martie 2018 – Pagina 4

Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, spune că discuţia telefonică pe care fostul ministru al Justiţiei, Alexandru Tănase, a avut-o cu unul dintre condamnaţii în dosarul fraudei de la Banca de Economii, Veaceslav Platon, nu-i afectează credibilitatea, chiar dacă convorbirea a fost una „amicală”.

„Eu, în tot acel sfârşit de săptămână, deşi nu am avut ocazia să vorbesc cu domnul ministru al Justiţiei, am considerat că acea discuţie telefonică, chiar dacă amicală, nu a adus riscuri care ar putea pune la îndoială reputaţia, credibilitatea sa. În aceleaşi timp, asta e decizia sa de a-şi da demisia. Eu, personal, regret, cum a declarat că regretă mult şi domnul prim-ministru Filip. În acelaşi timp viaţa continuă”, a declarat Andrian Candu.

„Bănuiesc că în mrejele jurisprudenţei a văzut elemente de infracţionalitate în cazul lui Tănase. Dar nu vreau să comentez ceva ce depăşeşte chiar şi logica. Am fost martorii unei discuţii amicale, cu regret. Procurorii sunt cei care sunt în drept să ne spună dacă sunt temeiurri pentru un dosar penal”, a fost răspunsul lui Candu.

În ceea ce priveşte faptul că numele lui Plahotniuc este pomenit în cadrul acestei discuţii telefonice, preşedintele Parlamentului, care este şi finul oligarhului, consideră că acuzaţiile lui Platon, potrivit căruia frauda bancară nu ar fi fost posibilă fără consinţământul şefului PD, nu sunt credibile.

„La ora actuală se fac investigaţii şi de instituţiile de stat, dar şi la nivel internaţional de compania Kroll. Eu am fost cel care a publicat raportul Kroll 1. Arătaţi-mi mie numele lui Plahotniuc, care este legat nemijlocit de scandalul bancar. N-o să găsiţi. Platon poate să facă orice tip de declaraţie, fiind condamnat”, a mai spus Candu.

Jurnal TV a intrat în posesia unei discuţii telefonice, pe care a avut-o ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, cu unul dintre condamnaţii în dosarul fraudei de la Banca de Economii, Veaceslav Platon. În înregistrarea audio cei doi îşi spun, pe un ton cordial, simplu, – Saşa şi Slava. Din conţinutul discuţiei rezultă că aceasta avea loc pe când Tănase era şef la Curtea Constituţionala, înainte de arestarea şi condamnarea lui Platon. Platon pare să-i ceară o favoare, deşi nu e clar ce anume, iar Tănase îi spune că a-i împlini doleanţa ar însemna curată sinucidere.

Anterior, liderul Platformei DA a scos la iveală că fostul preşedintele al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, a elaborat pe timpul când era deputat un proiect de lege prin care a fost plafonată taxa de stat chiar în ajunul spălării miliardelor prin sistemul judecătoresc din Republica Moldova. Este vorba despre proiectul de lege cu privire la modificarea taxei de stat, votat în 2010. Prin acest document, a fost plafonată taxa de stat în litigiile patrimoniale, iar ca urmare, bugetul de stat a ratat 540 de milioane de dolari.

Liderul Platformei DA a publicat pe contul său de Facebook textul proiectului de lege, precum şi stenogramele şedinţelor Parlamentului din 20 mai 2010. Cel care a insistat ca proiectul lui Tănase să fie votat cât mai urgent în lectura a doua este actualul preşedinte al Curţii de Apel Chişinău, Ion Pleşca, iar preşedintele de atunci al Parlamentului, Mihai Ghimpu, a fost responsabil de această urgentare, a accentuat Andrei Năstase.

Situaţia actuală din Republica Moldova conservează propaganda internă şi lipseşte media de resurse financiare pentru supravieţuire, o spune ambasadorul SUA la Chişinău, James Pettit, la un forum despre libertatea presei organizat la Chişinău de mai multe instituţii şi fundaţii internaţionale de profil, între care Freedom House.

Totodată, participanţii, inclusiv câţiva diplomaţi occidentali, au scos în evidenţă două riscuri principale: unul vine din partea propagandei ruse, iar altul din partea politicienilor locali.

