Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr împlineşte astăzi doi ani de existenţă. Formaţiunea care este o emanaţie politică a mişcării populare, exprimate în cadrul Marilor Adunări Naţionale din 6 şi 13 septembrie 2015, organizează astăzi Ziua Uşilor Deschise, în cadrul căreia vizitatorii au ocazia să revadă imagini istorice, dar şi mărturii ale începutului mişcării protestatare.

Andrei Năstase, preşedintele Platformei DA: „Acum doi ani, a luat naştere alternativa politică viabilă a actualei clase politice, fie ea guvernarea oligarhică sau opoziţia geopolitică. Aceşti oameni au obţinut prima victorie atunci când din stradă, fără a o abandona, au mers pe palier politic şi au creat Platforma DA ca entitate politică, care mai apoi urma să edifice nişte structuri şi componente ale sale.  A fost o victorie pentru noi, pentru că fiecare vroia să-şi vadă de activităţile sale, acolo unde era un om prosper, împlinit şi nu avea nevoie neapărat să se exprime şi politic.

Atunci când nimeni nu a vrut să facă opoziţie guvernării oligarhice, nimeni nu a vrut să se ia de piept cu această mafie instalată de mai bine de 15 ani în RM, noi am făcut acest lucru. Sigur ei ne-au vrut în stradă, să rămânem pe palier civic. Am decis să rămânem şi în stradă, să rămânem şi alături de oamenii ieşiţi să-şi spună păsul, dar şi să oferim acestor oameni o alternativă politică viabilă. Cel mai important lucru pe care l-am reuşit este că am rămas oameni printre oameni şi după ce am păşit pe palierul politic.

Dinu Plângău, liderul organizaţiei Tinerii DA: Sunt doi ani de realizări, de succes acolo unde nimeni nu ne prezicea că vom reuşi. Eram anul doi de facultate când din visteria statului s-a furat un miliard de dolari. Spiritul nostru civic şi intenţiile bune de a schimba ceva în RM ne-a scos în stradă. De atunci am organizat proteste la care au ieşit zeci de mii de oameni în stradă. De fiecare dată am aflat că RM nu este cunoscută doar din cauza scandalurilor din politică, dar şi datorită reuşitelor Platformei DA. Protestele masive din RM au demonstrat că oamenii vor schimbare.

Referendumul organizat de Platforma DA, cele 400 de mii de semnături colectate într-un timp record, au demonstrat că avem o capacitate enormă de mobilizare, iar gestul matur făcut de preşedintele nostru Andrei Năstase în campania prezidenţială a demonstrat că politica din RM poate da semnale de maturitate, că nu totul se limitează la interese de partid, că interesul ţării prevalează asupra intereselor înguste. Acum, după doi ani de activitate politică, suntem şi membrii familiei PPE, una dintre cele mai mari formaţiuni politice din UE, care deţine cele mai importante funcţii. Am făcut un pas enorm ca şi Organizaţia de tineret al Platformei DA să fie parte a celei mai mari şi prestigioase instituţii de tineret din UE, cea a PPE. Astăzi am trimis cererea de aderare şi avem toate şansele ca în cel mai scurt timp să facem parte din ea.

Inga Grigoriu, vicepreşedintele Platformei DA: Pe 13 septembrie 2015, în cadrul unui protest masiv desfăşurat în PMAN, cetăţenii solicitau  o nouă clasă politică, de alternativă. Personalităţi notorii precum Stanislav Pavlovschi, Igor Boţan s-au expus în PMAN şi această teză a fost votată printr-o rezoluţie la finalul acestui protest masiv, astfel încât Consiliul Marii Adunări Naţionale urma să purceadă la edificarea noii mişcări politice, de alternativă, de încredere populară care să îndeplinească toate năzuinţele cetăţenilor. Astfel a luat naştere prima intenţie, cetăţenii neavând încredere în clasa politică care era şi este una coruptă şi infectă, supusă în totalitate unui penal şi grupului care îl deserveşte.

Din Platforma DA fac parte cetăţenii deşteptaţi, cărora le pasă de ceea ce se întâmplă în ţară, care au fost participanţi activi la toate protestele antiguvernamentale, care nu au avut funcţii publice în stat, nu au fost implicaţi in diverse scandaluri de corupţie sau delapidări de fonduri publice. La primul Congres, preşedinte a fost ales preşedinte Andrei Năstase, cunoscut societăţii ca un înverşunat luptător pentru o ţară liberă de criminali aflaţi la conducere. De asemenea, datorită rezistenţei oamenilor, în ianuarie 2016, după o serie de proteste la rând pe frig şi ger, Plahotniuc nu a fost acceptat ca premier. Prin faptul că suntem o emanaţie a mişcării protestatare, suntem responsabili în faţa cetăţenilor RM, să creem o ţară în care să vrei să trăieşti.

Liviu Vovc, vicepreşedintele Platformei DA: De la constituirea Platformei DA am ştiut care este pulsul societăţii, ştiam ce îi doare pe oameni şi ce îşi doresc. De fiecare dată, Platforma DA a venit cu idei, cu iniţiative, cu propuneri cum să dezvoltăm statul astfel ca cetăţenii să se simtă bine aici, acasă. Platforma DA a iniţiat referendumul pentru modificarea Constituţiei. Pe lângă alegerea directă a şefului statului, acesta presupunea şi demiterea preşedintelui de către popor, reducerea numărului de deputaţi, dar şi scoatera imunităţii.

La temperaturi de minus 15 grade, împreună cu cetăţenii am reuşit colectarea a sute de mii de semnături, lucru care a pus presiune pe guvernare ca să modifice Constituţia, chiar dacă este pus sub semnul întrebării modul în care au făcut acest lucru. Au purces la alte căi care sunt o deprindere pentru actuala guvernare. Platforma DA are deja doi ani de când luptă pentru o ţară în care să vrei să trăieşti şi alături de cetăţeni vom reuşi acest lucru.

Chiril Moţpan, secretarul Platformei DA: Doi ani este o perioadă suficientă ca să devină puternică, cu structuri teritoriale solide, cu patrioţi adevăraţi, care au răspuns de fiecare dată la chemarea de la conducere. Structurile sunt oamenii care ne reprezintă. Avem 36 de structuri bine organizate, unele mai mici, altele foarte puternice, dar şi două organizaţii de tineri şi femei. Am reuşit să devenim o forţă de temut pentru regimul actual. Suntem cea mai puternică forţă a opoziţiei proeuropene, o echipă care se comportă cu demnitate faţă de cetăţeni.

Evident că succesele se datorează nu în ultimul rând lui Andrei Năstase, dar şi echipei care a mers în teritoriu, a îngheţat de frig, muncind pentru o cauză nobilă. Suntem convinşi că cu forţele pe care le avem, chiar dacă intimidările nu încetează, chiar dacă sunt distruse afacerile unor susţinători, Platforma DA nu se va dezice de idealurile sale, va răspunde chemării cetăţenilor şi acestei naţiuni care se vrea liberă de mafie, de guvernanţi obscuri, de un individ care pune piciorul în gâtul fiecărui intre noi. Platforma DA este entitatea politică care se poate opune şi se va opune, pentru a face schimbarea spre bine

Aliona Doroş, preşedinta Organizaţiei de Femei a Platformei DA: Vreau să mulţumesc doamnelor care s-au implicat în acest război care este între bine şi rău, adevăr şi minciună, dreptate şi fărădelege. Aceste doamne sunt nişte femei curajoase şi demne. Scopul organizaţiei este de a promova doamnele şi a le încuraja să se implice în viaţa social politică, pentru a putea dezbate problemele femeilor şi copiilor.  La Berlin au fost încurajaţi şi felicitaţi pentru aderarea la PPE şi ni s-a spus că avem tot sprijinul atât a Germaniei, cât şi UE în tot ce ţine de principiul egalităţii de şanse şi promovarea femeii în politică.

Victor Leancă, preşedintele Uniunii pensionarilor din RM: În Republica Moldova toţi absolut, de la cei mai tineri la cei mai în vârstă, aşteaptă schimbări.  Sunt fericit în fiecare zi să mă aflu alături de aşa o echipă frumoasă şi activă şi cu nişte gânduri foarte bune faţă de orice cetăţean al RM, în special pentru cei de vârsta a treia. Suntem o armată mare. 712 mii de pensionari. Platforma DA este unica platformă politică care într-adevăr se gândeşte la această categorie de cetăţeni.  În acele zece priorităţi al Platformei DA se spune clar care sunt căile principale pentru a îmbunătăţi starea de viaţă a oamenilor, de la cei mai de tineri şi până la cei mai în vârstă.

Alexandru Slusari, vicepreşedintele Platformei DA: Platforma DA este pregătită pentru actul de guvernare. Acum un an am elaborat un program social liberal cu reforme complexe, ample, profunde şi rapide. În ultimul an am ieşit cu zeci de declaraţii punctuale privind soluţionarea problemelor din diferite domenii. Principalele iniţiative ale Platformei DA sunt: reforma alternativă a sistemului de pensii cu majorarea rapidă până la minimul de existenţă, micşorarea rapidă a tarifelor la energia electrică şi gaze naturale, recuperarea miliardelor furate de la cetăţeni şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi, stimularea businessului legal şi combaterea economiei tenebre, deoffshorizarea ţării, descentralizarea RM şi consolidarea autonomiei locale, combaterea corupţiei cu implementarea legii lustraţiei şi confiscarea extinsă a averilor dobândite ilicit, perfecţionarea sistemului electoral cu introducerea listelor deschise, demonopolizarea pieţei mediatice şi susţinerea presei libere şi independente, protejarea producătorilor autohtoni, sprijinirea micului business şi mijlociu, susţinerea fermierilor, protejarea mediului şi salvarea râului Nistru, reforma în educaţie şi multe altele. Cu certitudine, Platforma DA are arsenalul necesar şi voinţa politică suficientă pentru a face ordine în ţară în maximum 2-3 ani  şi a spun „da” traiului decent al cetăţenilor.

Sursa:jurnal.md

Astăzi se împlinesc doi ani de la de la fondarea Platformei Demnitate şi Adevăr pe scena politică din Republica Moldova. Cu această ocazie, membrii DA organizează Ziua Uşilor Deschise. 

Totodată, Platforma DA va organiza un flashmob în faţa Băncii Naţionale, la care se va cere repetat publicarea raportului Kroll II privind frauda bancară.

„După Marea Adunare Naţională organizată de Platforma Civică Demnitate şi Adevăr pe 6 septembrie, 2015, la care au participat cca 100.000 de oameni, protestatarii au votat pentru edificarea unei mişcări politice de alternativă, fapt ce s-a şi întâmplat în trei luni, astfel apărând pe scena politică Platforma DA”, spun membrii DA.

Pe13 decembrie  2015, Andrei Năstase este ales în calitate de preşedinte al Platformei DA, iar printre liderii marcanţi ai Platformei DA se numără Stanislav Pavlovschi, ex-judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, ex-procuror,  Alexandru Slusari, jurist, istoric şi preşedinte al uniunii asociaţiilor fermierilor şi agricultorilor, Liviu Vovc, doctorand în arhitectură, unul dintre tinerii, care au pus baza noii mişcări protestatare, Inga Grigoriu, antreprenor, de asemenea iniţiatoarea protestelor din ianuarie 2015, Dinu Plîngău, student la drept, organizatorul primelor proteste, Alex Cozer, jurnalist, Chiril Moţpan, colonel de poliţie în rezervă, profesorii universitari Dumitru Maxim şi Sergiu Cataranciuc.

Reprezentaţii Platformei DA spun că la Ziua Uşilor Deschise vizitatorii vor avea ocazia să discute cu liderii Platformei DA, să revadă imagini istorice, mărturii ale începutului mişcării protestatare, ale constituirii Platformei DA şi ale activităţii dense desfăşurate de aceasta în cei doi ani de existenţă, încununată recent cu intrarea în PPE – cea mai influentă familie politică europeană.

