2017 – Pagina 8 – Glasul.md

Liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, care a participat la întâlnirea liderilor Parteneriatului Estic din familia EPP, desfăşurată ieri la Bruxelles, a venit cu precizări privind semnarea Memorandumului de Înţelegere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind asistenţa macrofinanciară de 100 de milioane de euro.

Andrei Năstase susţine că „guvernarea, semnând Memorandumul, a intrat în spaţiul de vizibilitate internaţional şi orice devieri de la angajamentele asumate vor fi tratate ca atare. Dacă până acum mai exista loc de manevre în procesul de negocieri, după asumarea în scris a condiţionalităţilor UE, inclusiv a celor politice legate şi de sistemul mixt, guvernarea nu-şi mai poate termite luxul de a deroga de la propriile angajamente.”

Totodată, liderul Platformei DA susţine că condiţionalităţile sub care şi-a pus semnătura premierul Filip sunt foarte dure şi practic contravin intereselor regimului Plahotniuc.

„În cazul în care acestea nu vor fi respectate întocmai, banii nu vor ajunge la Chişinău. Concluzia este, aşadar, exact inversă declaraţiilor făcute de media controlată de Plahotniuc: UE NU deblochează finanţarea decât dacă guvernarea va îndeplini atât condiţionalităţile tehnice, cât şi cele politice, până la evaluarea Comisiei Europene din luna februarie. Aveţi trei luni să faceţi ceea ce nu aţi făcut în opt ani de zile”, a concluzionat Andrei Năstase.

Liderul Platformei DA a menţionat în cadrul întâlnirii liderilor EPP din Parteneriatul Estic şi despre misiunea partidelor de opoziţie de a asigura alternativa democratică pro-europeană la actuala clasă politică coruptă şi duplicitară. Odată creând coaliţia de guvernare, Andrei Năstase a prezentat viziunea Platformei DA pentru reformarea ţării, inclusiv aprofundarea cooperării Republicii Moldova cu UE în domeniul energetic, comerţ, educaţie, transporturi, precum şi o colaborare mai strânsă în sfera digitală, cum ar fi reducerea tarifelor de roaming.

Întâlnirea liderilor din Parteneriatul Estic a avut loc în contextul celui de-al V-lea Summit al Parteneriatului Estic, desfăşurat zilele acestea la Bruxelles.

La Bruxelles a avut loc joi seară o întâlnire a liderilor Partidului Popular European, una din principalele forțe politice europene. În cadrul întâlnirii pentru pregătirea summitului Parteneriatului estic a fost adoptată o declaraţie privind viitorul acestei formule de cooperare dintre Uniunea Europeană și mai multe foste republici sovietice.

În declaraţie se spune că PPE va continua să pledeze pentru o cooperare mai strânsă cu țările membre în cadrul unui model Parteneriatul Estic Plus, care presupune aderarea acestora la uniunea vamală, la uniunea energetică, și la piața unică digitală, cooperarea în domeniul securității și al apărării, și reducerea tarifele de roaming. Declaraţia PPE condamnă, între altele, schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova „de către elitele politice menită să-şi menţină controlul politic şi să elimine opoziţie”.

Orice asistență macrofinanciară și tehnică a UE trebuie să fie însoțită de condiţionalităţi stricte și orice sprijin financiar trebuie să servească poporul și generațiile viitoare, se mai spune în declaraţia PPE. La întâlnirea liderilor familiei popular-europene au participat şi liderii opoziţiei de la Chişinău. Un interviu realizat de corespondenta noastră Alla Ceapai cu liderul Partidului Platforma Dreptate și Adevăr Andrei Năstase.

Andrei Năstase: „(…) Personal, am venit cu un mesaj la această reuniune. Mi-am exprimat regretul că, după o perioadă în care Republica Moldova era privită ca un etalon, să spun așa, sau ca o istorie de succes a Parteneriatului Estic, ne-am pomenit cu un stat capturat, un stat furat de peste un miliard de dolari, ceea ce constituie 13 la sută din produsul intern brut. Am spus că Parteneriatul Estic este o platformă importantă de cooperare și transfer al valorilor europene către fostele republici sovietice. Pentru noi, în calitate de partid de opoziție, este extrem de important ca Republica Moldova să aibă capacități de a valorifica mult mai eficient oportunitățile oferite de către mecanismele Parteneriatului Estic.

În același timp, obiectivul nostru este ca aceste reforme să continue și să devină ireversibile. Am spus că sprijinim această abordare nouă a Uniunii Europene, după principiul „more for more, less for less”/„mai mult pentru mai mult, mai puțin pentru mai puțin”; am spus că, și din opoziție, dar mai ales atunci când vom prelua puterea, vom susține aprofundarea cooperării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în domeniile energetic, comerț, educație, transporturi ș.a., iar pentru noi o prioritate va fi colaborarea cu Uniunea Europeană în sfera digitală. Și în acest context, noi am făcut un demers către Uniunea Europeană, către acest summit al Parteneriatului Estic, că o măsură care ar apropia enorm statele membre ale Uniunii Europene cu cele ale Parteneriatului Estic ar fi reducerea tarifelor de roaming în beneficiul oamenilor noștri.

Cunoaștem foarte bine cât de mulți bani sunt obligați oamenii să plătească pe această dimensiune. Am considerat că principalii beneficiari ai acestui instrument al Parteneriatului Estic trebuie să fie, întâi de toate, cetățenii, societatea civilă, mediul de afaceri, instituțiile statului, și nu puterea politică, așa cum se întâmplă în Republica Moldova. Se știe foarte bine – puterea utilizează beneficiile Parteneriatului Estic în interes strict politic, într-un interes îngust și egoist. Reformarea și consolidarea instituțiilor, creșterea mobilității, cooperarea pentru combaterea amenințărilor hibrid, care vizează atât statele membre, cât și statele din Parteneriatul Estic, accesul la piața digitală unică – iată aceste chestiuni am solicitat să fie incluse în declarația PPE, în declarația summitului și în documentele Partidului Popular European, la care vrem să aderăm și noi și sperăm că în decembrie se va produce acest lucru.”

Europa Liberă: În ce măsură ele se vor regăsi în declarație?

Andrei Năstase: „Sigur, speranța mea este că în marea lor parte se vor regăsi, pentru că sunt îndreptate spre beneficiul oamenilor, asta ne preocupă. Sigur că să nu avem foarte, foarte multe așteptări. Europa se confruntă cu provocări diverse, dar ceea ce am propus, sper că se va regăsi în aceste documente importante, atât declarația Partidului Popular European, cât și declarația summitului de mâine, la care și Republica Moldova va participa și eu sunt sigur că acest parteneriat poate fi dezvoltat mai mult și beneficiile lui pot fi și mai multe, și mai importante pentru cetățenii noștri.