O societate fără jurnalişti este ca un ziar fără litere, a spus, dând tonul discuţiilor ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Peter Michalko. UE este unul din partenerii externi ai Republicii Moldova care de-a lungul anilor a insistat pe libera exprimare a jurnaliştilor şi a condamnat de fiecare dată implicarea politicului în activitatea instituţiilor de presă, scrie Europa Liberă.

Astăzi, cu atât mai necesară este independenţa presei, cu cât Republica Moldova se află în pragul a două scrutine electorale: anticipatele pentru şefia Chişinăului şi parlamentarele aşteptate la toamnă, a observat Peter Michalko.

Ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova, James Pettit, şi-a exprimat îngrijorarea că alegătorii moldoveni şi-ar putea forma opiniile eronat, având acces limitat la informaţie: „Democraţiile sănătoase au nevoie de un mediu prosper al presei independente, astfel încât cetăţenii să poată analiza în mod critic poziţiile candidaţilor. Cunoaştem cu toţii provocările: sectoarele media şi de publicitate din Republica Moldova sunt concentrate în mâinile câtorva persoane. Această situaţie îi lipseşte pe cetăţenii de acces la o gamă variată de păreri, conservează propaganda internă şi lipseşte cananele independente de resurse financiare pentru supravieţuire”.

Ambasadorul James Pettit a mai vorbit despre lupta cu propaganda externă, în special venită dinspre Rusia şi care afectează nu doar ţările din Estul Europei, ci şi Statele Unite.

Ambasadoarea Germaniei în Republica Moldova, Julia Monar, autorităţile moldovene ar trebui să depună mai mult efort pentru a scoate de sub control politic Consiliul Coordonator al Audiovizualului, instituţie a cărei menire e să protejeze spaţiul informaţional inclusiv de propaganda internă, tot mai vizibilă în ultima perioadă:

„Cadru legislativ ar trebui să ţintească concentrarea mass-media şi să creeze premise pentru o competiţie adevărată şi pluralism. Pentru asta presa independentă trebuie să aibă şansa să devină viabilă economic şi sustenabilă, să aibă acces mai mare la piaţa publicitară, care, din câte cunosc, este mai monopolizată chiar decât media. La fel de important este şi noul Cod al Audiovizual. Pentru a realiza schimbările cu succes, este nevoie de instituţii puternice şi independente, libere de interferenţe politice. Consiliul Coordonator al Audiovizualului trebuie să fie puternic şi independent, cu resurse umane suficiente, astfel încât să poată asigura respectarea legilor”.

Bugetul de stat şi bugetele locale pierd anual miliarde de lei din cauza neînregistrării terenurilor, iar aceşti bani ajung în buzunarele unor grupuri de interese, apropiate puterii.

Schema a fost deconspirată de reprezentanţii Platformei Demnitate şi Adevăr, care au solicitat astăzi, într-o conferinţă de presă, înregistrarea de urgenţă şi evaluarea tuturor terenurilor publice neidentificate până în prezent cu delimitarea clară a proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale de cea centrală.

Potrivit Platformei DA, în prezent în Moldova sunt atestate 442,8 mii de ha – proprietate publică centrală şi 706,3 mii de ha – proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale, dintre care doar 25,9% din terenuri – proprietate publică centrală şi 15,9% – proprietate a autorităţilor locale sunt identificate şi înregistrate în Registrul bunurilor imobiliare, situaţie atestată în rapoartele Curţii de Conturi.

„Gravitatea situaţiei constă şi în faptul că terenurile neînregistrate nu pot fi transmise oficial şi transparent în locaţiune sau arendă şi pentru ele nu pot fi calculate impozite pe bunurile imobiliare în modul prevăzut de lege. În aceste condiţii bugetul de stat şi bugetele locale pierd anual miliarde de lei, care adesea ajung în buzunarele unor grupuri de interese, apropiate puterii. Tocmai pentru a comite nestingherit aceste şi multe alte abuzuri guvernarea nu permite în mod premeditat crearea unei baze financiare solide pentru descentralizarea ţării. Mai mult decât atât, în asemenea circumstanţe create artificial, înfloreşte şi fenomenul construcţiilor neautorizate, soldat cu ratarea la buget a altor miliarde de lei”, a declarat liderul Platformei DA, Andrei Năstase.