„Cetăţenii vor fi bineveniţi să se implice în procesul de creare a unei clase politice noi prin aderarea la Platforma Demnitate şi Adevăr, depunând cererile chiar în incinta sediului nostru, într-o zi memorabilă. Vizitatorii vor putea socializa cu oamenii din spatele ecranelor şi vor avea posibilitatea să contribuie la fortificarea Platformei Demnitate şi Adevăr prin procurarea insignelor şi prin donaţii”, mai spun membrii DA.

Evenimentul va începe la ora 11:00 cu un briefing de presă, iar oaspeţii sunt aşteptaţi între orele 12:00 şi 16:00. Adresa sediului Platformei DA este 31 August 1989, nr. 15.

Sursa:jurnal.md

Vlad Plahotniuc

Aproape necunoscut în România, omul care din când în când face breaking news-uri despre omoruri în Federaţia Rusă este stăpânul absolut al ţării de la Est de Prut. Pe străzile din Chişinău, de la oameni simpli la oameni politici, toţi se feresc şi să-i pronunţe numele de teamă că ar avea repercusiuni.

Vladimir Plahotniuc controlează autoritar toată viaţa Moldovei. De la justiţie la sănătate, de la armată la sectorul financiar-bancar, Plahotniuc este în toate. Are multiplă cetăţenie, moldovenească şi a Federaţiei Ruse, şi, printr-un artificiu legislativ, deţine un paşaport românesc sub numele de Vladimir Ulinici, se menţionează într-un articol publicat de cotidianul.ro.

S-a născut pe 1 ianuarie 1966, a făcut şcoala primară în satul Grozeşti, raionul Nisporeni. În anul 1991 a absolvit Universitatea Tehnică din Moldova, cu diplomă de inginer, iar în 2002 a obţinut titlul de master în business şi administrare la aceeaşi universitate. Despre perioada anilor ’90, Plahotniuc refuză să povestească cu ce s-a ocupat. Devine persoană publică în anul 2001, când, în mod bizar, este numit de Dan Ion Popescu director la Petrom Moldova SA, parte a grupului Petrom România, iar de aici se naşte suspiciunea că ar fi agent al SIE. În această perioadă, în care oligarhul s-a ocupat de afacerea Petrom Moldova, toate afacerile i-au mers foarte bine, iar asta în Moldova este pusă pe seama bunei relaţii pe care a avut-o cu fostul preşedinte comunist Vladimir Voronin, comuniştii fiind debarcaţi de la putere pe 7 aprilie 2009.

În anul 2010 devine parlamentar al Partidului Democrat din Moldova şi ocupă în câteva rânduri funcţia de vicepreşedinte al acestei formaţiuni politice. La sfârşitul lunii octombrie 2013 renunţă la mandatul de deputat, declarând că vrea să se ocupe mai mult de partid. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 a câştigat un nou mandat de parlamentar, la care renunţă în iulie 2015, imediat după votarea guvernului Streleţ; oligarhul, controlând justiţia din Moldova, nu dorea să se asocieze cu scandalul furtului miliardului, ce avea să izbucnească lunile următoare. În ianuarie 2016, pe fondul izbucnirii scandalului „furtul miliardului“, ce a adus la arestarea fostului prim-ministru Vlad Filat şi la demisia premierului PLDM-ist Valeriu Streleţ, Biroul Politic al Partidului Democrat a înaintat propunerea de prim-ministru Vlad Plahotniuc preşedintelui Republicii Moldova de la acea dată, Nicolae Timofti. Doar reacţia promptă a zecilor de mii de oameni din stradă a făcut ca mogulul Plahotniuc să nu fie şi în ziua de astăzi premierul Moldovei. Actualmente, Plahotniuc este preşedintele Partidului Democrat şi, începând cu această vară, vicepreşedinte al Internaţionalei Socialiste.Laura Codruţa Kovesi şi Viorel Chetraru la Chişinău.

Vrea să schimbe legea

În primăvara aceasta, controversatul om politic Plahotniuc a anunţat că intenţionează să schimbe legea electorală din Moldova prin introducerea votului uninominal. Ignorând avertismentele internaţionale şi nesocotind Raportul Comisiei de la Veneţia, oligarhul a reuşit să treacă prin parlament această nouă lege electorală, care presupune ca jumătate din parlamentul moldovean (51 de mandate) să fie atribuite prin vot uninominal într-un singur tur, cum se aleg primarii la noi, iar cealaltă jumătate de parlament urmează a fi desemnată prin vot pe listă. Această modificare a Codului electoral a fost susţinută de socialiştii lui Igor Dodon şi de popularii lui Iurie Leancă.

Afaceristul Plahotniuc a ştiut foarte bine să pună mâna pe toate instituţiile de presă din România care şi-au deschis ediţii de Moldova. Că vorbim despre Realitatea, Adevărul sau Evenimentul Zilei, toate au ajuns în ţarcul lui şi, în momentele importante, acestea i-au slujit cauza. În felul acesta, marii cunoscători ai problemei basarabene din presa românească, unii dintre ei care au fost şi sunt consilieri prezidenţiali, au fost plătiţi în mod direct sau indirect de Plahotniuc.

Profesorul Iulian Chifu, prin Evenimentul Zilei şi, mai nou, prin Deschide.md, este cel mai mare propagandist al lui Plahotniuc şi, din păcate pentru Moldova, asta împiedică autorităţile de la Bucureşti să conştientizeze realităţile politice din Moldova. Şi ca să înţelegem cât de puternic a pătruns oligarhul Plahotniuc în structurile de securitate de la Bucureşti, trebuie să privim spre toamna trecută, când, printr-o manevră extrem de abilă, Plahotniuc a reuşit să o bage pe Laura Codruţa Kovesi în jocul electoral, transformând-o astfel pe şefa DNA în vehicul de imagine pentru Igor Dodon. În săptămâna dinaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale din Moldova, şefa DNA, împreună cu ministrul Justiţiei Raluca Prună, au fost la Chişinău, unde au oferit consultanţă în combaterea corupţiei procurorilor moldoveni controlaţi de Plahotniuc. În acea săptămână toate televiziunile lui Plahotniuc şi ale socialiştilor au transmis imagini cu Kovesi şi Viorel Chetraru (şeful CNA), însoţite de titlul „DNA a trecut Prutul“, în condiţiile în care candidatul proeuropean Maia Sandu avea ca principală temă electorală combaterea corupţiei. Manevra i-a derutat pe moldoveni şi aceasta a fost în folosul candidatului prorus Igor Dodon; acesta, de fapt, fiind preferatul lui Plahotniuc pentru fotoliul prezidenţial, în intenţia de a-şi perpetua nestingherit afacerile şi în continuare de a ţine în captivitate Republica Moldova.

O nouă farsă a oligarhului

Centrele revanşarde de la Moscova schimbă accentele: la Chişinău, principalii beneficiari ai războiului informaţional rusesc se declară contra propagandei externe.

Zilele trecute, principalul partid de guvernare de la Chişinău, Partidul Democrat din Moldova, a propus atenţiei parlamentului moldovean un proiect de lege privind modificarea Codului audiovizualului, prin care să se instituie un mecanism de asigurare a securităţii informaţionale a statului. S-ar părea că lucrurile şi intenţiile sunt clare, dar nu este tocmai aşa.

Tot zilele trecute, în cadrul unei vizite în SUA, preşedintele Partidului Democrat, oligarhul Vlad Plahotniuc, a menţionat că Federaţia Rusă duce o propagandă agresivă, impune măsuri economice defavorabile, dar şi susţine forţele politice proruse din Republica Moldova. În perspectiva alegerilor parlamentare din toamna anului viitor, acesta a mai declarat: „Important este să menţinem cursul european şi să nu permitem preluarea puterii de către forţele proruse“. S-a referit, desigur, la pericolul iminent din partea pupilului său, socialistul Igor Dodon, pe care tot Plahotniuc l-a ajutat să ajungă preşedinte al Republicii Moldova, în detrimentul Maiei Sandu, reprezentantă a opţiunii tranşant europene.

Informându-i pe oficialii americani despre vulnerabilitatea Moldovei la campaniile mediatice de manipulare din exterior şi despre elementele grave de defăimare la adresa Chişinăului, dar şi a partenerilor din UE şi SUA, oligarhul Plahotniuc nu a recunoscut însă că tocmai el retransmite pe teritoriul Republicii Moldova principalul post de televiziune din Rusia – Pervîi Kanal –, fapt pentru care an de an se alege cu bani frumoşi.

Luat la bani mărunţi, vom atesta că liderul coaliţiei de guvernare de la Chişinău, Vladimir Plahotniuc, este unul din principalii detractori ai modernizării europene a Republicii Moldova. În perioada contemporană, niciun alt partid sau politician din stânga Prutului nu a excelat mai mult în a menţine acest teritoriu în raza de bătaie a propagandei ruseşti, pentru a nu permite, desigur, ieşirea Moldovei de pe orbita Kremlinului. În primul rând, s-a acţionat prin postul său de televiziune Prime, care este postul cu cea mai mare audienţă din R. Moldova. Aceasta se datorează acoperirii mari şi a frecvenţei de eter deţinută de companie, iar o mare parte din programul Prime o reprezintă retransmisia postului rusesc Pervîi Canal, care elaborează emisiuni propagandistice deosebit de toxice la adresa a tot ce este legat cu Occidentul. Iar cât de încâlcite sunt fibrele existenţiale ale politicii moldoveneşti putem remarca din relaţia de afaceri cu Plahotniuc a lui Andrian Candu, un alt luptător declarat cu propaganda rusească, fin de cununie al lui Plahotniuc şi, prin cumul, preşedinte al parlamentului de la Chişinău, care s-a ales cu un chilipir anul trecut de 11,5 milioane lei moldoveneşti (circa 650.000 USD), participând, colateral, la promovarea propagandei ruseşti. Astfel, presa a scris că Andrian Candu deţine 10% din capitalul social al firmei Prime Management, celelalte 90% fiind proprietatea oligarhului Vladimir Plahotniuc.

Pentru a conştientiza adevăratele intenţii ale lui Plahotniuc, trebuie să ne amintim că el a fost omul care, în 2007, a determinat sistarea transmisiunii TVR 1 pe teritoriul Republicii Moldova, pe frecvenţa a doua de stat. De aici, cetăţenii acestui stat capturat au rămas la cheremul maşinilor de propagandă ruseşti, care au modelat mentalul colectiv atât de bine, încât astăzi numărul euroscepticilor îl depăşeşte pe cel al adepţilor integrării europene a Republicii Moldova. De această crimă se face vinovat fostul regim comunist, regim din care au făcut parte, oficial sau neoficial, actualul preşedinte al democraţilor de la Chişinău, Vladimir Plahotniuc, şi ex-preşedintele acestui partid, Marian Lupu, aprig promotor al „limbii moldoveneşti“, din punct de vedere politic.

Oponenţii actualului regim oligarhic de la Chişinău, care urmăreşte interese eminamente personale şi de clan, s-au obişnuit cu faptul că, adesea, în exterior nu se cunoaşte adevărata calitate a elitei politice şi administrative din Republica Moldova. O excepţie ar fi, poate, ex-preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, astăzi prizonier al preşedintelui Ucrainei, oligarhul Petro Poroşenko, ultimul fiind un vechi şi bun prieten al oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc. Vorbind despre Georgia, Ucraina şi Moldova, Saakaşvili a spus într-un interviu că toate aceste trei ţări sunt interconectate: „Ar fi o ruşine pentru mine dacă aş fi un prieten al oligarhilor. Ce avem în toate aceste ţări e că lucrurile nu sunt aşa cum par. Georgia e controlată de un oligarh, Moldova este controlată de un alt oligarh, Ucraina este controlată de câţiva oligarhi care deţin toată guvernarea şi 70% din PIB. Şi după aceea vin politicienii din Occident şi strâng mâinile unor prim-miniştri sau miniştri, dar ei nu sunt ceea ce se prezintă. Nu ei conduc acele ţări. Acele ţări sunt controlate de oligarhi“.

Cum a desfiinţat statul Republica Moldova

În Republica Moldova democraţia a încetat deja să mai fie o realitate, or, responsabilii organizaţiilor care exercită puterea reală nu sunt aleşi în mod democratic şi publicul nu e informat în ceea ce priveşte deciziile lor. Aserţiunea este valabilă, în primul rând, în cazul oligarhului controversat, preşedinte al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, care, deşi nu deţine nicio funcţie oficială în stat, este omul care-i ţine în anticameră pe toţi ministeriabilii, dar şi pe procurori, judecători, directori de media, oameni de afaceri etc.