Este important ca într-o bună zi cetățeanul Republicii Moldova să simtă investițiile europene în actul de justiție, în actul de combatere a corupției, în actul de edificare a statului de drept, în actele, dacă vreți, de edificare a unei economii funcționale care ar face să avem mai multe locuri de muncă, să avem niște salarii decente, niște pensii bune, niște burse bune pentru studenții noștri. Cam așa văd eu lucrurile și eu sunt sigur că și, după acest summit, lucrurile vor evolua și vom avea o altă abordare față de Republica Moldova. S-a insistat și aici, și am vorbit și eu, și colegii mei de la cele două partide – PAS și PLDM – am vorbit despre arbitrariul în ce privește modificarea sistemului electoral. Am cerut mai multe condiționalități, inclusiv de ordin politic, și sperăm că se va face presiunea necesară pe autoritățile moldovenești, pe puterea de la Chișinău pentru a respecta egalitatea de șanse a opoziției cu puterea, pentru a respecta drepturile omului, reprezentativitatea, întâi de toate, pentru că se știe foarte bine că prin sistemul mixt se încalcă acest principiu al reprezentativității.”

Europa Liberă: A fost semnat acordul privind acordarea finanțării de 100 de milioane de euro promisă de Uniunea Europeană. Banii încă nu vin, urmează să vină în urma unor evaluări; se va decide abia în februarie, va fi dată prima tranșă doar dacă Moldova va respecta anumite condiționalități, inclusiv privind aplicarea sistemului electoral mixt, despre acre ați vorbit. În ce măsură credeți că Moldova va reuși să îndeplinească aceste condiționalități și să obțină prima tranșă din acest ajutor financiar?

Andrei Năstase: „În mod normal, dacă am fi avut o guvernare europeană, o guvernare onestă, astăzi nu am fi discutat în acești termeni acordarea de către Uniunea Europeană a acestei asistențe macrofinanciare. Astăzi am fi avut aceste beneficii, le-am fi resimțit în actul de justiție, în actul de anticorupție, le-am fi simțit în bunăstarea fiecărui cetățean. Din păcate, avem o guvernare criminală, avem o guvernare care s-a preocupat în permanență de propriile interese, de interesele de grup, de partid, interesele personale ale unor lideri ai acestei puteri.

Am avut comunicarea cu comisarul Hahn, am avut o anumită corespondență până la această etapă și m-a asigurat de faptul că ei vor veghea la respectarea drepturilor omului, la respectarea democrației, a cadrului normativ și democratic. În ceea ce am văzut a fost o condiționare și mai dură, și mai drastică și pe dimensiunea tehnică, dar și pe dimensiunea politică, legată de statul de drept, legată de democrație, așa că în momentul de față guvernarea are de muncit foarte și foarte mult pentru a putea obține această finanțare din partea Uniunii Europene. Știind de ce sorginte este această guvernare în Republica Moldova, nu am prea mari așteptări de la ea. Dacă într-o bună zi banii vor fi dați, vor fi dați doar pentru că Uniunea Europeană ține la cetățenii Republicii Moldova, ține la societatea din Republica Moldova, și nu o va face pentru guvernare sau pentru reușitele acestei guvernări. Se știe foarte bine, dacă iarăși mă întorc la capitolul reformării justiției, s-au ascuns sub preș foarte și foarte multe nereușite la acest capitol și se scot în față așa-zisele reforme, care nu vizează decât salariile judecătorilor, condițiile lor de muncă, dar în realitate actul de justiție suferă în continuare.”

Sursa:europalibera.org

Oligarhul Vladimir Plahotniuc l-a acţionat în judecată pe omul de afaceri român Adrian Porumboiu (fost mare arbitru de fotbal), solicitând judecătorilor să-l oblige pe milionarul din Vaslui să nu-i mai rostească numele vreodată.

Vladimir Plahotniuc a înaintat Judecătoriei Vaslui o ordonanţa preşedinţială pe 17 noiembrie 2017, solicitând instanţei să o soluţioneze fără citarea părţilor, în speţă a pârâtului Adrian Porumboiu. Cererea oligarhului basarabean, care doreşte ca omul de afaceri vasluian să nu-i mai pomenească numele niciodată, urmează a fi soluţionată săptămâna viitoare, pe 29 noiembrie.

„Este o penibilitate. Să soliciţi judecarea fără citarea părţilor, să fiu pedepsit fără să fiu ascultat? Poate că treaba asta merge acolo la Chişinău, unde el hotărăşte. Sau poate că s-a gândit că judecătorul are şi vreo mitralieră. Eu sunt un om liber, nu mi-e frică“, a declarat Adrian Porumboiu, pentru „Adevărul“.

Omul de afaceri a precizat că i-a trimis luna trecută lui Plahotniuc, prin curierat, o notificare cu caracter personal şi confidenţial, referitoare la tranzacţia din 2015, prin care grupul de firme ale lui Porumboiu, Racova Com Agro Pan, au fost preluate de concernul basarabean TransOil.

În anul 2015, în mediul de afaceri din România au apărut informaţii potrivit cărora milionarul vasluian Adrian Porumboiu intenţionează să îşi vândă afacerile concernului TransOil, deţinut de omul de afaceri georgian Vaja Jhashi, un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc.

Ulterior Porumboiu s-a plâns că TransOil nu-și achită obligațiile contractuale cu proprietarii terenurilor și că nu le respectă acestora drepturile.

El a spus că tranzacția prin care compania sa a ajuns în mâinile oamenilor lui Plahotniuc nu ar fi fost posibilă fără intervenția de atunci a fostului premier Victor Ponta, cunoscut drept un bun prieten al președintelui PD.

În trecut, Vaja Jhashi a fost prim-vicepreședinte al Consiliului de Administrație al băncii Victoriabank, dar și acționar la OTIV Prime Holding, companie care aparține tot lui Vladimir Plahotniuc.

Vaja Jhashi mai este membru al Consiliului de Administrare al Asociației Oamenilor de Afaceri din Moldova, fondată de Plahotniuc în anul 2010.

Un alt episod care îi leagă pe Jhashi și Plahotniuc, potrivit jurnal.md, este că, la începutul anului 2015, pe 28 februarie, au zburat împreună în Kârgâzstan cu avionul de la Nobil Air, compania businessmanului Ilan Shor. Au ajuns la miezul nopții în Bișkek, unde au stat doar câteva ore, și au revenit împreună la Chișinău. Peste două săptămâni, președintele Kârgâzstanului, Almazbek Atambaev, a întreprins o vizită-fulger în Moldova, având o întrevedere secretă cu Plahotniuc. Scopul celor două vizite și interesele care stau în spate au rămas învăluite în mister.

Preşedintele Partidului Democrat din R. Moldova, Vladimir Plahotniuc, potrivit site-ului Judecătoriei din Vaslui, l-a acţionat în judecată pe omul de afaceri Adrian Porumboiu. În cadrul unui interviu pentru cotidian.ro, Adrian Porumboiu declarase că Plahotniuc ar sta în spatele companiei Trans-Oil din R. Moldova, care a cumpărat o parte din afacerea sa din judeţul Vaslui.