„84 la sută dintre terenurile unităţilor administrativ-teritoriale şi 74 la sută din terenurile publice nu sunt identificate şi înregistrate. Sunt nişte cifre groaznice. Aproximativ 900 de mii de hectare agricole, proprietate publică, nu sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobiliare. Dacă e să calculăm un minim de 10 mii de lei plata pentru arendă pentru fiecare hectar din aceste terenuri care sunt proprietate publică, am obţine 9 miliarde de lei ratate. Pentru a majora toate pensiile până la minimul de existenţă este nevoie anual de 2 miliarde de lei”, a adăugat vicepreşedintele formaţiunii, Alexandru Slusari.

„Avem informaţie că unele terenuri neînregistrate au devenit marfă de schimb pentru cei care vor să devină părtaşi ai PD. Ieri am avut în vizită doi tineri din Căuşeni care, având titlurile unor terenuri, au fost deposedaţi în mod fraudulos de ele. Ulterior, aceste terenuri au fost preluate de nişte reprezentanţi susţinători ai PD”, a spus şi secretarul general al partidului, Chiril Moţpan.

Reprezentanţii Platformei DA spun că soluţionarea acestei probleme nu necesită decât de o bugetare nesemnificativă şi operare tehnică digitală.

„Cerem Guvernului, puterii actuale să dea dovadă de voinţă politică în vederea eradicării fenomenului schemelor criminale, pentru a nu rămâne şi în continuare complice la ilegalităţile comise. În caz contrar, Platforma Demnitate şi Adevăr se angajează ferm ca după preluarea puterii să asigure în foarte scurt timp înregistrarea şi evaluarea tuturor terenurilor publice neidentificate până în prezent cu delimitarea clară a proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale de cea centrală”, a mai spus membrii Platformei DA.

În opinia partidului, această acţiune va consolida esenţial autonomia financiară a autorităţilor publice locale, va micşora considerabil procesul de acaparare ilicită a terenurilor şi va reduce simţitor corupţia în cadrul administraţiei publice centrale şi locale. Reprezentanţii PD nu au comentat deocamdată acuzaţiile lansate.

„M-am săturat de proşti ţanţoşi! M-am săturat să văd amanetat destinul României!”, îşi exprimă năduful Andrei Pleşu, după ce Dragnea a vorbit despre necesitatea adoptării unei legi a defăimării, lege care i-ar viza pe cei ce au criticat atacurile la adresa justiţiei.

„Profit că ideea domnului Dragnea nu e încă literă de lege şi reafirm ceea ce am spus de curând: M-am săturat de derbedei şi de ţoape! M-am săturat să văd amanetat destinul României în beneficiul unor mediocrităţi şmechere. M-am săturat de proşti ţanţoşi! Şi cred că spunând asta mă comport patriotic şi trezitor”, a comentat scriitorul Andrei Pleşu ideea lui Liviu Dragnea de a adopta o lege a defăimării prin care să sancţioneze politicieni precum Monica Macovei care, în viziunea liderului PSD, denigrează ţara.

„Modul de a gândi al lui Liviu Dragnea (deşi termenul „gândire” e excesiv) denotă cel puţin două derapaje mentale grave:

1. Identificarea partidului şi a intereselor proprii cu ţara: dai în mine, dai în fabrici şi uzine…
2. Convingerea suie că nu corupţia, hoţia, minciuna triumfalistă, fudulia „patriotică”, incompetenţa şi incultura clasei politice ne fac de râs şi nedemni de respectul contemporanilor, ci luciditatea, curajul civic, refuzul de a ascunde gunoiul sub preş şi dorinţa de a aduce ţara la nivelul de civilizaţie socială, politică şi economică pe care îl merită”, a explicat Andrei Pleşu pentru ziare.com.

„Din păcate, ideea domnului Dragnea nu are, pentru mine, nimic nou. Aşa îi ameninţa şi fosta Securitate pe cei care, la Europa Liberă sau la unele întâlniri, cu străini îşi permiteau să spună că în România e sărăcie, cenzură, minciună, poliţie politică etc. Trădători de ţară au fost, deci, toţi cei care, semnalând răul, încercau să stimuleze responsabilitatea ţărilor avansate în efortul de a apăra drepturile omului, libertatea de exprimare, democraţia adevărată.”mai aminteşte scriitorul.