Cu un rating personal de popularitate de circa 4%, Vladimir Plahotniuc se ambiţionează să gestioneze soarta Republicii Moldova, în pofida faptului că numele său figurează într-o mulţime de dosare cu rezonanţă, fiind învinuit de atacuri raider, de implicare în tentative de omor etc. Situaţia a fost perfect descrisă de către editorialistul Petru Bogatu, astăzi angajat la o televiziune deţinută de Plahotniuc, care spunea odinioară că oligarhul şi-a subordonat procurori şi judecători şi pe această cale a subjugat instituţiile constituţionale. Ca rezultat, a făcut din stat o firmă privată, iar  din justiţie – un fel de gestapou pentru intimidarea şi îngroparea adversarilor politici.

În plus, Bogatu a mai specificat că, în situaţia în care Republica Moldova a ajuns să fie guvernată nu de autorităţile publice constituţionale, nu de guvern, nu de preşedintele republicii, ci de un individ fără nicio demnitate oficială, „statul nu mai există. A fost desfiinţat. Distrus. Anihilat. Prin mituire, intimidare şi tranzacţionare ilicită“.

La modul real, numele lui Vladimir Plahotniuc este asociat cu o mulţime de scandaluri legate de atacuri raider, de suprimare a oponenţilor politici, de viciere a democraţiei şi a libertăţii presei. Chiar zilele trecute, preşedintele Partidului Democrat din Moldova a fost pomenit în contextul unei tentative de asasinare a unui bancher fugar rus, dar şi în România, pe marginea unui proces pierdut cu omul de afaceri Porumboiu.

Intenţiile guvernanţilor de la Chişinău şi Bucureşti

Acest personaj, Vladimir Plahotniuc, a reuşit anul acesta să acceadă în fotoliul de vicepreşedinte al Internaţionalei Socialiste, unul dintre oponenţii săi politici, refugiat peste hotarele Republicii Moldova, învinuindu-l că şi-a cumpărat funcţia pentru a se legitima pe arena internaţională. Deoarece nu ţine de competenţa noastră să certificăm veridicitatea acestor acuzaţii, vom remarca doar că Internaţionala Socialistă are doar de pierdut de pe urma colaborării cu asemenea personaje controversate. Vom aminti aici că, pe linie doctrinară, Partidul Democrat din Moldova este partener cu Partidul Social Democrat din România, formaţiunile având semnat până şi un acord de colaborare. Astfel, conducerile Partidului Democrat din Moldova şi Partidului Social Democrat din România au semnat, pe 9 septembrie 2014, un protocol de colaborare şi parteneriat. Amiciţia dintre conducătorii PSD şi zişii democraţi de la Chişinău ridică mai multe semne de întrebare, îndeosebi dacă e să ne amintim că acelaşi Partid Democrat din Moldova a mai semnat un acord de colaborare, de astă dată cu partidul Rusia Unită, formaţiune a ţarului rus Vladimir Putin. Acest subiect merită o atenţie aparte, deoarece poate pune în lumină adevăratele motive şi intenţii ale actualilor guvernanţi de la Chişinău, dar şi de la Bucureşti.

În Republica Moldova numai propaganda oficială nu observă gravele derapaje de la normele democratice şi că o elită de tip oligarhic jefuieşte banul public, în timp ce cetăţenii trăiesc în mizerie. Situaţia este tratată cu îngrijorare, atât de către opoziţia proeuropeană, cât şi de către reprezentanţii instituţiilor internaţionale. Precum, bunăoară, este cazul ex-reprezentantului Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, care a declarat ciudat faptul că guvernarea vorbeşte despre valorile europene.

Guvernanţii spun că sunt proeuropeni, dar ceea ce fac este antieuropean, a spus oficialul european şi a apreciat că Republica Moldova se află ,,în ceaţă“, iar speranţa ar fi alegeri corecte organizate în anul 2018, când la putere ar putea veni o nouă clasă politică.

Sursa:jurnal.md

„Contactul vizual prelungit” ar putea fi considerat o formă agresivă de protest. Este una dintre prevederile „ghidului privind intervenţia profesională în exercitarea funcţiei”, elaborat de Ministerul de Interne. 

Dacă documentul va fi aprobat, acesta va dezlega practic în totalitate mâinile poliţiştilor în timpul protestelor. Semn de agresivitate în timpul manifestaţiilor va fi considerată până şi respiraţia intensificată.

Ghidul spune: „Angajatul poate anticipa eventuale acţiuni ostile sau agresive pe baza modificărilor comportamentale ale persoanei. Semne de avertizare: contact vizual prelungit; schimbarea culorii feţei; lăsarea capului spre înapoi; lovirea pământului cu picioarele; gestică exagerată (mai ales a mâinilor); accelerarea ritmului respiraţiei; declanşarea şi încetarea bruscă de comportament nervos (bătaia cu degetele în masă). Semne de pericol: schimbarea culorii feţei; strângerea buzelor-lipirea acestora de dinţi; modificarea poziţiei corpului; scrâşnitul dinţilor”.

Vedeţi mai jos documentul pregătit de MAI.

Sursa:jurnal.md

Conducerea Platformei Demnitate şi Adevăr a comentat lansarea unui nou sondaj în spaţiul public, pe care în consideră manipatoriu, dar şi apariţia unui nou partid politic cu acelaşi acronim. Sunt câteva dintre tehnicile folosite de regimul de la guvernare pentru a denigra partidele emergente ale mişcării protestatare, spun reprezentanţii formaţiunii.

„Pe parcursul anului ce urmează vom avea parte de foarte multe sondaje manipulatorii, contrafăcute, de apariţia unor partide clonă, spoiler, de atacurile unor indivizi care, pentru a se salva de răspunderea penală, pentru a nu restitui statului şi cetăţenilor proprietăţile furate, vor fi scoase în spaţiul public pentru a denigra partidele emergente ale mişcării protestatare. Avem încredere în discernământul simpatizantilor şi membrilor noştri, iar Platforma DA este inconfundabilă prin calitatea oamenilor, de la simpatizanţi până la fruntaşi”, a delarat vicepreşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr, Liviu Vovc.

„Oamenii nu sunt proşti, cum îi crede coordonatorul. Ei observă foarte bine cine e ţinta atacurilor guvernării mafiote şi înţeleg de cine le este frică, de cine se tem. Dacă, Plahotniuc şi gaşca lui şi-au mai făcut un partid, cel al protecţiei dreptrurilor animalelor de frica că le vom încalca drepturile, atunci îi asigurăm că vor avea parte de cel mai echitabil proces posibil, cu confiscarea extinsă a averilor ilicit dobândite şi întoarcerea acestora cetăţenilor”, a adăugat vicepreşedintele Platformei DA.

Precizăm că ieri a fost lansat Partidul pentru Drepturile Animalelor, cu acronimul PPDA, exact ca şi Platforma Demnitate şi Adevăr. În fruntea grupului de iniţiativă care a anunţat crearea noului partid politic se află avocatul Ion Dron. Grupul de iniţiativă a adoptat şi un manifest în care se spune că, „după eliberarea sclavilor şi egalarea femeilor în drepturi, următorul pas ar trebui să fie tratarea drepturilor animalelor cu seriozitate”. Astfel, în situaţia creată, la alegeri există riscul ca mulţi alegători să confunde în buletinele de vot PPDA cu… PPDA.

Ştirea despre apariţia Partidului pentru Drepturile Animalelor a fost intens mediatizată atât de presa controlată de şeful PD, oligarhul Vladimir Plahotniuc, cât şi de cea a preşedintelui Igor Dodon.

Sursa:jurnal.md

Regimul condus de oligrhul Vladimir Plahotniuc intenţionează să cumpere pachete de acţiuni de la alte două bănci sistemice, Moldova Agroindbank şi Moldindconbank, cărora le pregăteşte aceeaşi soartă pe care a avut-o Banca de Economii, consideră vicepreşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr, Alexandru Slusari.

„Regimul pune la cale o nouă fraudă. Iniţiativa legislativă a principalului fin al ţării, Candu, şi a fostului finanţist al lui Filat, Ştefan Creangă, prevede achiziţionarea de către stat a pachetelor de acţiuni de la băncile private. În prezent chipurile se planifică procurarea acţiunilor controversate de la Moldova Agroindbank şi Moldindconbank. Necesitatea acestor acţiuni este explicată (atenţie!) prin dificultatea atragerii investitorilor în sectorul bancar. Cu toate acestea, apar o serie de întrebări imediat”, a declarat Alexandru Slusari.

Vicepreşedintele Platformei DA se întreabă ce se va schimba în ceea ce priveşte atragerea cumpărătorilor după ce statul va achiziţiona aceste acţiuni şi de ce investitorii, care nu vor să cumpere acţiuni private, aflate într-o situaţie controversată, brusc şi-ar schimba opinia după ce aceste acţiuni sunt cumpărate de statul Plahotniuc.

„Pentru a cumpăra aceste acţiuni, vor fi necesare sute de milioane de lei din bugetul de stat. Această achiziţie îi va „bucura” pe cei 523 de mii de pensionari care primesc pensii mai mici decât minimul de subzistenţă şi cei zeci de mii de angajaţi ai statului ale căror salarii minime încă nu mai ajung la coşul minim de consum”, a menţionat Alexandru Slusari.

Mai mult, adaugă vicepreşedintele Platformei DA, dacă pe viitor instanţele naţionale sau internaţionale vor recunoaşte aceste tranzacţii ca fiind ilegale, banii bugetari pentru procurarea acestor acţiuni vor fi pierduţi. De asemenea, statul va fi obligat, la fel, din banii noştri să plătească compensaţii foştilor proprietari.

„Înţeleg că Plahotniuc se aşteaptă ca atunci deja să nu mai fie în ţara pe care a jefuit-o. Dar noi trăim aici. Nu cred în nicio achiziţionare temporară a acţiunilor de către stat. Regimul are nevoie de această naţionalizare a celor două bănci de sistem, pentru a le jefui la fel cum a făcut-o cu Banca de Economii”, a conchis Alexadru Slusari.

Sursa:jurnal.md

În Republica Moldova se pare că a început pregătirea terenului pentru fraudarea alegerilor. Unul dintre mijloacele folosite este furtul de imagine, care a şi fost deja aplicat împotriva Platformei Demnitate şi Adevăr.

Vorbim despre apariţia unui nou partid, lansat ieri – Partidul pentru Drepturile Animalelor, cu acronimul PPDA, exact ca şi Platforma Demnitate şi Adevăr. În fruntea grupului de iniţiativă care a anunţat crearea noului partid politic se află avocatul Ion Dron. Grupul de iniţiativă a adoptat şi un manifest în care se spune că, „după eliberarea sclavilor şi egalarea femeilor în drepturi, următorul pas ar trebui să fie tratarea drepturilor animalelor cu seriozitate”.

Astfel, în situaţia creată, la alegeri există riscul ca mulţi alegători să confunde în buletinele de vot PPDA cu… PPDA.

Curios este că ştirea despre apariţia Partidului pentru Drepturile Animalelor a fost intens mediatizată atât de presa controlată de şeful PD, oligarhul Vladimir Plahotniuc, cât şi de cea a preşedintelui Igor Dodon.

Amintim că asemenea tehnici au fost aplicate şi la alegerile precedente, când fusese lansat pe ultima sută de metri Partidul Comunist Reformator din Moldova, cu o siglă aproape identică şi cu acelasi acronim ca şi Partidul Comuniştilor – PCRM.

Sursa:jurnal.md

Sistemul mixt a fost, de la început, o inițiativă controversată care a nemulțumit deopotrivă partidele de opoziție și societatea civilă.