Amintim că omul de afaceri Adrian Porumboiu a povestit cum a ajuns în situaţia să îşi vândă din acţiunile de la Grupul Racova companiei Trans- Oil în cadrul unui interviu pentru cotidian.ro. Presa din R. Moldova a preluat la greu aceste declaraţii ale lui Porumboiu: „Nu mai am niciun dubiu că în spatele întregii afaceri stă oligarhul Vladimir Plahotniuc”.

Potrivit surselor noastre, Vladimir Plahotniuc refuză să se prezinte la proces pentru prejudicii de imagine.

Ministrul Justiţiei Vladimir Cebotari a declarat ieri la Bucureşti că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din România reprezintă o instituţie de la care pot fi preluate anumite practici, însă există şi aspecte pe care nu le-ar pune în aplicare şi în Republica Moldova.

„Nu aş face o comparaţie cu România, pentru că nu cunosc bine pe interior ce se produce aici, cunoaştem doar ce ne informăm din presă. Pentru noi, DNA a constituit totdeauna o instituţie de unde putem să preluăm unele practici – deschizând parantezele şi fără să spun că toate practicile sau că ne place tot ce este la DNA. Sunt şi lucruri bune pe care bineînţeles că încercăm să le replicăm în Moldova”, a spus ministrul Justiţiei.

Întrebat care sunt lucrurile pe care nu le apreciază la DNA, Cebotari a răspuns: „Multe, dar am să discut altă dată şi în alt format”.

Această întârziere e cauzată în exclusivitate de neîndeplinirea angajamentelor de către acest Guvern și de către majoritatea din Parlamentul de la Chișinău, care a votat modificarea legislației electorale

Dacă Guvernul ar fi mers ambițios pe drumul reformelor și, mai ales, nu ar fi modificat legislația electorală în ciuda avizului Comisiei de la Veneția, în prima parte a acestui an, acești bani ar fi fost deja la Chișinău astăzi și cetățenii Republicii Moldova s-ar fi putut bucura de ei. Această întârziere e cauzată în exclusivitate de neîndeplinirea angajamentelor de către acest Guvern și de către majoritatea din Parlamentul de la Chișinău, care a votat modificarea legislației electorale. Poziția Uniunii Europene este clară: „Vrem să ajutăm Republica Moldova, vrem să o ținem hotărât pe un curs proeuropean, vrem ca banii să ajungă cât mai repede la cetățenii Republicii Moldova, dar totul depinde de Guvernul de la Chișinău. Prin ceea ce au făcut până acum au întârziat ca acești bani să poată ajunge la oameni”.”

Europa Liberă: Dar azi urmează a fi semnat un memorandum cu premierul Filip. Despre ce este vorba?

Siegfried Mureșan: „Acest memorandum stabilește exact acest cadru – aceste condiționalități tehnice și politice, care trebuie de îndeplinit pentru ca banii să poată fi eliberați, dar nu este nicio garanție a plății primei tranșe. Totul depinde, repet, de îndeplinirea angajamentelor de către Guvernul de la Chișinău. Memorandumul descrie condițiile și pune pe hârtie condițiile pe care în ultimele luni Uniunea Europeană în mod constant le-a prezentat și le-a dorit a fi îndeplinite.”

Actriţa Stela Popescu, care peste o lună urma să împlinească 82 de ani, a fost găsită moartă în curtea locuinţei sale.

Reprezentanţii SMURD spun că Stela Popescu a fost găsită moartă de un membru al familiei. Potrivit medicilor, decesul ar fi intervenit cu câteva ore mai devreme.

Stela Popescu s-a născut pe 21 decembrie 1935, în Orhei, Basarabia, într-o familie de învăţători. În 1940, după invadarea Basarabiei de către armata rusă, tatăl ei, considerat intelectual, deci duşman de clasă, a fost deportat în Siberia, iar mama, împreună cu fiica, s-au refugiat la Braşov.

În 1953, Stela Popescu a susţinut examenul de admitere la facultate şi a fost repartizată la Facultatea de Limba Rusă ”Maxim Gorki“, la care a renunţat după un an şi jumătate, când a intrat în echipa Teatrului Ministerului de Interne. În 1956 a fost admisă la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, iar în paralel a continuat să susţină spectacole de teatru. La sfârşitul facultăţii, a fost repartizată la Teatrul din Braşov, unde a susţinut şi 400 de spectacole pe an.

Din 1963, a jucat la teatrul de Revistă „Constantin Tănase“ din Bucureşti, apoi s-a angajat la Teatrul de Comedie. Tot din 1963 a început lunga colaborare cu Radiodifuziunea Română, urmată, mai târziu, de cea cu Televiziunea Română.

Pe 7 februarie 2004, a primit din partea şefului statului Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria D – Arta Spectacolului, ”în semn de apreciere a întregii activităţui şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei scenice şi a spectacolului“.

Pe 10 septembrie 2013, regele Mihai I i-a conferit, prin fiica sa, principesa Margareta, decoraţia ”Nihil Sine Deo“. Pe 1 iunie 2017, a primit diploma de Cetăţean de Onoare al Braşovului, oraş în care a făcut şcoala şi facultatea şi a jucat în 400 de spectacole, ea declarând că ”dacă în piept ai o inimă ce tot arde, rămâi tânăr şi la 90 de ani”.

Uniunea Europeană (UE) ar putea să deblocheze prima tranșă a asistenței macro-financiare pentru R. Moldova, de 100 de milioande de euro, doar dacă autoritățile de la Chișinău vor îndeplini o listă de 20 de condiționalități, explică Dionis Cenușa, expert la Centrul analitic independent Expert-Grup care se află la Bruxelles, unde are loc Summit-ul Parteneriatului Estic.

Acest condiții, precizează expertul, sunt stipulate în Memorandumul de Înțelegere UE-R. Moldova, document care urmează a fi semnat și ratificat de ambele părți. Explicațiile vin după ce la 23 noiembrie, Comisarul European pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere Johannes Hahn a anunțat, într-o conferință de presă, despre deblocarea primei tranșe de asistență macro-financiară.

Expertul Dionis Cenușă a făcut câteva clarificări referitor la finanțarea macro-financiară promisă de UE și declarația Comisarului Hahn:

Imaginați-vă, stimați Republicani, o descindere pentru percheziție sau arestare la sediul unor corupți, tâlhari, violatori, traficanți de droguri. Îndată ce mascații intră peste ei, un grup de purtători de panouri pe care scrie „Privitul interzis”, sau nu scrie nimic, înconjoară umăr la umăr ieșirea.

Un alt grup va intra în centru, ținând panourile ca pe scuturi deasupra capetelor. Va lua naștere o formațiune mobilă de tip testudo, broasca țestoasă, folosită de legiunile romane. În dispozitiv vor fi aduși cei ridicați de organe, care, în drum spre arest, vor beneficia astfel de protejarea propriei imagini în fața jurnaliștilor ce țin morțiș să filmeze și să informeze publicul în legătură cu evenimentul.

Dacă credeți că secvența asta e produsul acelei părți din creierul subsemnatului care s-a ocupat cu literatura Science Fiction, vă înșelați. Este realitatea înfăptuirii Justiției în viziunea Consiliului Superior al Magistraturii.

