnarea unui Acord strategic de lungă durată (valabil pentru parlamentare, locale și prezidențiale).
T: Dar la concret, ce presupune colaborarea la următoarele alegeri parlamentare?
A.M.: Colaborarea presupune un bloc comun, creat pe principiul de paritate și unitate atât pe liste, cât și în circumscripții.
T: Și care a fost răspunsul?
A.M.: Din păcate, la fel ca și la prezidențiale, răspunsul întârzie. O asemenea experiență am cunoscut deja. În toamna lui 2016, noi am avut rezultatele reale ale unor sondaje de opinie interne ale PD, privind șansele candidaților Andrei Năstase și Maia Sandu. Vă amintiți că anume acest instrument a fost unicul criteriu de identificare a candidatului unic acceptat de dna Sandu, mersul în teritoriu, conferințele comune etc., nefiind acceptate.
Din datele furnizate din anturajul PD, am aflat că Vlad Plahotniuc a intervenit de mai multe ori în studiile sociologice la nivelul colectorilor, chiar și în cele comandate de străini. Cunosc că inițial, în câteva sondaje, Andrei Năstase a avut un scor mult mai bun, era foarte aproape de procentajul lui Igor Dodon. Însă, după intervenţia GBC, rezultatele finale au fost modificate în defavoarea liderului Platformei DA. Andrei Năstase a știut acest lucru. Despre asta i-am comunicat și dnei Sandu la ședința Consiliului Politic National din 14 octombrie 2016.
Dar, în condițiile în care candidatul PAS a insistat să candideze, de dragul intereselor țării și a speranței oamenilor într-o schimbare, Andrei Năstase s-a retras din cursa prezidenţială și, împreună cu echipa, a continuat campania electorală în favoarea candidatului comun.
În prezent, arma sondajelor din nou este aplicată împotriva noastră, dat fiind faptul că Plahotniuc dorește lichidarea cu orice preț a unei forțe politice redutabile. El știe foarte bine, că noi niciodată nu vom face coaliție cu PD. Speranța sa se îndreaptă către alte partide de opoziție pe care fie le controlează încă de pe acum, fie le va îmblînzi să colaboreze cu el de dragul salvării parcursului european, o sintagmă care în ultimii ani a fost cea care a nenorocit acest popor şi a pustiit țara. Or, integrarea europeană și Plahotniuc sunt antonime, lucruri total opuse. Iată de ce în curând vom avea zeci de sondaje, tipărite la GBC, care ne vor poziționa cât se poate de jos, fie chiar sub zero procente. Iar analiștii vor analiza rezultatele în studiouri de televiziune controlate, publice și private, influențînd opinia publica națională și internatională.
Într-un stat ca R. Moldova, deciziile majore ale noii clase politice nu se pot baza doar pe sondaje. Ele trebuie luate cu responsabilitate și asumate politic. Pentru noi, cele mai palpabile studii sociologice sunt întîlnirile cu oamenii, în sate și orașe, în Diaspora uitată de politicieni și sociologi.
În acest context, nu ne rămâne decât să facem apel la rațiune și la înțelegerea faptului că doar o opoziție unită antioligarhică are șanse bune să acumuleze mai multe voturi la alegeri și să facă schimbarea, așteptată de oameni.
Ceea ce trebuie să se înțeleagă, e că nu vom mai accepta niciodată stabilirea unor reguli de joc după criteriile controlate de Plahotniuc, în special nu ne vom ghida de măsurările lui a căldurii și receptivității oamenilor față de Platforma Da și Andrei Năstase.
Sistarea finanțării din partea Uniunii Europene pentru reformarea justiției în Republica Moldova reprezintă un semn că actuala guvernare nu mai beneficiază de încredere la Bruxelles, este de părere analistul Vlad Țurcanu.