Publicarea hărții circumscripțiilor electorale a stîrnit un nou val de critici. sic! a explicat deja ce înseamnă gerrymandering – manipularea hărților electorale pentru a avantaja sau dezavantaja anumiți concurenți. De această dată, ne vom uita concret la circumscripțiile din Moldova și la cine este avantajat de noul sistem.¹

Circumscripții disproporționate

Prima problemă este legată de dimensiunile circumscripțiilor, care sunt disproporționate chiar și după numărul formal de alegători înscriși în liste. Astfel, cea mai mică circumscripție are doar 55.161 alegători (nr. 25, Chișinău), iar cea mai mare 67.278 (nr. 46, Ceadîr-Lunga). Diferența e de 12.117 alegători. Adică cea mai mare circumscripție e cu aproape 22% mai mare decît cea mai mică.

Această diferență încalcă însăși Legea prin care a fost introdus sistemul mixt. Potrivit articolului 74(4) din Lege:

a) circumscripțiile electorale de pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicția autorităților constituționale vor avea la bază un număr relativ egal de alegători și vor cuprinde între 55.000 și 60.000 de alegători cu drept de vot;

b) devierea numărului de alegători între circumscripțiile electorale uninominale nu trebuie să depășească 10%;²

Pe scurt, circumscripțiile trebuie să aibă între 55.000 și 60.000 de alegători, iar diferența maximă între circumscripții e de 10%. Chiar dacă Iurie Ciocan, președintele Comisiei care a stabilit circumscripțiile, încerca să ne convingă că-i altfel.³

Despre manipulările domnului Ciocan, sic! a mai scris aici.

Pornind de la prevederile Legii, Promo-Lex a calculat cîte din circumscripțiile stabilite se încadrează în limita de abatere admisibilă. Dacă luăm cea mai mare circumscripție ca limită de sus, aproximativ 15 circumscripții sunt în afara intervalului de 10%. Dacă luăm cea mai micăcircumscripție ca limită de jos, atunci 30 din 45 de circumscripții au o abatere mai mare de 10%.⁴

Chiar dacă nu e limpede încă dacă această disproporție între unitățile electorale avantajează vreun partid, e clar că dimensiunile lor nu se încadrează în limitele impuse de lege.

Armata primarilor

Întrucît în circumscripții vor fi aleși candidați locali, primarii și controlul resurselor umane și administrative locale vor fi un factor crucial. Din acest punct de vedere, PDM are avantaj clar, fiind partidul cu cei mai mulți primari din țară. Unii au cîștigat alegerile ca democrați, iar alții au sărit în barca cu trei trandafiri mai tîrziu. Pe site-ul formațiunii sunt enumerați 396 de primari, din totalul de aproximativ 900. Recent, în unele localități au avut loc alegeri locale în urmă cărora PDM a mai cîștigat cîțiva primari, totalul trecînd peste 400. După scrutinul din 2015, PDM avea „doar” 287 de primari.⁵

Potrivit analizei Promo-Lex, democrații dețin majoritatea relativă sau absolută a primarilor în 25 din 46 circumscripții. În 12 din ele, mai mult de jumătate din primari sunt PDM-iști. În circumscripția nr. 16, cu centrul în Ungheni, democrații au 81,25% din primari. Totodată, democrații au cei mai mulți consilieri în 16 din 35 consilii raionale și municipale.⁶

Chiar dacă PDM nu a cîștigat alegerile în Chișinău, atît partidele de dreapta, cît și de stînga, au declarat că primărița interimară Silvia Radu ar fi, de fapt, pusă în funcție de PDM. Dacă e adevărat, înseamnă că democrații au influență și în capitală.

Astfel, formațiunea lui Vlad Plahotniuc pornește din start cu un avantaj dublu: aflarea la guvernare la nivel central și primarii la nivel local. Există astfel un risc ridicat de folosire a resurselor administrative. Promo-Lex amintește despre cum în 2016, la înregistrarea candidaților pentru alegerile prezidențiale, Marian Lupu a obținut peste 25,000 de semnături într-un timp record de 24 de ore. În 311 din cele 414 localități unde au fost colectate semnăturile, primarii erau democrați.

Trandafirul roșu

Dacă e să ne uităm la alegerile prezidențiale din 2016, observăm că Igor Dodon a învins în primul tur în 16 din cele 25 de circumscripții unde PDM are majoritatea primarilor, în pofida susținerii declarate a democraților pentru un alt candidat. În total, candidatul PSRM a cîștigat primul tur în 30 din 46 de circumscripții. Astfel, noul format geografic al alegerilor avantajează socialiștii, care ar domina ⅔ din circumscripții, mai mult decît au luat la parlamentare (20,5%) sau prezidențiale (48%).

Primul tur al alegerilor prezidențiale este un indicator mai bun decît al doilea, fiindcă deputații în circumscripții vor fi aleși dintr-un singur tur. Alegătorii nu vor avea un tur II în care să-și schimbe votul în funcție de candidații rămași.

Este posibil ca PDM să-și împartă resursele locale cu PSRM. Alianța tacită dintre cele două partide a fost confirmată și de rapoartele de monitorizare a presei, care arată că trustul media al lui Vlad Plahotniuc „a defavorizat-o clar pe Maia Sandu”⁷ în turul II al prezidențialelor. Însuși sistemul mixt a fost votat împreună de PDM și PSRM. Ce s-au mai înțeles cele două partide nu știm, însă niște sprijin electoral camuflat de la democrați pentru socialiști nu ar fi o premieră, mai ales în circumscripțiile în care PDM nu va avea candidați proprii puternici.

Chișinăul încercuit

O decizie care ar putea dezavantaja partidele de dreapta e separarea suburbiilor de sectoarele din care fac parte. Majoritatea suburbiilor au fost mereu de dreapta și, la alegerile locale, au înclinat adesea balanța în favoarea candidaților pro-vestici.⁸ Chirtoacă a fost numit chiar „primarul suburbiilor”.⁹

Constituirea a două circumscripții în suburbii își are desigur justificarea sa: satele și orașele din preajma Chișinăului au mai multe interese în comun unele cu altele decît cu sectoarele urbane din oraș. Pe de altă parte, această decizie poate fi privită și că o manevră de concentrare a alegătorilor pro-europeni în două circumscripții pentru a-i separa de circumscripțiile din oraș, unde se creează un avantaj pentru candidații de stînga.

Ce înseamnă termenul „concentrare” în sens electoral, vedeți în articolul Ce-i aia gerrymandering?

Să luăm un exemplu. La ultimele alegeri parlamentare, în secțiile de votare incluse în circumscripția nr.28 de la Rîșcani, PL, PLDM și PDM au luat împreună aproximativ 42%, iar PSRM cu PCRM tot cam atîta. Pe de altă parte, între partidele care n-au trecut pragul, cele de stînga sau pro-ruse (Partidul Comunist Reformator, Blocul Electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, PPCD) au luat mai multe voturi decît cele de dreapta (PLR, PDA, etc).¹⁰ Astfel, balanța înclină ușor în favoarea stîngii în această circumscripție.

Dacă Stăuceniul, care face parte din sectorul Rîșcani și e vecin cu circumscripția nr. 28, ar fi fost inclus, avantajul ar fi trecut de partea partidelor de dreapta. În Stăuceni erau înscriși aprox. 6800 de alegători, dintre care 61,61% au mers la vot. Dintre aceștia, aproape 62% au votat pentru cele trei partide pro-europene și doar în jur de 26% pentru cele de stînga.

Diaspora și Transnistria

Una dintre cele mai criticate decizii ține de acordarea a două circumscripții pentru Transnistria și trei pentru diasporă. La ultimele alegeri prezidențiale, 138.000 de oameni au votat în străinătate, pe cînd doar 16.700 de locuitori din stînga Nistrului au participat la alegeri. Astfel, pentru Transnistria un deputat va fi ales de 9.000 de locuitori, iar pentru diasporă un parlamentar va fi ales de 46.000 de alegători.¹¹

Disproporția e și mai mare dacă luăm în calcul că din circumscripțiile diasporei, una singură va fi alocată Europei, unde la ultimele alegeri votaseră 115.000 de alegători. Astfel avem o circumscripție de 115.000 de oameni și două circumscripții pentru 18.000. Egalitatea votului este încălcată în mod grosolan.

Potrivit analizei Promo-Lex, PSRM au cele mai mari șanse să cîștige în circumscripțiile pentru Transnistria. Dacă e să le adăugăm la cele 30 de circumscripții în care Igor Dodon a cîștigat primul tur al prezidențialelor, avem 32 din 48 de circumscripții în care socialiștii sunt avantajați. Pe de altă parte, diaspora europeană votează, în mod tradițional, candidații pro-europeni. Astfel, acordarea unei singure circumscripții pentru Europa este o lovitură dată partidelor de dreapta.

Vedeți și „Dodon spune că în Transnistria există acces la informație. Zău?”

Cîștigători și învinși

Actuala hartă electorală este una problematică, mai ales din perspectiva egalității votului: circumscripțiile de pe teritoriul controlat de autoritățile legale au dimensiuni disproporționate, diaspora din Europa cu 115.000 de alegători va avea o circumscripție, cei 16.000 de alegători din Transnistria care merg la vot vor primi două, iar Chișinăul a fost separat de suburbiile sale, deschizînd calea unei victorii a candidaților de stînga în capitală.

Implementarea sistemului mixt confirmă prognozele făcute de sic! cînd sistemul era abia o inițiativă – noua hartă electorală avantajează clar PSRM-ul și alte partide de stînga, dar și PDM-ul, ca formațiunea cu cei mai mulți primari. Au de pierdut partidele de dreapta, în special datorită deciziilor privind diaspora și Chișinăul. Cel mai mult însă vor pierde alegătorii, fiindcă votul unora va fi privilegiat, în timp ce votul altora va fi aproape egal cu zero.

Acest articol poate fi preluat în întregime, cu menționarea sursei, iar în cazul republicării pe web, și cu însoțirea unui link activ spre articolul original.

Platforma Demnitate şi Adevăr cere guvernării, ca până la sosirea misiunii de evaluare din partea Uniunii Europene, să publice raportul Kroll-II, să anuleze sistemul electoral mixt şi să renunţe la eliberarea de răspundere penală, sub paravanul decriminalizării activităţilor economice, a persoanelor culpabile din sectorul bancar. Totodată, autorităţile trebuie să îndeplinească toate cele 28 de condiţii, astfel ca Republica Moldova să poate obţină asistenţa macofinaniară din partea UE.

Liderii Platformei DA acuză guvernarea de la Chişinău că tergiversează reformele, insistând asupra etapizării îndeplinirii condiţiilor impuse de UE. Asta deşi, a avut la dispoziţie ani la rând pentru a implementa aceste acţiuni.

În aceste condiţii, formaţiunea anunţă că va aplica „toate metodele legale de presiune asupra regimului antipopular al guvernării, în vederea realizării acţiunilor de modernizare şi democratizare a Republicii Moldova după modelul european”.

„Este o premieră ca în relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană acordarea finanţării macro-financiare să depindă de îndeplinirea unui număr extins de condiţii de ordin politic, juridic, financiar-economic, anti-corupţie şi bună guvernare a sectorului public. PD, care în ultimii 8 ani nu a lipsit nici o zi de la guvernare şi poartă toată responsabilitatea pentru degradarea ţării, tergiversarea reformelor şi profanarea valorilor europene, a preferat să vină cu un mesaj triumfalist, plasând responsabilitatea pentru eşecurile anterioare pe umerii foştilor colegi din coaliţiile de guvernare. Guvernul Plahotniuc – Filip a avut la dispoziţie toate pârghiile necesare pentru a implementa la timp legi şi reforme prevăzute în lista de condiţionalităţi impuse acum de UE, precum recuperarea activelor fraudate din cele trei bănci, cu tragerea la răspundere a infractorilor reali, realizarea Strategiei Naţionale de Integritate şi Anticorupţie, funcţioarea reală a  Autorităţii Naţionale de Integritate, asigurarea independenţei judecătorilor, fortificarea capacităţilor Curţii de Conturi, perfecţionarea sistemului achiziţiilor publice, sporirea securităţii şi eficienţei energetice a ţării, îmbunătăţirea substanţială a climatului de afaceri, combaterea monopolului în mass media, etc”, a declarat preşedintele Platformei DA, Andrei Năstase.