Domnii și doamnele de la CSM pretind că, citez, „cu ajutorul panourilor mobile”, pun în aplicare o directivă europeană privind prezumția de nevinovăție. Am citit și eu zisa Directivă și cred că sursa de inspirație e mai degrabă o cunoscută melodie, „No face, no name, no number”.

Căci presa și noi, cetățenii, vom înceta a lua cunoștință despre ce se întâmplă în anchetele unor inși acuzați de fărădelegi. Nu se va mai elibera niciun act în cursul urmăririi penale. Vom afla doar „descrierea pe scurt a faptei și încadrarea juridică”, dintr-un comunicat în care nu apar numele și prenumele făptuitorului, nici alte date cu caracter personal, chiar dacă persoana în cauză e acuzată, să zicem, de corupție masivă sau violuri în serie.

Mă și gândeam când va veni, după asaltul asupra independenței Justiției și încercarea de a bloca funcționarea ONG-urilor și formațiunilor societății civile, atacul asupra mass-media.

El e declanșat de către CSM, garant al independenței Justiției, dar adept, iată, al obstrucționării presei și accesului la informație al cetățenilor.

Se dorește un soi de justiție pe șest, la secret, paralelă cu presa și populația, în care nu vor mai exista penali, ci doar niște inițiale și articole de lege.

Am spus penali? Am încurcat-o. Potrivit legii pe care vor s-o treacă alde Iordache, Nicolicea, Șerban Nicolae, dacă mai rostești cuvântul ăsta ai comis o infracțiune.

De aproape un an încoace, suntem statul grijii față de răufăcători. Criminali periculoși au fost puși în libertate la grămadă, legile Justiției sunt scrise pe față în Parlament de echipa Iordache după dictarea acuzatului Dragnea în vederea intimidării și paralizării magistraților, pentru protejarea inculpaților.

OUG 13 a fost un parfum de tei față de pachetul exploziv al legilor Justiției. Mă întreb și vă întreb: dacă în ianuarie a fost nevoie de 600.000 de oameni în stradă, de câți ar fi nevoie acum pentru a stopa megaticăloșia?

Tinerii din Platforma Demnitate şi Adevăr au organizat un training despre antreprenoriat la Bălţi. Evenimentul a avut genericul „Tinerii DA – antreprenori”.

„Noi nu am avut aşteptări şi am rămas plăcut surprinşi să vedem cât de mulţi tineri sunt dornici de a avea un viitor la ei în ţară.

Tinerii sunt gata să se implice pentru a-şi construi singuri un viitor acasă”, a declarat Elena Curecheru, organizator eveniment.

Băuturi, imnul Rusiei în interpretarea unui cor bisericesc şi o cursă pe cvadrocicle la Reşedinţa Prezidenţială de la Condriţa. Aşa i s-a memorizat acest week-end fostului deputat rus Oleg Paholkov, care l-a petrecut în ospeţie în Republica Moldova. Gazda primitoare a fost nimeni altul decât preşedintele Igor Dodon, sejurul fiind achitat din bani publici.

Despre aceasta a relatat însăşi Paholkov, care şi-a împărtăşit emoţiile pe reţelele de socializare, recunoscând că cursele prin pădurile ce înconjoară Reşedinţa Prezidenţială au continuat două zile. Evident, petrecerea a continuat şi în ziua referendumului eşuat organizat de socialişti pentru revocarea primarului general al capitalei Dorin Chirtoacă.

„Weekend cu soţia în Moldova. În ospeţie la Igor Dodon, două zile am gonit prin pădurile Moldovei pe cvadrocicle. Foarte frumos. Moldova trebuie să devină o ţară de ECO şi gastro-turism. Iar preşedintele face mult pentru asta”, a scris Paholkov pe pagina sa de Facebook.

Din pozele plasate de acesta, se poate vedea că la petreceri a participat şi fratele şefului statului, Alexandru Dodon, căruia fostul deputat rus i-a mulţumit aparte.

Oleg Paholkov este un fost deputat rus ales în Duma de Stat pe listele Partidului „Spravedlivaia Rosia”, care, în timpul deţinerii funcţiei, a vizitat nu o singură dată Republica Moldova. Acesta a participat şi la câteva marşuri organizate de PSRM cu ocazia ocazia sărbătorii de 1 Mai, la un miting socialist „Pentru Moldova în Uniunea Vamală”, precum şi la Congresul formaţiunii.

Datoria externă a Republicii Moldova va creşte cu încă un miliard de dolari. Guvernul spune că va continua să contracteze împrumuturi în următorii trei ani, astfel încât la sfârşitul anului 2020 datoria de stat externă va ajunge la peste 2,6 miliarde de dolari, de la 1,6 miliarde cât este în prezent.

Potrivit proiectului Bugetului de stat pentru 2018, avizat de Partidul Democrat şi aprobat în grabă de Guvern, pe 31 decembrie 2017 soldul datoriei de stat nu va depăşi 57,36 miliarde lei, dintre care datoria de stat externă 58% şi datoria de stat internă 42%, înregistrând o majorare cu 6,58 miliarde lei faţă de soldul de la 31 decembrie 2016, preponderent din contul majorării datoriei de stat externe.

În consecinţă, notează Mold-Street, ponderea datoriei de stat în PIB la sfârşitul anului 2017 va constitui circa 38,6%, sau cu 0,9 p.p. mai mult decât înregistrat la finele anului 2016.

Peste un an, adică pe 31 decembrie 2018, conform estimărilor Ministerului Finanţelor, soldul datoriei de stat va ajumge deja la 61,73 miliarde lei, dintre care 61,3% datorie de stat externă şi 38,7% datorie de stat internă, înregistrînd o majorare cu 4,37 miliarde lei faţă de valoarea aprobată (precizată) pentru sfârşitul anului 2017.

Ponderea datoriei de stat în PIB la sfîrşitul anului 2018 se va încadra în valoarea de 38,6%, situându-se la acelaşi nivel aprobat (precizat) pentru finele anului 2017. Pentru anul 2019, se estimează că soldul datoriei de stat se va majora cu 11,1%, iar în 2020 acesta se va majora cu 11,6% şi va constitui circa 76,48 miliarde lei, situîndu-se la nivelul de 40,2% pondere în PIB.

Pe parcursul anului 2018 se planfică valorificarea de împrumuturi de stat externe în sumă de 7,71 miliarde lei (echivalentul a 436,3 milioane dolari) şi rambursate împrumuturi de stat externe în sumă de 2,31 miliarde lei (echivalentul a 130,7 milioane dolari).

Ca urmare, la situaţia din 31 decembrie 2018, conform estimărilor, soldul datoriei de stat externe nu va depăşi 37.87 miliarde lei (echivalentul a 2,12 miliarde dolari), ceea ce reprezintă o majorare cu 4,57 miliarde lei (echivalentul a 325,6 milioane dolari) sau cu 13,7% faţă de plafonul aprobat (precizat) al datoriei de stat externe la situaţia din 31 decembrie 2017.