Reamintim că liderul PSD, Liviu Dragnea, a confirmat, luni seara, la România TV, că partidul său va promova un act normativ vizând sancţionarea persoanelor care denigrează imaginea României în exterior. În categoria „defăimătorilor” s-ar încadra, potrivit lui Dragnea, persoane „gen Monica Macovei” şi alţi parlamentari care, reamintim, au criticat public şi nu doar o dată, legile Justiţiei, modificările Codurilor Penale, arătând că acestea sunt un atac la adresa statului de drept.

Modul în care a fost schimbat sistemul electoral din Republica Moldova dezavantajează opoziţia, iar starea sistemului judiciar şi problema impunităţii trezeşte semne serioase de îngrijorare. Declaraţiile aparţin directorului general adjunct al Direcţiei Generale Vecinătate şi Negocieri privind Extinderea a Comisiei Europene, Katarina Mathernova, şi au fost făcute în cadrul unui interviu oferit pentru Jurnal TV.

„Suntem foarte îngrijoraţi de calea democratică a Moldovei. În special pentru că legislaţia electorală este adoptată într-un mod în care poate şi mai departe ţine departe de putere grupurile care pot aduce pluralitate în dezbaterile politice din Moldova. Modul în care înţeleg eu şi experţii noştri ne explică este că încă sunt modalităţi de a ajusta peisajul electoral într-un mod în care să nu limiteze abilităţile altor partide, în afară de cele două mari, de a participa efectiv şi sper că asta se va întâmpla. Oricât nu am face, am împinge sau am critica, este totuşi decizia oamenilor. Noi sperăm că alegerile vor fi corecte”, a declarat Katarina Mathernova.

Oficialul european a adăugat că problema care stă la baza situaţiei din justiţie este procesul de capturare a statului şi a reiterat poziţia Serviciului European de Acţiune Externă privind lispa unei investigaţii eficiente în ceea ce priveşte jaful bancar.

„Noi suntem foarte îngrijoraţi de starea sistemului judiciar din Moldova. Demisia ministrului Justiţiei este un lucru pozitiv, care demonstrează maturitate. Dar problema care stă la bază există şi suntem foarte îngrijoraţi faţă de natura capturării statului, inclusiv în ceea ce priveşte justiţia. Unii dintre colegii noştri din Serviciul European de Acţiune Externă şi-au exprimat frustrarea continuă faţă de lipsa de investigare a jafului bancar”, a menţionat directorul general adjunct pentru Politica de vecinătate şi Negocieri de extindere a Comisiei Europene.

„Eu cred că sunt lucruri pozitive care s-au întâmplat în Moldova, în ultimii doi ani. De exemplu restructurarea a trei bănci importante: Moldinconbank, MAIB şi Victoriabank. Acest lucru este foarte bun, fiind siguranţa că aşa ceva nu se va întâmpla din nou, ceea ce cred că este foarte important. Dar cred că problema impunităţii rămâne în Moldova şi noi suntem foarte îngrijoraţi”, a adăugat Katarina Mathernova.

O altă problemă care îngjrijorează Comisia Europeană este procesul masiv de emigrare a cetăţenilor moldoveni.

„Dacă mă întrebaţi pe mine personal ce mă îngrijorează în Republica Moldova este că voi găsiţi o modalitate uşoară de a pleca din ţară. Voi puteţi lua uşor cetăţenia română şi să vă mutaţi cu traiul în altă parte. Acest lucru se întâmplă şi asta mă îngrijorează”, a mai spus Katarina Mathernova.

Am stat trei ore în frig pe scările Comisie Electoral Cumpărate cu oameni veniţi de la Cahul, Briceni, Străşeni, din toată Moldova, pentru a asista la o şedinţă publică, cel puţin, aşa a fost anunţată.

– Nu-s locuri, strigau poliţaii la oameni.
– Domnule, am venit de la Briceni pentru a asista la o şedinţă publică, sunt membru al grupului de iniţiativă. Argumenta un bărbat de vreo 60 de ani, vorbind o română perfectă.
– Mi-au dat ordin să nu mai intre nimeni, zice poliţaiul.