„Când am analizat cele 28 de condiţii propuse de UE am resimţit un sentiment de ruşine pentru ţara noastră şi guvernare. Domnilor, UE să ne spună şi să ceară de la noi nişte acţiuni şi reforme care în mod normal demult trebuia să fie implementate în interesul cetăţenilor. De aceste reforme, în primul rând, noi avem nevoie, nu UE. De trei luni este suficient pentru a îndeplini aceste condiţii. Guvernarea noastră însă a preferat să facă un mic târg, cei care timp de 8 ani au fost la guvernare au întins îndeplinirea acestor condiţii în câteva etape”, a adăugat vicepreşedintele formaţiunii, Alexandru Slusari.

Dacă în anul 2014 ponderea granturilor a constituit 65% din întregul volum al asistenţei financiare din partea UE, atunci pachetul actual al sprijinului macro-financiar prevede doar 27% de finanţări nerambursabile. Restul sumei o constituie credite, care urmează să fie rambursate de următoarele generaţii, au remarcat reprezentanţii Paltformei DA.

„Am ajuns să ne spună europenii că este necesar un progres în strategia de recuperarea a activelor băncilor fraudate. Din 2014 încoace, cei care ne guvernează şi cei care au furat aceşti bani sunt aceeaşi gaşcă. Cetăţenii au fost impuşi să plătească aceşti bani. Este evident că această guvernare nu intenţionează să recupereze banii furaţi de la cetăţeni. Există doar interesul meschin al acestei guvernări de a mima aceste reforme”, a spus Alexandru Slusari.

„Platforma DA este consecventă în mesajele sale. Dacă aceste lucruri nu se vor produce, vom apela la acţiuni democratice de presiune asupra acestei guvernări care în mod normal nu trebuia să aducă Republica Moldova în faţa unor condiţionalităţi. Intenţionăm să reluăm activităţile civice, inclusiv să facem flashmoburi şi proteste”, a precizat Andrei Năstase.

Sursa:jurnal.md

După ce şefii Frontera au bătut palma cu premierul Pavel Filip, Zaza Mamulaishvili, preşedintele companiei americane, oferea într-o conferinţă de presă din martie 2017, cifre optimiste: o injectare de circa 500 de milioane de dolari într-o perioadă de 10-20 de ani şi sute de locuri de muncă cu salarii decente. Preşedintele corporaţiei promitea să organizeze o discuţie cu societatea civilă despre activitatea ulterioară a Frontera în Moldova, dar întâlnirea nu a mai avut loc. Cel puţin oficial, compania nu a mai contactat în ultimele luni nici cu autorităţile de la Chişinău, scrie anticorupţie.md.

„Din câte cunosc, reprezentanţii companiei nu au mai organizat nicio întâlnire. Nu cunosc motivul. Ştiu că planificau, dar au amânat din cauza stării de sănătate a persoanei responsabile pe chestiunile ce urmau să fie discutate. Despre o eventuală vizită nu cunosc nimic”, ne-a spus Igor Odobescu, avocatul de la ACI Partners care reprezintă corporaţia Frontera la Chişinău.

Vizitele de curtoazie

Semnarea contractului dintre Frontera Resources International şi Guvernul Republicii Moldova, de pe 2 ianuarie 2017, a fost anticipată de câteva evenimente şi un concurs cu mai multe semne de întrebare. Cu şase luni înainte de anunţarea cursei, în februarie 2016, şefii corporaţiei – preşedintele companiei, Zaza Mamulaishvili, şi directorul executiv, Steve C. Nicandros – au fost la Chişinău „într-o vizită de prospecţie”. În cadrul unei întâlniri cu prim-ministrul Pavel Filip, cei doi reprezentanţi ai firmei i-au spus demnitarului că sunt interesaţi ca Republica Moldova să devină un exportator de resurse energetice în regiune. Întâlnirea a avut loc cu două luni înainte ca membrii Consiliului privind Parteneriatul Public Privat să examineze un proiect privind posibila concesionare a zăcămintelor şi hidrocarburilor din Moldova. Steve C. Nicandros (stânga) alături de Vlad Plahotniuc, în SUA. Sursa: pdm.mdÎn luna mai 2016, Vlad Plahotniuc, pe atunci prim-vicepreşedintele PD, s-a întâlnit în Texas, SUA, cu mai mulţi oameni de afaceri cărora le-ar fi prezentat oportunităţile de investiţie pe care le oferă Republica Moldova. În câteva fotografii, politicianul apare alături de Steve C. Nicandros, membru al Consiliului consultativ internaţional al Consiliului Atlantic, organizaţie la invitaţia căreia actualul lider al PD a călătorit în SUA.

La 20 iulie 2016, peste aproape două luni după ce Vlad Plahotniuc şi Steve C. Nicandros şi-au strâns mâinile în Texas, Guvernul de la Chişinău a aprobat o hotărâre cu privire la organizarea unui concurs pentru concesionarea lucrărilor de explorare geologică a hidrocarburilor pe teritoriul Republicii Moldova, pentru o perioadă de peste 40 de ani. Potrivit acelui document, „obiect al concesiunii sunt lucrările de cercetare geologică, inclusiv de prospectare şi evaluare a zăcămintelor de substanţe minerale utile de importanţă naţională în scopul depistării acumulărilor de hidrocarburi (gaze naturale şi petrol) în partea de sud a teritoriului Republicii Moldova, mărginită la nord cu linia Ungheni-Basarabeasca, cu ulterioara lor exploatare”. Suprafaţa totală oferită pentru cercetări este de 12.125 de kilometri. Prin această decizie, autorităţile Republicii Moldova şi-au propus, cel puţin pe hârtie, să reducă dependenţa de importurile de resurse de energie primară. Executivul a precizat în acest document că concursul urma să aibă loc doar dacă „participă efectiv cel puţin doi participanţi, care nu sunt societăţi controlate sau afiliate”.

Concurs mimat

La 5 august 2016, anunţul privind desfăşurarea concursului era deja publicat în Monitorul Oficial, fiind postat şi pe câteva pagini oficiale, cea a Agenţiei Proprietăţii Publice, Ministerului Mediului, Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale (AGRM), dar şi cea a Naţiunilor Unite.Termen-limită de depunere a dosarelor a fost 5 octombrie. La concurs au participat doar două companii, ambele dosare fiind înregistrate în anticamera AGRM în ziua-limită: Overseas Minerals Corporation şi Frontera Resources International.

Potrivit unui răspuns oferit Centrului de Investigaţii Jurnalistice de către Ministerul Mediului, au mai existat solicitări din partea unor companii din Ucraina, Azerbaidjan, Olanda, dar acestea nu au mai venit cu oferte. Frontera Resources International a fost desemnată câştigătoarea cursei cu votul tuturor membrilor comisiei de concurs. Overseas Minerals Corporation nu a corespuns niciunui criteriu din cele şapte stabilite de autorităţi, arată tabelul privind corespunderea conţinutului informaţiei prezentate de firme cu principiile de selectare. De exemplu, compania a fost înfiinţată în anul 2013, deşi potrivit cerinţelor, întreprinderile care s-au înscris în concurs trebuiau să aibă cel puţin 15 ani de experienţă tehnică, dar şi de explorare sau dezvoltare a hidrocarburilor.

De asemenea, trebuiau să aibă experienţă internaţională de cel puţin 20 de ani în executarea lucrărilor de prospectare şi evaluare a zăcămintelor. Overseas nu a prezentat nici informaţii potrivit cărora ar dispune de tehnologii, echipament şi tehnici avansate. Pe de altă parte, Frontera Resources International a corespuns tuturor criteriilor. Reprezentanţii companiei s-au lăudat cu experienţă în Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Bolivia. Firma a prezentat documente potrivit cărora cifra de investiţii în aceste ţări se ridică la 610 milioane de dolari. În cererea de participare Frontera Resources a indicat că are 300 de angajaţi, pe când Overseas Minerals Corporation doar zece. Cifra de afaceri anuală prezentată de Frontera a fost de 30 de milioane de dolari pentru ultimii trei ani, iar a Overseas de doar trei milioane de dolari.

Membri ai comisiei de concurs au fost: Valeriu Munteanu, ministru al Mediului (preşedintele comisiei – n.r.), Andrei Juraveli, directorul de atunci al AGRM, Vladislav Stropşa, un subaltern de-al său, Maria Şendilă şi Iurie Nastas, şefi de direcţii de la Agenţia Proprietăţii Publice şi Ministerul Finanţelor, Mihaela Martânov, asistentă în cabinetul Ministrului Justiţiei, şi Valerian Ciobotaru, reprezentant al societăţii civile, angajat al Institutului de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. „Am insistat şi am făcut public anunţul despre concurs în diferite publicaţii internaţionale. Am plătit circa 80.000 de lei ca să-l publicăm în revista «The Economist». Îmi spuneau alţi membri ai comisiei că e suficient să publicăm pe site-urile oficiale locale. Sunt departe de gândul că există cineva pe mapamond care a citit acest anunţ şi nu a venit să participe la concurs. Au venit doar două companii pentru că interesul este mic. Jucătorii mari nici nu se uită la Republica Moldova”, a explicat Valeriu Munteanu. Cât despre întâlnirea dintre Vlad Plahotniuc şi Steve C. Nicandros, fostul ministru al Mediului ne-a sugerat să-l întrebăm chiar pe liderul PD.

Firma concurentă, reprezentată de un angajat al companiei câştigătoare

Cel care a depus la Chişinău oferta din partea Overseas Minerals Corporation, în calitate de reprezentant împuternicit, este Wade Lowry. Potrivit CV-ului disponibil pe LinkedIn, reţea de socializare destinată mediului de afaceri, în perioada martie 2016 – martie 2017, timp în care au fost depuse actele şi s-a desfăşurat concursul la Chişinău, el a fost angajat al Frontera Resources în calitate de responsabil de dezvoltare a afacerilor. L-am contactat pe LinkedIn pentru o reacţie. „Nu sunt în măsură să comentez”, ne-a răspuns Lowry, refuzând să ofere alte detalii.

Overseas Minerals Corporation figurează în acte drept o corporaţie internaţională cu sediul la Road Town, capitala Insulelor Virgine Britanice, unul dintre cele mai populare paradisuri fiscale din lume. Ea a fost fondată în iulie 2013 şi înregistrată de Intertrust Management Limited, companie ce prestează servicii corporative. Firma nu indică nicăieri, nici măcar în documentele depuse la Chişinău, vreo adresă electronică sau o pagină web oficială.

Compania-fiică fondată cu un an înainte de câştigarea concursului

A doua zi după Revelion, la 2 ianuarie 2017, Ministerul Mediului a încheiat contractul cu compania desemnată câştigătoare. Hotărârea de Guvern din iulie 2016 şi contractul dintre cele două părţi obliga concesionarul ca în termen de până la 60 de zile după semnarea contractului să fondeze în Republica Moldova o societate comercială care să preia executarea lucrărilor. Frontera Resources International a creat însă compania-fiică cu un an înainte de concurs. Frontera Resources Energy SRL a fost înregistrată pe data de 28 octombrie 2015, fiind condusă de Gabriela Rebeja, angajată în biroul de avocaţi ACI Partners. Asta nu este însă singura companie din „familia” Frontera înregistrată la Chişinău. O altă firmă condusă tot de Gabriela Rebeja a fost fondată în aprilie 2012 – întreprinderea cu capital străin Frontera Resources SRL. În acest caz, fondatoare este Frontera Resources Overseas Corporation. „Am început să lucrăm cu Guvernul de aici încă acum cinci ani, când am avut o întâlnire cu premierul Vlad Filat. De atunci am lucrat cu succesorii dumnealui, adică domnul Leancă, domnul Gaburici, domnul Filip. De asemenea, am lucrat cu toţi miniştrii de Economie şi cu cei responsabili de resursele minerale. M-am întâlnit cu foarte mulţi politicieni, oficiali de rang înalt pentru a înţelege cum funcţionează lucrurile în Republica Moldova. După o perioadă lungă de conlucrare cu cinci guverne, răbdarea noastră a fost răsplătită prin faptul că am câştigat acest tender”, declara Zaza Mamulaishvili la conferinţa din martie 2017.