În valori nominale, majorarea plafonului datoriei de stat externe se explică prin depăşirea sumelor intrărilor externe preconizate pentru anul 2018 faţă de rambursările pentru acelaşi an.

Totodată, ca pondere în PIB, se estimează că soldul datoriei de stat externe va înregistra la finele anului 2018 o creştere cu 1,3 p.p. faţă de anul 2017 şi nu va depăşi valoarea de 23,7%. În următorii ani, soldul datoriei de stat externe va creşte de la 44,49 miliarde lei (echivalentul a 2,43 miliarde dolari) la finele anului 2019 până la 49,33 miliarde lei (echivalentul a 2,62 miliarde dolari) la finele anului 2020.

În anul 2018 autorităţile preconizează să nu mai facă emisiuni de Valori Mobiliare de Stat (VMS) pe piaţa primară şi să răscumpăre VMS emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat în sumă de 210 milioane lei.

Astfel, la situaţia din 31 decembrie 2018, conform estimărilor, soldul datoriei de stat interne nu va depăşi 23,86 miliarde lei, inclusiv:
– VMS emise pe piaţa primară – 8,71 miliarde lei (36,5%)
– VMS convertite – 2,06 miliarde lei (8,7%)
– VMS emise pentru executarea a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat – 13,08 miliarde lei (54,8%)

În anii 2019 şi 2020, în scopul finanţării deficitului bugetului de stat se prevăd a fi direcţionate venituri din emisiunea netă a VMS pe piaţa primară în sumă de 440 milioane lei şi 3,32 miliarde lei, respectiv.

Totodată, se preconizează răscumpărarea VMS emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat în sumă de 230 milioane lei în anul 2019 şi 240 milioane lei în anul 2020. Astfel, în perioada anilor 2019-2020 soldul datoriei de stat interne va creşte de la 24,07 miliarde lei la finele anului 2019 până la 27,15 miliarde lei la finele anului 2020.

Datele Ministerului Finanţelor arată că de la intrarea în funcţie a Guvernului Filip, adică de la finele lunii ianuarie 2016 şi până la finele lunii septembrie 2017, datoria de stat internă s-a majorat de circa trei ori, în special ca urmare a convertirii în datorie de stat a garanţiilor de 13,4 miliarde de lei acordate pentru salvarea celor trei bănci fraudate.

În aceeaşi perioadă datoria de stat externă s-a majorat cu peste 25%. Pentru comparaţie în cele 20 de luni de Guvern Leancă angajamentele externe de stat s-au majorat cu doar un procent, iar în cei 3,5 ani de Guverne conduse de Vlad Filat, datoria de stat externă s-a majorat cu o treime.

Dacă însă în ţară intrau toate împrumuturile preconizate pentru anul 2017, estimate la circa jumătate de miliard de dolari, apoi datoria externă era şi mai mare.

Aici merită de precizat că în perioada Guvernului Leancă s-au emis garanţiile de stat de miliarde lei pentru salvarea sistemului bancar, iar din vara anului 2015 a fost sistată asistenţa externă, respectiv Guvernul Filip „culege” roada ca urmarea a acelor decizii.

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor costul deservirii datoriei externe este de trei ori şi ceva mai mic decât al celei interne. Dar în următorii ani se va majora semnificativ.

Toate aceste estimări şi evoluţii denotă că autorităţile actuale continuă să conteze pe asistenţa externă ca factor decisiv pentru dezvoltarea ţării.

Platforma Demnitate şi Adevăr nu va boicota alegerile prezidenţiale din 2018 în condiţiile în care va fi menţinut sistemul electoral mixt. Neparticiparea la alegeri va fi o greşeală, deoarece oamenii aşteaptă o schimbare. Declaraţiile au fost făcute de preşedintele Platformei DA, Andrei Năstase, în cadrul emisiunii „Politica” de la postul de televiziune TV 8.

„Este o extremă să nu participi la alegeri în condiţiile în care cetăţeanul aşteaptă o schimbare. Eu merg aproape zilnic în teritoriu şi discut cu oamenii. Oamenii nu sunt interesaţi de mecanismele politice, juridice şi de altă natură. Oamenii s-au săturat să trăiască în mizerie, sărăcie şi corupţie. Oamenii s-au săturat să trăiască cu familiile dezbinate. Astfel, noi, cei care suntem oameni politici, trebuie să facem tot posibilul ca acest lucru să se producă”, a menţionat Andrei Năstase.

„Cei care vin astăzi şi spun că boicotul alegerilor este soluţie, greşesc pentru că nu există un precedent prin care nu au fi fost recunoscute alegerile dacă cineva nu a participat în cadrul scrutinului”, a mai spus preşedintele Platformei DA.

Tot în cadrul emisiunii televizate, liderul Platformei DA a spus că „nu vreau ca Republica Moldova să piardă şansa pentru schimbare, doar pentru faptul că nu am făcut ceva”.

„Dacă sistemul mixt nu va cădea, trebuie să ne consolidăm atât de puternic astfel ca şi cu regulile lor să-i batem. Nu avem altă soluţie Eu m-am angajat în procesul politic nu pentru a face figuraţii pentru cineva, nici pentru alte partide care nu renunţă să participe. Imaginaţi-vă că nu participam la prezidenţiale? Noi am avut şansa cu mai multă activitate, cu mai mult efort, cu mai mult elan. Înainte cu două săptămâni, am avut şansa să câştigăm alegerile. Vreau să dau şansa acestei ţări pentru schimbare. Iată de ce am spus că neparticiparea este o chestiune de extremă”, a adăugat Andrei Năstase.

„Noi suntem consecvenţi în ceea ce facem şi ceea ce spunem”, a menţionat liderul Platformei DA.

Președintele Igor Dodon este un agent de influenţă rusă, cumpărat pe banii Moscovei. De această părere este unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti ucraineni, Dmitrii Gordon, care a împărțit opinia în cadrul unei intervenţii telefonice la emisiunea „60 de minute” de la postul public de televiziune din Rusia „Rossia 1”.

Jurnalistul ucrainean a fost întrebat de către moderatorul emisiunii ruse ce părere are despre declaraţia preşedintelui Cehiei, Milos Zeman, care a afirmat anterior că Crimeea aparţine Rusiei şi că mai mulţi lideri europeni sunt de această părere, însă le e frică să şi-o facă publică.

„Eu consider că preşedintele Cehiei, Zeman, este un nemernic, este un agent de influenţă rusă. Eu i-aş propune lui Zeman să dea Rusiei regiunea Karlovy Vary. Foarte mulţi oligarhi ruşi au acolo proprietăţi. Zeman să dea Rusiei Karlovy Vary, iar cu pământurile ucrainene nu trebuie să faceţi comerţ. Noi de sine stătător ne vom clarifica ce să facem cu teritoriile noastre, fără de Zeman, fără de Dodon şi alţi agenţi de influenţă rusă, pe care voi i-aţi cumpărat cu bani. Voi aveţi foarte mulţi bani din petrol şi cumpăraţi agentură prin toată Europa, prin toată lumea”, a menţionat Dmitrii Gordon la Rossia 1.