Avocatul Igor Odobescu nu a putut să ne explice de ce cele două companii  ale Frontera au fost fondate mai devreme decât desfăşurarea concursului propriu-zis. „Presupun că au avut anumite intenţii de a se extinde pe piaţa Republicii Moldova, dar nu pot să spun în măsura şi maniera în care urma să se întâmple acest lucru. Noi suntem jurişti şi am acţionat conform instrucţiunilor lor”, a spus reprezentantul ACI Partners, precizând că colega sa Gabriela Rebeja este doar administrator nominal al celor două firme ale Frontera.

„Noi nu am avut tangenţă cu ei şi nu am încheiat niciun acord cu această companie. Tot ce îmi amintesc este că au intrat la premierul Vlad Filat. Atunci au fost doar nişte discuţii vagi în cadrul cărora se interesau despre o eventuală colaborare”, ne-a spus Gheorghe Şalaru, care în 2012 ocupa funcţia de ministru al Mediului.De la conferinţa din martie 2017, reprezentanţii Frontera nu au mai făcut declaraţii publice la Chişinău şi nu au organizat evenimente în Republica Moldova. Potrivit AGRM, firma are la dispoziţie încă un an ca să înceapă lucrările de prospectare şi evaluare a zăcămintelor.

Primii exploratori în Moldova şi legăturile cu verişorul lui George W. Bush

Frontera Resources nu este prima companie americană care a semnat un contract de concesiune cu Guvernul de la Chişinău privind exploatarea resurselor de hidrocarburi din Republica Moldova. În anul 1995, un contract similar, pentru o perioadă de 20 de ani, a fost semnat cu firma Resource Development Company Ltd. (REDECO), din Delaware, SUA. În această „afacere”, potrivit unei hotărâri judecătoreşti din Statele Unite, au fost implicaţi doi foşti ofiţeri de informaţii din Marina SUA şi Departamentul de Apărare al SUA, dar şi un verişor al fostului preşedinte al SUA George W. Bush. REDECO s-a retras din Moldova în 2007, cesionând contractul companiei locale Valiexchimp, care are drept de exploatare a puţurilor de ţiţei de la Văleni şi sondelor de gaze de la Victorovca, din raionul Cahul, până în 2020. Potrivit constatărilor Curţii de Conturi din 2002 şi 2010, pe tot parcursul funcţionării acordului de concesiune, nici REDECO, nici Valiexchimp nu au întreprins acţiuni de „explorare”. Mai mult, potrivit unor contracte bancare, Valiexchimp şi alte companii afiliate lui Valentin Bodişteanu, patronul firmei, au contractat credite, catalogate ulterior drept neperformante, de la Banca de Economii sub pretextul implementării contractului de concesiune.

„Păienjenişul” de sub umbrela Frontera

Frontera Resources International LLC, care a depus actele la concursul din Republica Moldova, este doar una din reţeaua de subsidiare ale Frontera Resources Corporation, fondată în 1996 şi înregistrată în paradisul fiscal din Insulele Cayman. Specializată în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, corporaţia cu sediul în Houston, statul Texas, SUA, declară că strategia sa este identificarea oportunităţilor şi funcţionarea pe pieţele emergente din Europa de Est, în jurul bazinului Mării Negre. Pe site-ul firmei, în calitate de cofondatori figurează doar Steve C. Nicandros şi Zaza Mamulaishvili.

Cel care, de fapt, a pus bazele corporaţiei este americanul Bill White, cunoscut mai ales drept primar al oraşului Houston între 2004 şi 2010. El a intrat în politică în 1993, atunci când ex-preşedintele SUA Bill Clinton l-a numit secretar adjunct pe domeniul Energiei, devenind apoi şi preşedinte al Partidului Democrat la Texas. Revista locală Texas Monthly povestea încă în 2009 despre începuturile companiei create de White:

„El a adunat un grup de cofondatori şi investitori puternici, printre care şi fostul senator şi secretar al Trezoreriei, Lloyd Bentsen, şi fiul său Lan, director financiar executiv; fostul preşedinte Conoco Constantin «Dino» Nicandros; fiul său, Steve, fostul şef al Conoco Overseas Oil; capitalistul J. Livingston Kosberg din Houston. Fostul director al CIA, John Deutch, le-a fost pentru scurt timp consilier. Au existat şi alţi investitori, inclusiv Baker Hughes, Shell Capital, Deutsche Bank, Schlumberger şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Anume aici legăturile politice ale lui White au intrat în joc. Deşi White a ajutat la finanţarea timpurie a existenţei Frontera din propriul său buzunar, el a avut un rol executiv de scurtă durată, parţial pentru că petrecea cea mai mare parte a timpului călătorind prin stat şi încercând să revigoreze Partidul Democrat muribund. Frontera a fost pur şi simplu un proiect foarte ambiţios pentru el. El a devenit preşedinte, Steve Nicandros a condus compania. În ansamblu, a fost un joc remarcabil, în întregime ideea lui Bill White.”

White a lăsat Frontera la doi ani de la fondare, în 1998. Ulterior, acţiunile corporaţiei au ajuns să fie tranzacţionate la Bursa de Valori din Londra. De la fondare şi până în prezent, sub umbrela Frontera Resources Corporation au fost înregistrate cel puţin 12 companii-fiice, identificate de reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

În România are loc un atac asupra justiţiei independente, iar consolidarea societăţii, a opoziţiei, a preşedinţiei şi unor lideri politici este un model demn de urmat şi pentru Republica Moldova. Este declaraţia liderului Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, care a comentat evenimentele din România, unde modificarea legilor justiţiei a scos din nou oamenii în stradă. Mai mult, de această dată manifestanţilor li s-au alăturat şi reprezentanţii PNL, USR şi ai Platformei România 100.

„Urmărim cu toţii evenimentele din România, care ne afectează şi pe noi, cei din Republica Moldova, la modul cel mai direct. Asistăm la un derapaj fără precedent al democraţiei, asistăm la un atac furibund al regimului penal asupra justiţiei independente din România, agreată şi apreciată de marile cancelarii occidentale. Înţeleg perfect că în România se dau lupte grele pentru oprirea dictaturii, pentru menţinerea supremaţiei legii şi a statului de drept, pentru viitorul european al ţării. Este regretabil că guvernarea de la Bucureşti, în loc să exporte peste Prut valorile europene, justiţie echitabilă, anchete penale împotriva oligarhilor certaţi cu legea, a ales să importe mijloacele penale ale guvernanţilor de la Chişinău, în special ceea ce ţine de partajarea politică a instituţiilor de drept şi de reglementare, de uzurparea puterii în stat şi instaurarea unei dictaturi poliţieneşt”, a declarat Andrei Năstase, într-o intervenţie live pe facebook

Totodată, liderul DA a menţionat că solidaritatea şi conjugarea eforturilor, de care dă dovadă societatea română şi o parte din clasa politică trebuie să fie un model de consolidare şi pentru Republica Moldova.

„Ţin să-mi exprim bucuria pentru faptul că principalele partide de opoziţie, preşedinţia, societatea civilă, liderii politici de primă mărime au decis să-şi conjuge eforturile pentru a protesta faţă de aceste abuzuri fără precedent. Mă simt, sufleteşte şi fizic, alături de ei. Atunci când ţara este în pericol, când în pericol este viitorul european al ţării, politicienii trebuie să dea dovadă de maturitate, responsabilitate şi să treacă dincolo de orgolii personale, interese partinice, interese politice, şi să facă apel la conjugarea eforturilor întregii societăţi. În numele colegilor mei de la Platforma Demnitate şi Adevăr îmi exprim totala solidaritate cu eforturile consolidate ale opoziţiei unite şi ne alăturăm acestui demers matur de salvare a viitorului României şi Republicii Moldova”, a mai spus Andrei Năstase.

Liderul Platformei DA a mai precizat că formaţiunea sa va organiza mâine o conferinţă de presă în cadrul căreia vor fi abordate mai multe subiecte importante, printre care şi evenimentele din România.

Sursa:jurnal.md

Politica bugetar-fiscală reprezintă unul din cele mai complexe documente adoptate anual cu impact semnificativ asupra companiilor şi populaţiei. Din acest motiv, de multe ori modificările aduse, fie prin lobarea unor interese sau urmare a unor omisiuni şi calcule greşite, pot provoca efecte negative asupra unor categorii de contribuabili.

Este şi cazul unei modificări în politica bugetar-fiscală pentru anul 2017 prin care mai multe categorii de cetăţeni din pături social-vulnerabile, precum pensionari sau invalizi au fost privaţi de dreptul la scutiri la impozitul pe bunurile imobiliare.

Deputaţii şi Guvernul au creat problema şi acum vor să o soluţioneze

După un an de zile, atât un grup de deputaţi din Parlament, cât şi Guvernul au conştientizat greşeala şi încearcă să o repare. Mai ales că vin alegerile parlamentare şi vor avea nevoie să arate că au grijă de cei nevoiaşi, scrie Mold-Street.

Modalitatea de soluţionare a problemei este însă diferită. În consecinţă, în decurs de două luni de zile, deputaţii au înregistrat două iniţiative asupra aceluiaşi articol din Codul Fiscal (art. 283). Pe de altă parte, CNA are rezerve asupra unor potenţiale riscuri de corupţie cevin de la aceste iniţiative.

Din nota informativă la iniţiativa deputaţilor putem desprinde că conform prevederilor art. 283 alin. 2 al Codului fiscal în vigoare pînă la 1 ianuarie 2017, categoriile de persoane indicate la alin 1 lit h)-l) au beneficiat de scutire la plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru terenurile pe care este amplasat fondul de locuinţe, pentru loturile de pe lîngă locul de trai (inclusiv terenurile atribuite de către autorităţile administraţiei publice locale (APL) ca loturi de pe lîngă locul de trai şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan), precum şi pentru bunurile imobiliare (clădiri, construcţii, apartamente) de pe acestea în limita costului imobilului-domiciliu (în lipsa acestuia – reşedinţă) de pînă la 30 mii lei.

Fără evaluare nu beneficiază de scutire

Aceeaşi deputaţi au votat acum un an Legea nr. 281 din 16 decembrie 2016 (politica bugetar-fiscală pentru anul 2017!), prin care scutirea se aplică doar bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) evaluate de organele cadastrale în scopul impozitării.

Totodată, scutirea de plată a impozitului funciar în cazul terenurilor atribuite fondurilor de locuinţe, loturilor de pe lîngă locul de trai şi terenurilor atribuite de către autorităţile APL ca loturi de pe lîngă case şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan, nu poate fi aplicată, deoarece acestea nu sunt evaluate şi lipseşte baza de aplicare a scutirii.

Este de menţionat că categoriile de persoane indicate la acest articol se referă la persoanele de vârstă pensionară, invalizii, participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţi la acţiunile de luptă din Afganistan, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl precum şi familiilor acestora.

Astfel, în urma modificărilor legislative, din anul 2017 pentru persoanele menţionate mai sus „care deţin în proprietate terenuri pe care este amplasat fondul de locuinţe, loturile de pe lîngă casă şi/sau terenuri atribuite de către autorităţile APL ca loturi de pe lîngă case şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri din intravilan, nu poate fi aplicată scutirea la plata impozitului funciar”.

Respectiv, persoanele indicate nu pot beneficia de scutire la plata impozitului funciar pentru bunurile imobile menţionate, deoarece acestea nu au fost evaluate de organele cadastrale.

Prima iniţiativă a deputaţilor 

Prima iniţiativă legislativă din partea deputaţilor pe acest subiect a fost depusă la 13 septembrie 2017 de preşedintele Comisiei agricultură şi industrie alimentară, Ion Balan, proiectul fiind semnat practic de toţi membrii comisiei parlamentare date, indiferent de apartenenţa politică a acestora.

Astfel, prima tentativă de modificare a art.283 din CF presupunea că categoriile de persoane indicate la alin.(1) lit.h)–l), pentru obiectele impunerii cu destinaţie locativă, unde acestea şi-au înregistrat domiciliul (în lipsa acestuia – reşedinţa), beneficiază de scutiri la plata:

• impozitului funciar pentru terenurile, pe care este amplasat fondul de locuinţe, loturile de pe lîngă locul de trai şi terenurile atribuite de către APL ca loturi de pe lîngă locul de trai şi distribuite în extarvilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan, neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării;
• impozitului pe bunurile imobiliare – în limita valorii (costului) imobilului-domiciliu (în lipsa acestuia – reşedinţă), stabilite de APL.

De asemenea, prin derogare de la alin.(2), pînă la stabilirea de către APL a scutirii de plata impozitului funciar/impozitului pe bunurile imobiliare, persoanelor indicate la alin.(1) lit.h)–l) li se acordă această scutiri la plata:

• impozitului funciar pentru terenurile, pe care este amplasat fondul de locuinţe, loturile de pe lîngă locul de trai şi terenurile atribuite de către autorităţile APL ca loturi de pe lîngă locul de trai şi distribuite în extarvilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan, neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării;
• impozitului pe bunurile imobiliare – în limita valorii (costului) imobilului-domiciliu (în lipsa acestuia – reşedinţă).

De asemenea, deputaţii propun ca aceste prevederi să fie aplicate începînd cu perioada fiscală 2017.

Guvernul susţine că problema este rezolvată!

În şedinţa de Guvern din 11 octombrie, iniţiativa a primit aviz negativ, însă nu pentru că executivul s-ar opune, ci pentru că „problema respectivă a fost soluţionată” prin promovarea unei modificări similare în politica bugetar-fiscală pentru anul 2018.

Ministerul Finanţelor avea în vedere faptul că în politica bugetar-fiscală aprobată de Guvern la 4 octombrie este inclusă şi prevederea, potrivit căreia categoriile de persoane indicate în articolul cu pricina din Codul fiscal beneficiază de scutire de plata impozitului pe bunurile imobiliare „şi pentru terenurile neevaluate de către organele cadastrale teritoriale pe care este amplasat fondul de locuinţe, pentru loturile de pe lîngă locul de trai (inclusiv terenurile atribuite de către autorităţile APL ca loturi de pe lîngă locul de trai şi distribuite în extravilan din cauza insuficienţei de terenuri în intravilan)”.

Deputaţii insistă pe punerea în aplicare a propunerii din anul 2017

Însă avizul dat de Guvern pare să fi fost nesatisfăcător pentru autorii proiectului, mai ales că în acesta nu este nimic expus despre posibilitatea punerii în aplicare a proiectului din anul 2017 şi la 17 octombrie deputaţii comisiei agricultură şi industrie alimentară au mai înaintat o iniţiativă pe acelaşi subiect care prevde că categoriile de persoane indicate la art. 283, alin.(1) lit.h)-l) din Codul fiscal, pentru obiectele impunerii, unde aceştea şi-au înregistrat domiciliul (în lipsa domiciliului – reşedinţa), beneficiază de scutiri la plata impozitului pentru bunurile imobiliare, pentru următoarele categorii de bunuri:

• pentru terenurile, pe care este amplasat fondul de locuinţe, loturile de pământ de pe lângă casă şi grădini, indiferent dacă au fost sau nu evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării;
• pentru bunul imobil unde aceştia şi-au înregistrat domiciliul (în lipsa acestuia – reşedinţa), în limita valorii (costului) stabilite de autoritatea administraţiei publice locale.

De asemnea, autorii mai propun ca prin derogare de la prevederile alin. 7 1.1 al CF, art 1 din prezenta lege se aplică începînd cu perioaa fiscală 2017. Or, articolul dat din Codul fiscal care vizează stabilirea, modificarea şi anularea impozitelor şi taxelor de stat şi locale stipulează că „modificările şi/sau completările prezentului cod şi ale legilor de punere în aplicare a titlurilor Codului Fiscal se pun în aplicare peste 180 de zile calendaristice de la data publicării legii de modificare şi/sau de completare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.

Însă şi de această dată avizul Guvernului de la şedinţa din 21 noiembrie a fost unul negativ, fiind menţionate aceleaşi argumente trase la indigo ca şi în avizul din 11 octombrie şi concluzia că „problema respectivă a fost soluţionată” prin propunerea din politica bugetar-fiscală menţionată mai sus.

Comisia agricultură pune condiţii la politica bugetar-fiscală

Totuşi, pentru autorii proiectului adoptarea acestuia pare principială, iar pentru aceasta sunt dispuşi să aplice tot instrumentariul legislativ de care dispun.

Astfel, la înaintarea de către Guvern a politicii bugetar-fiscale în Parlament, deputaţii comisiei agricultură şi industrie alimentară, care sunt şi autorii proiectului ce vizează art. 283 din CF, au acordat un aviz pozitiv, însă doar „cu condiţia comasării ulterioare a acestuia cu proiectul de lege pentru modificarea alineatului (2) al art. 283 di Codul fiscal, nr. 318 din 17.10.2017”.

CNA: se promovează aducerea în cadrul legal a unor construcţii neautorizate

Însă pe lîngă acest ping-pong între deputaţii comisiei agricultură şi Guvern, CNA relevă în expertiza anticorupţie mai multe riscuri potenţiale de corupţie în iniţiativa legislativă.

Potrivit experţilor CNA, proiectul promovează în aparenţă interesele persoanelor care cad sub incidenţa art.283 alin.(1) lit.h)-l) şi alin.(2) Cod fiscal al Republicii Moldova de a beneficia de scutire la plata impozitului funciar pentru terenurile neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării, însă „se evidenţiază că se promovează interesele private ale unui grup de persoane prin aducerea în cadrul legal în scopul impozitării a construcţiilor neautorizate evitând procesul legal de autorizare a construcţiilor, precum şi acţiunile culpabile a autorităţilor publice în procesul de repartizare a terenurilor din extravilan, ceea ce contravine interesului public”.

Toodată, se mai atenţionează că „nu este justificată intenţia autorilor de a stabili derogări de la exercitarea obligaţiilor persoanelor de a înregistra bunurile imobile/terenurile şi evaluarea acestora în scopul scutirii de la plata impozitului imobiliar de către autoritatea publică locală”. Or, acordarea prerogativei APL de a stabili valoarea bunurilor imobile ce urmează a fi scutite de la plata impozitului „ar putea duce la şi promovări de interese în ceea ce priveşte anume evaluarea acestor bunuri pentru a se eschiva de la plata impozitului beneficiind de scutiri”.

Sintagma non-sens din proiectul de lege

Unul din argumentele experţilor CNA pe care şi-au fundamentat concluziile de mai sus se referă la faptul că sintagma „indiferent dacă au fost sau nu evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării” capătă un non sens în coroborare cu sintagma „beneficiază de scutiri la plata impozitului.”

Or, după cum se explică în raport, pentru a beneficia de scutiri de la plata impozitului „este necesar în primul rând a se cunoaşte valoarea scutirii”. În acest context „persistă riscul de a fi scutite de la plata impozitului bunuri imobiliare a căror valoare pe piaţă este una considerabilă”.

În final, rămîne de văzut care va fi deznodămîntul acestei iniţiative şi dacă factorii de decizie vor găsi formulările cele mai inspirate pentru a restabili drepturile persoanelor vizate de proiect întrucît după cum afirmă autorii iniţiativei „persoanele respective formează pătura social-vulnerabilă a societăţii şi aceştea au beneficiat anterior de respectiva facilitate”, dar în acelaşi timp vor fi evitate interpretările care deschid larg poarta pentru acte de evaziune şi corupţie.

Sursa:jurnal.md

Incoruptibil şi vertical, Alexandru Moşanu a rămas pe baricadele adevărului până în ultima clipă a vieţii sale. Nu avem dreptul moral să lăsăm în umbra timpului unul dintre cele mai reprezentative nume din istoria contemporană a Republicii Moldova, unul dintre părinţii fondatori ai acestui stat.

Este declaraţia Platformei Demnitate şi Adevăr, care cere autoriţăţilor municipale să denumească o stradă centrală din municipiul Chişinău în cinstea primului preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, academicianul Alexandru Moşanu. Totodată, Platforma DA cere autorităţilor centrale să confere numele lui Alexandru Moşanu unei instituţii de învăţământ.

„Alexandru Moşanu a fost condus pe ultimul drum. A plecat dintre noi un veritabil bărbat al neamului, un Om al cetăţii, o conştiinţă pură, dedicată valorilor naţionale perene, fără de care viitorul Republicii Moldova ar fi compromis. Declaraţia de independenţă este actul istoric legat pentru vecie de numele academicianului şi omului politic, celui care a prezidat lucrările Marii Adunări Naţionale din ziua proclamării Independenţei ţării. Incoruptibil şi vertical, va rămâne în memoria noastră drept un străjer al identităţii naţionale şi luptător pentru dăinuirea şi prosperarea neamului.

În această ordine de idei, solicităm autorităţilor centrale să înveşnicească numele lui Alexandru Moşanu, inclusiv prin conferirea numelui Domniei Sale unei instituţii de învăţământ. De asemenea, facem apel către  autorităţile municipale să denumească o stradă centrală din Chişinău în numele lui Alexandru Moşanu, eventual actuala Strada Academiei, pe care zeci de ani şi-a avut domiciliul regretatul savant şi Om politic.”

Mai multe mii de partizani ai lui Mihail Saakaşvili, opozant faţă de puterea din Ucraina, s-au strâns duminică în centrul Kievului pentru a cere eliberarea fostului preşedinte georgian şi destituirea şefului statului ucrainean, Petro Poroşenko, relatează AFP.

Manifestanţii au defilat pe străzi purtând pancarte cu lozinci antiguvernamentale şi anticorupţie, precum şi cu desene în care Poroşenko era înfăţişat în spatele gratiilor, potrivit corespondentului AFP la faţa locului.

”Autorităţile au trecut de linia roşie. Nu trebuie băgaţi opozanţii la închisoare”, declara soţia lui Saakaşvili, Sandra Roelofs, în faţa manifestanţilor. ”Ucraina se îndreaptă spre prăpastie, populaţia sărăceşte. Corupţia este omniprezentă şi autorităţile nu fac nimic”, afirma un alt manifestant.

Fostul preşedinte georgian, devenit un adversar politic vehement al lui Poroşenko, a fost arestat sâmbătă de către serviciile de securitate ucrainene după o precedentă tentativă care s-a soldat cu un eşec umilitor cu câteva zile mai înainte.

Saakaşvili, care a anunţat că a început o grevă a foamei pentru a protesta faţă de arestarea sa, este acuzat de către parchetul ucrainean că a pus la cale o lovitură de stat susţinută de Rusia, ceea ce el dezminte.

Fostul preşedinte georgian, dat în urmărire şi de justiţia din ţara sa natală pentru ”abuz de putere”, a reuşit marţi să scape de o primă arestare într-un mod spectaculos, datorită presiunii a sute de partizani ai săi, coborâţi în stradă pentru a bloca furgoneta care îl transporta.

El a continuat în zilele următoare să organizeze manifestaţii în faţa parlamentului de la Kiev, cerând destituirea preşedintelui Poroşenko pentru că a eşuat în lupta împotriva corupţiei, dar a fost interpelat sâmbătă.

Sursa:iurnal.md

Primul preşedinte al Parlamentului, Alexandru Moşanu, a fost petrecut pe ultimul său drum. Câteva sute de oameni, foşti şi actuali demnitari de stat, oameni de cultură şi din mediul academic şi-au luat rămas bun de la primul preşedinte al Parlamentului.
 
Ceremonia funerară a început la Biserica ”Sfânta Teodora de la Sihla” cu un serviciu divin şi slujba de pomenire. De aici, cortegiul funerar cu trupul neînsufleţit al lui Alexandru Moşanu s-a îndreptat spre Palatul Republicii, unde a avut loc mitingul de doliu.

Primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur a declarat că astăzi petrecem pe ultimul drum o personalitate şi un mare patriot, care şi-a consacrat întreaga viaţă şi activitate Republicii Moldova.

Ulterior, cortegiul funerar a trecut simbolic prin faţa clădirii Legislativului şi s-a deplasat spre monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, unde fostul preşedinte al Uniunii Scriitorilor, academicianul Mihai Cimpoi a ţinut un discurs.