Acesta a acuzat în emisie directă Rusia că ar fi început războiul din Ucraina şi i-a numit pe ruşi „foşti fraţi”, conform Adevărul.

„În fiecare seară privesc posturile de televiziune ruseşti şi în fiecare seară pe aceste canale: „Ucraina, Ucraina, Ucraina. Aveţi grijă de voi, aveţi grijă de Rusia. Rusia are nevoie de reforme. Rusia are un nivel înalt de corupţie şi multe problemele, lăsaţi-ne pe noi în pace”, a notat Gordon.

Românii trebuie să iasă în stradă pentru o luptă paşnică a României cinstite cu hoţia, autoritarismul şi sărăcia, au transmis mai multe organizaţiile civice, printre care şi platforma lui Dacian Cioloş, blocul Naţional Sindical şi Cartel Alfa, care şi-au unit eforturile pentru a opri coaliţia PSD-ALDE.

Nu mai puţin de 39 de grupuri civice şi organizaţii neguvernamentale din România, precum şi confederaţiile sindicale Blocul Naţional Sindical (alcătuit din 34 de federaţii profesionale) şi Cartel Alfa (alcătuit din 41 de federaţii profesionale) cheamă fiecare român să ceară în stradă, duminică, de la ora 18.00, retragerea legilor Justiţiei şi a legilor de modificare a Codurilor Penale, respingerea în Parlament a ordonanţei privind modificarea legislaţiei fiscale şi demisia imediată a Guvernului Tudose şi a preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, reiese dintr-un comunicat de presă remis, miercuri, de mişcarea Iniţiativa România.

„România a ajuns într-unul dintre cele mai grave momente ale istoriei sale postcomuniste, comparabil cu mineriadele din anii ’90, criza financiară şi tăierea salariilor bugetarilor din 2010. Confiscarea politică a sistemului de justiţie, capturarea statului de către o mafie politică care slăbeşte legislaţia anticorupţie pentru a scăpa de răspundere penală, războiul politic şi instituţional declanşat de Guvern împotriva societăţii civile, atacurile majorităţii parlamentare împotriva aliaţilor din NATO şi UE, haosul fiscal şi deprecierea accelerată a leului, creşterea preţurilor şi a deficitului bugetar vor arunca România de facto în afara Uniunii Europene şi NATO. Consecinţele deciziilor guvernamentale de astăzi ne vor urmări pentru zeci de ani, ne vor plasa în sfera autoritarismului politic, a jafului banilor publici, a impunităţii politicienilor şi a sărăciei”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit organizaţiilor, în aceste momente, România este călcată în picioare, coaliţia de guvernare nesocotind sau ignorând făţiş opiniile şi interesele legitime ale tuturor actorilor din societate.

Sistemul mixt, introdus de binomul oliharhic în pofida voinței cetățenilor și recomandărilor Comisiei de la Veneția, este, bineînțeles, colacul de salvare a celor care au pus Republica Moldova pe butuci și au pierdut definitiv încrederea cetățenilor.

Ce este de făcut în această situație? Ce ar trebui să facă partidele antioligarhice și veritabil pro-europene pentru a dejuca scenariul de sute de milioane de euro în care a investit duetul criminal?

Există voci care consideră că boicotul ar fi soluția. Nu participăm la alegeri și, deci, nu facem jocul lui Plahotniuc. Tot unele dintre aceste voci au criticat dur boicotarea referendumului de duminica trecută ce viza demiterea lui Chirtoacă, întrucît, în urma boicotului, primăria capitalei a ajuns pe mâna coordonatorului.

I-aș ruga pe apologeții acestei propuneri să răspundă la câteva întrebări esențiale.

1.Din cele peste 40 de partide, care – în afară de Platforma DA, PAS, PLDM, PN – ar mai da curs unei asemenea inițiative?

2.Dacă la alegeri vor participa circa 40 de formațiuni politice, scrutinul va fi sau nu validat de comunitatea internațională?

3.Admițând, ipotetic, că boicotul a reușit, cine va conduce în continuare Republica Moldova? Procuratura, CNA, instanțele de judecată, Poliția, Vama, etc.?

Răspunsul la prima întrebare este la suprafață. La doar o simplă trecere în revistă a formațiunilor înregistrate la MJ înțelegi că marea lor majoritate sunt partide-ștampilă și toate acestea încap într-un singur buzunar al lui Plahotniuc. Cu siguranță, peste 85 la sută dintre ele vor mima participarea la alegeri, asigurând o victorie zdrobitoare binomului odios.

În ce privește nerecunoașterea alegerilor, să vedem dacă există, în acest sens, precedente. Nu, nu există și nimeni nu dă garanții în alb că, în urma boicotului, alegerile nu vor fi recunoscute. Dimpotrivă, avem cazuri ieșite din comun când comunitatea internațională a recunoscut alegeri fraudate, cu încălcări grave, la vedere. Nu, nu mă refer la țări de aiurea, ci chiar la scrutinul din 30 noiembrie 2014 și mai ales la cel prezidențial de anul trecut din Republica Moldova, când Plahotniuc a falsificat alegerile în favoarea lui Dodon.

Și răspunsul la întrebarea a treia nu e greu de intuit. Puterea va fi gestionată pe o perioadă nedeterminată de timp și după boicot de către regimul criminal. Ținând cont de dexteritatea oligarhatului de a inventa stratageme și a rezolva orice prin intermediul Curții Constituționale, ne putem aștepta la o legiferare a guvernării nocturne cel puțin pînă la “alegerile” din 2022.

Pe de altă parte, este evident că participarea la sufragiile din toamna următoare în conformitate cu (ne)regulile mixte ale lui Plahotniuc, cu circumscripțiile croite după chipul și asemănarea cu Dodon, cu finanțare copioasă din miliardele furate, cu un CEC aservit, cu o presă monopolizată, cu o poliție condusă de la GBC nu prevestește nimic bun pentru Opoziție și pentru cetățeni.

Iată de ce înainte de a alege soluția boicotului – o capitulare evidentă în fața lui Plahotniuc -, este nevoie de o conjugare de eforturi a întregii societăți pentru a deschide calea către alegeri cât de cât libere.

Primele semne pozitive deja și-au făcut apariția. Formalizarea unui bloc electoral antioligarhic și pro-european reprezintă o lovitură năucitoare pentru binomul penal. Și lucrurile, pe această dimensiune, nu se termină aici.

Societatea civilă a venit și ea cu o inițiativă salutabilă privind inițierea unui referendum cu privire la anularea legii strâmbe a lui Plahotniuc și Dodon, plebiscit care are toate șansele de reușită, dacă nu va fi boicotat sau obstrucționat de adepții capitulării.