„Alexandru Moşanu a fost un model de îmbinare a politicului cu morala. A fost un istoric de o modestie exemplară”, a spus Mihai Cimpoi. La mitingul de doliu ţinut la cimitir au vorbit mai mulţi istorici şi scriitori. ”Adio, frate drag şi scump, Alexandru Moşanu! Ai fost un istoric care a făcut istorie”, a spus scriitorul Vladimir Beşleagă la mitingul de rămas bun.

Alexandru Moşanu a fost înmormântat, astăzi, la Cimitirul  Central din strada Armenească a capitalei.

Primul preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, Alexandru Moşanu s-a stins din viaţă în seara de 7 decembrie, la vârsta de 85 de ani. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldovaîntre anii 1990 – 1998 şi a ocupat funcţia de preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, în perioada  septembrie 1990 – februarie 1993.  Alexandru Moşanu este deţinătorul celei mai înalte distincţii a Parlamentului, Medalia Democraţiei.

Sursa:jurnal.md

Graba cu care deputaţii de la Bucureşti au votat legile justiţiei în săptămâna în care ţara întreagă a fost marcată de vestea decesului Regelui Mihai i-a îngrijorat şi enervat şi mai mult pe românii care de aproape un an sunt cu ochii pe putere şi ies în stradă pentru a arăta că susţin lupta anticorupţie.

Noi proteste – care se anunţă de amploare – au loc duminică în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară, informează Digi24.

La acestă oră, în faţa Guvernului se află câteva mii de oameni care scandează „Justiţie, nu corupţie”, „PSD, ciuma roşie”, „Demisia” sau „Hoţii”, potrivit news.ro. Printre ei se află şi liderii opoziţiei, Ludovic Orban (PNL), Raluca Turcan (PNL) Dan Barna (USR), Dacian Cioloş (Platforma 100).

Sunt proteste şi în alte oraşe precum Cluj-Napoca, Bacău, Braşov, Galaţi, Iaş, Sibiu.

„Este începutul dictaturii hoţiei în România şi e doar o chestiune de timp până când se vor decide dosare penale la partid, ca pe vremea Rodicăi Stănoiu şi a lui Adrian Năstase, furtul din banii noştri va redeveni normă acceptată şi nepedepsită a comportamentului politic, iar hărţuirea magistraţilor independenţi va fi un fapt cotidian. Noi toţi vom continua să sărăcim şi să trăim într-o ţară fără spitale, fără şcoli sau autostrăzi, în care fiecare dintre noi este bătaia de joc a unor autorităţi publice abuzive, incompetente şi corupte. (…) Haideţi să ne apărăm dreptul la libertate şi demnitate, drept atât de greu câştigat. Maşina de vot PSD, ALDE, UDMR continuă să ne macine libertatea, pe care noi avem datoria să o apărăm pentru noi şi pentru copiii noştri”, se arată pe pagina de Facebook a evenimentului iniţiat în Bucureşti.

Sursa:jurnal.md

 „Corupția este problema numărul 1 în Moldova și afectează toate aspectele vieții noastre”, spune ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, James Pettit, cu prilejul Zilei internaționale a luptei împotriva corupției.

,,Corupția este problema numărul 1 în Moldova, și afectează toate aspectele vieții noastre. Corupția subminează educația. Efectele ei ne pun în pericol sănătatea. Aceasta dăunează proprietății noastre și ne compromite securitatea. Corupția este problema noastră, a tuturor, și fiecare dintre noi poate lupta împotriva ei”, spune ambasadorul Statelor Unite la Chișinău.

Acesta îndeamnă cetățenii să se alăture campaniei angajându-se să lupte împotriva corupției, să-i reziste și să nu fie parte din ea.

,,Distribuiți o fotografie cu hashtag-ul #MâiniCurate și inspirați-i și pe prietenii voștri, și nu doar, să lupte împotriva corupției în fiecare zi. Mâinile mele sunt curate. Iar ale voastre?”, se mai arată în mesajul lui James Pettit.

Sursa:independent.md

Vladimir Plahotniuc a fost inclus în topul oligarhilor din Europa de Est care conduce ţara din umbră. Topul „17 oligarhi care modelează Europa de Est” a fost realizat de publicaţia germană Ostpol, în contextul Zilei Internaţionale Anticorupţie.

Publicaţia a rugat jurnalişti de anchetă din 17 ţări din Europa de Est să facă un portret al celui mai influent oligarh din statul în care trăiesc.

„Plahotniuc deţine o funcţie publică care a fost creată anume pentru el – coordonator al alianţei de guvernare. A reuşit să captureze majoritatea instituţiilor statului. A construit în jurul său un imperiu financiar dubios şi a angajat o grămadă de experţi pentru a lucra la tot felul de scheme şi a elabora legi. Plahotniuc şi-a creat un trust media care deseori produce ştiri false, ce vizează denigrarea oponenţilor politici. În reţelele de socializare, are o adevărată armată de trolli”, se spune în descrierea făcută de Cornelia Cozonac, de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice.

„Scopul său principal este de a-şi crea imaginea unui om de afaceri, filantrop, diplomat, bun guvernator etc. Tactica lui este să subordoneze oamenii care-i stau în cale prin şantaj şi presiune.  Partidul Democrat pe care îl conduce gestionează sume uriaşe de bani colectate din donaţii dubioase. Miza lui Plahotniuc este ca la alegerile din 2018  să adune o majoritate în Parlament pentru a-şi legitima guvernul”, se mai spune în descriere.

Printre numele incluse in lista se mai numără şi Dan Voiculescu (România), Alisher Usmanov (Rusia), Rinat Ahmetov (Ucraina), Gagik Tsarukyan (Bulgaria), etc.

Sursa:jurnal.md

Uniunea Europeană şi-a pierdut încrederea în Guvernul de la Chişinău, de aceea e nevoie mereu de condiţionalităţi pentru ca moldovenii să poată beneficia de fonduri europene, a punctat Siegfried Mureşan.

În contextul impunerii de către Uniunea Europeană a unor condiţionalităţi, atât tehnice cât şi politice, autorităţilor de la Chişinău, negociatorul-şef pentru bugete al UE, Siegfried Mureşan, a menţionat că Uniunea Europeană a înţeles deja că Republica Moldova este condusă de un Guvern care se declară pro-european, dar nu îndeplineşte ceea ce şi-a asumat în relaţia cu UE.

„De aceea, când ai în faţă, la Chişinău, un Guvern în care nu ai încredere, trebuie mereu să pui condiţii, să scrii totul pe hârtie, să faci un acord pre-nupţial… Nu ai încredere, pentru că ar putea fugi cu banii. Noi vrem să ajutăm cetăţenii Republicii Moldova, vrem să alocăm cât mai multe fonduri europene în Republica Moldova, dar vrem să ştim că aceşti bani ajung acolo unde le este locul. Acelaşi lucru vor şi cetăţenii Republicii Moldova.

Aceştia ne spun: ‘Nu mai aruncaţi cu bani spre Chişinău, fiindcă banii ajung doar în câteva buzunare, iar şcolile noastre nu sunt mai bune, spitalele noastre nu sunt mai bune, administraţia publică nu e reformată, canalizarea în satul meu nu e mai bună, electricitatea nu e mai bună…’ De aceea, spunem următorul lucru: Da, fondurilor europene pentru Republica Moldova, dar atâta timp cât ai un Guvern în care ai pierdut încrederea, fiindcă ţi-a spus una dimineaţă, dar a făcut alta după-amiază, ai nevoie de condiţionalităţi la fiecare pas”, a declarat europarlamentarul în cadrul unui interviu pentru report.md.

Astfel, Siegfried Mureşan a specificat că, dacă Guvernul de la Chişinău va îndeplini condiţionalităţile puse de Uniunea Europeană, atunci Republica Moldova va primi mai multe fonduri. Totodată, eurodeputatul a mai explicat că Moldova ar fi primit deja 100 de milioane de euro ca ajutor de la UE în acest an, dacă guvernarea nu ar fi modificat legislaţia electorală contrar avizului Comisiei de la Veneţia, care este organul european cu autoritate maximă în materie de legislaţie electorală.

„Guvernul s-a hazardat pe un drum pe care UE a spus foarte clar: ‘Nu mergeţi!’ Şi, de aceea, noi am spus: Pentru moment nu putem trimite acei bani până nu îndepliniţi condiţionalităţile pe care le-am stabilit. Deci, vrem mai mulţi bani pentru Moldova, dar vor fi tot mai multe condiţii de vreme ce Republica Moldova este condusă de un Guvern în care UE a pierdut încrederea. Miza adevărată este crearea unei clase politice cu adevărat pro-europene, care să-şi asume deschis cursul pro-european al Republicii Moldova”, a conchis Siegfried Mureşan.

Sursa:epochtimes.ro

Preşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, s-a întâlnit astăzi cu şeful Delegaţiei UE în R. Moldova, Peter Mihalko, care a apreciat recentele iniţiative ale formaţiunii privind implementarea reală a Acordului de Asociere cu UE şi eficientizarea mecanismelor oferite de Parteneriatul Estic.

„Am reconstatat o largă deschidere a Domniei Sale pentru comunicare cu toţi actorii politici importanţi, cu societatea civilă, cu mediul intelectual şi de experţi. Am primit felicitări cu prilejul accederii Platformei Demnitate şi Adevăr în marea familie politică europeană, Partidul Popular European. La rândul meu, I-am mulţumit Domnului Ambasador în nume personal, al membrilor şi simpatizanţilor Platformei Demnitate şi Adevăr şi al tuturor cetăţenilor ţării pentru atitudinea corectă şi promptă vizavi de realităţile moldoveneşti, adesea artificial complicate de guvernare şi maşinăria sa propagandistică, în tentativa de manipulare a opiniei publice naţionale şi internaţionale”, a declarat Andrei Năstase

„Chestiuni de ordin social – economic şi politic, recentele iniţiative ale Platformei DA privind implementarea reală a Acordului de Asociere cu UE şi eficientizarea mecanismelor oferite de Parteneriatul Estic, programul nostru privind descentralizarea, debirocratizaeea, detenebrizarea, demonopolizarea economiei şi a mass-media, precum şi deofsorizarea domeniilor strategice (bancar, energetic, mediatic, etc) au constituit subiecte ale discuţiei noastre şi şi-au găsit buna înţelegere şi încurajare din partea Excelenţei Sale, Domnul Peter Mihalko”, a adăugat Andrei Năstase.

Liderul Platformei DA susţine că, la fel cum a făcut-o în comunicarea cu înalţi demnitari de la Bruxelles, a tras în mod repetat semnalele de alarmă în materie de mediu, având în vedere catastrofa umanitară la care va fi expusă ţara noastră în eventualitatea încheierii şi realizării în actualele condiţii a acordului Moldo-Ucrainean ce vizează exploatarea râului Nistru.

„Totodată am atenţionat asupra politicilor fiscale şi bugetare paguboase ale guvernanţilor, care după ce ne-au împovărat cetăţenii prin furtul şi spălătoria de miliarde de dolari ne-au făcut ţara extrem de dependentă de asistenţa macro-financiară europeană, mare parte a acesteia constituindu-le credite ce vor trebui restituite de guvernările şi generaţiile viitoare”, a menţionat liderul Platformei DA.

Andrei Năstase afirmă că a pledat pentru o asistenţă macro-financiară strict condiţionată de mai multe acţiuni, printre care:
– asigurarea democraţiei, inclusiv a sistemului electoral reprezentativ şi de edificare a unui veritabil stat de drept;
– de realizarea unor reale reforme economice generatoare de locuri de muncă bine plătite, de pensii şi burse decente, de servicii medicale calitative şi accesibile;
– de combaterea corupţiei mari şi mici;
– de tragerea la răspundere penală a beneficiarilor miliardelor furate şi spălate prin intermediul sistemului financiar-bancar şi de justiţie;
– recuperarea banilor furaţi de la cetăţeni de la beneficiarii furtului secolului şi complicii lor, politicieni, judecători şi procurori corupţi, inclusiv prin aplicarea mecanismelor de confiscare extinsă a averilor ilicit dobândite;
– de reformarea instituţiilor de reglementare şi de drept şi de realizare efectivă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Sursa:jurnal.md