Deloc mai prejos ca importanță sunt și acțiunile opoziției pe plan extern. Bruxellesul este la ora actuală la unison cu liderii autentic pro-europeni și și-a revizuit temeinic relația cu guvernarea cleptocratică de la Chișinău. Mai multă insistență, mai multă perseverență și regimul va fi pus la perete de partenerii noștri de dezvoltare, inclusiv prin includerea lui Plahotniuc și a ciracilor săi într-o listă Magnitski, cu interzicerea de a intra în țări civilizate și cu înghețarea tuturor activelor deținute de aceștia.

Dosarul penal in rem, instrumentat de DIICOT, în care figurează coordonatorul mafiei și anturajul acestuia, dosarul penal deschis de Scotland Yard, în care Plahotniuc a fost denunțat de killerul Proca drept comanditar al asasinatului lui Gorbunțov sunt elemente care-l pot determina pe acesta să se retragă din viața publică și chiar să răspundă pentru faptele sale când vor fi dovedite.

Dacă regimul nu va înțelege să respecte democrația și valorile fundamentale ale acesteia, să se conformeze condiționalităților dure ale Europei, există posibilitatea inițierii unor acțiuni de protest de nerecunoaștere a alegerilor parlamentare în cazul în care acestia vor fi fraudate.

Ar putea fi ultima soluție, dar și ultima redută în calea libertății pentru poporul Moldovei.

Trebuie să consolidăm toate forţele pentru ca implementarea sistemului electoral mixt să fie stopată. Mai mult, trebuie să dăm lovitura de graţie acestui regim de la guvernare, pentru ca Republica Moldova să devină o ţară în care să vrei să trăieşti, a declarat liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, referindu-se la priorităţile sale în calitate de preşedinte de partid.

Opiniile au fost exprimate în cadrul emisiunii „Politica” de la postul de televiziune TV 8, în cadrul căreia Andrei Năstase a mai menţionat că va continua campania naţională „Un Milion de Mâini”, lansată de Platforma Demnitate şi Adevăr.

„Trebuie să veghem ca implementarea sistemul mixt să fie curmată, iar pentru asta trebuie să consolidăm toate forţele civice, politice. Este o primă chestiune. În paralel mergem la oameni. Dacă lipsesc de la Chişinău, atunci sunt în teritoriu, fie în sate, fie în diasporă. Vreau să ajung la cât mai multă lume, vreau să ajung să îndeplinesc programul pe care mi l-am propus . Vrem să strângem mâna la un milion de oameni, pentru că în timp ce îi strângi mâna îi simţi suferinţa, îi duci adevărul, împreună vezi care sunt problemele şi îi găseşti soluţia”, a declarat Andrei Năstase.

„Trebuie să ne pregătim să dăm lovitura de graţie acestui regim, prin mijloace democratice”, a mai menţionat liderul Platformei DA.

Totodată, Andrei Năstase a spus că „în momentul de faţă preocuparea mea de bază este consolidarea forţelor comune. Aceste forţe trebuie să vină cu un mesaj comun, trebuie să vină cu un staf comun, eforturi comune şi implicare. Am declarat în cadrul unei conferinţă că cele două partide, PAS şi PPDA, vor lucra pe principiul parităţii şi reciprocităţii. Este foarte important ca să atragem aici şi reprezentanţi ai altor forţe politice şi civice. Aici vor fi atraşi oameni care vor sta în picioare şi nu vor cădea în genunchi în faţa lui Plahotniuc şi Dodon”, a adăugat Andrei Năstase.

Întrebat ce va face pentru a ca să oprească plecarea moldovenilor din ţară, preşedintele Platformei DA a afirmat: „Eu muncesc şi voi face asta până când nu voi mai avea puteri. Dar voi face asta pentru că vreau şi eu să-mi aduc familia acasă. Deznădejdea şi disperarea oamenilor în ziua de mâine uneori se face premeditat. Uitaţi-vă ce fac agenţiile controlate de Guvern. O agenţie a muncii se ocupă nu de crearea locurilor de muncă, ci de facilitarea plecării oamenilor în străinătate. Nicăieri nu o există o ţară ca asta. Iată de ce suntem obligaţi să luptăm până la capăt, să scăpăm RM de această râie”.

În context, Andrei Năstase a spus că programul Platformei DA prevede ca, în cel mult trei ani, Republica Moldova să fie transformată într-o ţară în care să vrei să trăieşti şi să îţi poţi reîntregi familiile.

„Aveţi grijă de familiile voatre, gândiţi-vă unde puteţi aranja un copil, dar nu uitaţi că ţara are nevoie de efortul fiecăruia dintre noi. Efortul conjugat duce la victorie”, a transmis Andrei Năstase.

O nouă întrevedere de rand înalt la sediul Platformei Demnitate şi Adevăr. Liderul formaţiunii, Andrei Năstase, a avut o întrevedere cu Ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit. La întâlnire au participat secretarul general al formaţiunii, Chiril Moţpan, vicepreşedinţii partidului, Inga Grigoriu şi Alexandru Slusari, şi preşedintele OT Teleneşti Veaceslav Marandici.

Andrei Năstase a expus succint atitudinea Platformei DA faţă de referendumul pentru demiterea primarului general al mun. Chişinău, eveniment consumat recent în capitală.

„Platforma DA a lăsat decizia de a participa sau nu la acest referendum la discreţia chişinăuienilor şi nu a intervenit cu apeluri gratuite pro sau contra”, a precizat preşedintele Platformei DA, adăugând că rezultatele referendumului au fost o palmă serioasă pentru preşedintele Dodon şi PSRM, dar în esenţă lucrurile au rămas neschimbate.

„Singura şansă de a schimba situaţia ar fi demisia lui Dorin Chirtoacă, care acum ar reprezenta un gest temerar şi ar oferi chişinăuienilor posibilitatea de a alege în primăvară un primar merituos, capabil să scoată administraţia municipală din captivitate. Altfel, interimatul se va menţine până la alegerile locale din 2019. Şi cel mai grav este că interimatul de la primărie nu are suportul populaţiei, căci în prezidenţiale Silvia Radu a acumulat în capitală doar 1600 de voturi!”, a mai spus Andrei Năstase.

Discuţia s-a axat şi pe alte probleme, cum ar fi adoptarea de curând a unor legi antipopulare, dar şi implementarea defectuoasă a unor legi, în esenţă euroconforme; aşa-zisa stabilitate benefică doar pentru guvernarea coruptă, care nu face altceva decât să sporească starea de incertitudine şi nesiguranţă prin jocurile sale de culise şi oferă, de fapt, „stabilitatea” unei zone gri, obscure; modelul de opoziţie obedientă, pe care şi-l doreşte puterea; „spectacolul” cu descinderi a forţelor de ordine care nu este o luptă veritabilă cu corupţia, ci doar o preluare a controlului asupra diverselor zone de ifluenţă etc.

La rândul său, James Pettit a salutat eforturile Platformei DA de consolidare a societăţii în exercitarea drepturilor cetăţeneşti şi în năzuinţele acesteia de edificare a unui stat de drept, cu instituţii democratice şi o economie functională. Totodată, Excelenţa Sa s-a arătat interesat de opinia Platformei DA asupra consecinţelor schimbării sistemului de vot şi acţiunile ulterioare ale formaţiunii.

Alexandru Slusari a prezentat succint o analiză a modului arbitrar de delimitare a circumscripţiilor de catre o comisie dominată de partidele de la guvernare. „Circumscripţiile au fost create în baza rezultatelor scrutinului prezidenţial, astfel încât din 46 de circumscripţii, în cel puţin 30 Dodon să poată câştiga chiar din primul tur”, a specificat vicepreşedintele Platformei DA, reiterând necesitatea unui mesaj unitar din partea partenerilor de dezvoltare, pentru a consolida electoratul proeuropean din Republica Moldova.

Totodată, Chiril Moţpan a atras atenţia diplomatului american asupra faptului că guvernarea oligarhică şi pretinsa opoziţie geopolitică îşi fac campaniile din bani obscuri, sumele colosale nefiind acoperite de explicaţii contabile pertinente. „Doar în campania recentă pro-referendum, oraşul a fost împânzit de bilboarduri, fluturaşi, pliante, toate extrem de costisitoare, iar sursele financiare rămân total necunoscute”, a spus secretarul general al formaţiunii.

Una dintre problemele cele mai grave despre care s-a vorbit în cadrul întâlnirii a fost exodul masiv al populaţiei din Republica Moldova. Inga Grigoriu s-a referit şi la discriminarea crasă a diasporei în ceea ce ţine de circumscripţiile care-i revin. „Anul trecut părăseau zilnic ţara circa 106 persoane, anul acesta cifra s-a mărit considerabil. Deşi moldovenii activi vor să rămână acasă, ei sunt pur şi simplu nevoiţi să plece, căci acapararea mediului de afaceri capătă proporţii extreme”, a spus Inga Grigoriu, subliniind că cei care părăsesc Republica Moldova, fiind constrânşi de situaţia precară economică şi politică, sunt oameni de cea mai bună calitate, cetăţeni activi, cărora acum li se contestă şi dreptul de a vota.

Despre faptul că actualmente rolul primarilor este diminuat în totalitate, instituţia respectivă fiind supusă unor persecuţii inimaginabile, favorizând turismul electoral, a vorbit Veaceslav Marandici, care şi-a exemplificat spusele prin situaţia din Teleneşti. Acolo PD îşi permite să opereze cu bani cash în sumă de 500.000 lei, pentru a câştiga alegerile pentru postul de primar al satului Ghiliceni.

Vorbind despre posibilităţile reale de a schimba situaţia şi a reveni la sistemul proporţional de vot, Andrei Năstase a subliniat că o importantă pârghie, în opinia formaţiunii sale, este un referendum naţional pe acest subiect. Guvernarea nu a răspuns solicitării Platformei DA de a iniţia acest exerciţiu democratic, dar mai rămâne soluţia acumulării numărului necesar de semnaturi în susţinerea lui.

Discuţia a decurs într-o atmosferă de cordialitate şi la sfârşitul ei Andrei Năstase i-a înmânat lui James Pettit un Memoriu despre cazurile concrete de persecuţii fără precedent, la care au fost supuşi susţinătorii Platformei Demnitate şi Adevăr, precum şi o scrisoare deschisă pe subiectul captivităţii instituţiei publice a audiovizualului, compania Teleradio-Moldova.

Ambasadorul SUA în Republica Moldova a accentuat rolul presei libere într-o ţară democratică şi a asigurat gazdele că va menţine o relaţie de colaborare cu Platforma DA.

Mai mulți reprezentanți ai societății civile cer organizarea unui referendum legislativ privind anularea sistemului electoral mixt, înţelegere la care au ajuns PD şi PSRM în primăvara-vara acestui an.

Reprezentanții societății civile îşi motivează solicitare prin faptul că, în prezent, Republica Moldova se află într-o situație dificilă, în care un partid (PD – n.r.) cu rată scăzută de popularitate a reușit să obținută controlul tuturor puterilor în stat.

Astfel, potrivit lor, referendumul legislativ este unicul instrument prevăzut de către Constituție și Codul Electoral, care oferă posibilitatea ca cetățenii să intervină atunci când Parlamentul le-a întors spatele celor care le-a dat mandatul.

Grupul de inițiativă îşi mai motivează solicitarea prin faptul că experții Comisiei de la Veneția au avizat negativ proiectul de lege privind sistemul electoral mixt elaborat de PD şi PSRM, inexistenţa unui consens larg între partidele politice privind trecerea la votul mixt, experienţa statelor vecine – România, Ucraina sau Georgia, care au renunţat la acest sistem de vot, precum şi modul în care diaspora este discriminată de noul sistem de vot.

În context aceştia, fac apel către societate de a fi susținuți în inițierea unui referendum legislativ privind anularea legii sistemului electoral mixt. De asemenea, grupul de inițiativă cere tuturor partidelor politice susţinere în procesul respectiv.

Conform procedurii, grupul de iniţiativă trebuie să colecteze 200 de mii de semnături.

Blocul electoral constituit de Platforma Demnitate şi Adevăr şi Partidul Acţiune şi Solidaritate va fi format pe baza principiului egalităţii şi reciprocităţii dintre parteneri, iar accentul de bază, atât la întocmirea listei electorale, cât şi la stabilirea candidaţilor comuni pentru circumscripţiile uninominale, va fi pus pe integritatea candidaţilor şi pe meritocraţie.

În procesul stabilirii listei electorale la alegerile parlamentare, dar şi la identificarea candidaţilor comuni pentru circumscripţiile uninominale, se va lua în calcul concluziile unor experţi din rândul societăţii civile şi a presei independente de investigaţie, care vor verifica integritatea fiecărui candidat în parte.

„În eventuala participare la următoarele alegeri parlamentare în baza sistemului mixt, cele doua partide, Platforma DA şi PAS vor constitui un bloc electoral al forţelor autentic proeuropene, antioligarhice, pe baza principiului egalităţii şi reciprocităţii dintre parteneri, cu invitarea reprezentanţilor societăţii şi ai altor forţe politice, în cazul în care aceştia pot să aducă valoare adăugată listei şi să ajute la o mobilizare mai mare a electoratului”, afirmă liderul Platformei DA, Andrei Năstase.

„Sub umbrela creată de PAS şi Platforma DA ne propunem să aducem împreună toate forţele politice proeuropene şi antioligarhice, în primul rând cele cu care am făcut front comun la alegerile prezidenţiale din 2016, dar şi reprezentanţi din afara politicului, persoane respectate în societate, din diverse sfere ale vieţii publice şi private, membri ai societăţii civile”, a menţionat preşedinta PAS, Maia Sandu.

Menţionăm că cele două formaţiuni şi-au unit forţele şi la prezidenţialele din 2016. După ce Andrei Năstase şi-a retras candidatura din cursă, el a anunţat că Platforma Demnitate şi Adevăr o susţine pe Maia Sandu, candidatul comun al celor două partide. Împreună, au acumulat un scor anunţat de autorităţi de 47,89 la sută.