Am intervenit, nu am putut să accept o nedreptate.
– Domn Plîngău, nu-s locuri în sală, este plină, mi-au dat ordin să nu mai permit nimănui să intre. Pot intra doar reprezentanţii şi liderii. Dacă doriţi să asistaţi, intraţi prin uşa din spate, îmi zice poliţaiul.
– Şi cine decide ? Cine-i demn de a intra? Îl întreb eu.

Niciodată nu am înţeles cum se face selecţia în statul ăsta. Nu înţeleg cum se decide când o lege este bună de executat şi când nu este oportună pentru moment. Câtă ipocrizie este să faci referinţă la decizia Comisiei de la Veneţia şi la Codul Bunelor Practici în Materie Electorală după ce o sfidezi în cel mai josnic hal. Nu, nu asta m-a enervat, m-a enervat faptul că într-un stat, mie, care nu-s membru al grupului de iniţiativă, poliţaiul era gata să mă petreacă în sală, pe când pe domnul de la Briceni, membru al grupului de iniţiativă, nu. Mă tem să presupun ce comportament ar fi avut poliţaiul dacă nu era presă sau persoane publice.

– Vrem să depunem o petiţie la Cancelarie, strigă un băiat cu rucsac.
– Aşteptaţi!
Intervin: Îţi asumi? Strig eu la poliţai. Ştii că încalci legea cu privire la petiţionare? Poliţia nu trebuie doar să asigure ordinea publică, dar şi să asigure respectarea drepturilor pe care le au aceşti oameni.
– Deschideţi uşa, spune poliţaiul. Doar până-n Cancelarie şi atât.

Zău, nu a uimit pe nimeni decizia de azi a CEC-ului de a nu înregistra grupul de iniţiativă privind desfăşurarea referendumului legislativ. Am plecat trist acasă când am văzut comportamentul statului în persoana poliţaiului şi CEC-ului faţă de oameni, faţă de suveran.

La televizor, liberalii vorbesc despre unire, iar socialiştii despre uniune vamală şi referendumuri. Astăzi, unioniştii din PL, împreună cu socialiştii şi democraţii au sfidat frăţeşte legea şi bunul simţ. Zău, e adevărat. Nu suntem nici români, nici moldoveni. Suntem nişte proşti, în viziunea lor, deloc suverani, deloc independenţi.

Comisia Electorală Centrală a respins astăzi, a doua oară, cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ privind anularea sistemului de vot mixt.

„Ruşine” şi „Demisia” s-a scandat chiar în timpul şedinţei CEC, în timp ce majoritatea membrilor Comisiei au ridicat mâna pentru ca cererea de înregistrare a grupului antimixt să fie respinsă. Doar Sergiu Gurduza şi Vladimir Şarban au votat „pentru”, în timp ce şase membri s-au opus înregistrării grupului.

Şefa CEC, Alina Russu, care a prezentat proiectul de decizie, a folosit aceleaşi argumente ca şi data trecută, afirmând că în avizul Comisiei de la Veneţia se recomandă să nu fie făcute modificări în legislaţie cu cel puţin un an înainte de alegeri. Totodată, Russu a făcut trimitere la opinia Comisiei Juridice.

Arfumentele preşedintei Comisiei Electorale au fost însă respinse de către membrii grupului de iniţiativă, care au acuzat instituţia de implicare politică.

Amintim că reprezentanţii mai multor organizaţii nonguvernamentale, activişti civici, dar şi artişti au creat un grup de iniţiativă pentru anularea sistemului electoral mixt în cadrul unui referendum legislativ. Iniţiativa a venit după ce PD şi PSRM au adoptat trecerea la votul mixt, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneţia, a reprezentanţilor societăţii civile, dar şi a opoziţiei parlamentare.

Prima cerere de înregistrare a grupului de iniţiativă a fost respinsă de CEC în ianuarie curent. Drept consecinţă, pe 11 februarie a fost constituit un nou grup pentru iniţierea referendumului legislativ, privind adoptarea Legii cu privire la sistemul electoral al Republicii Moldova.

Demisia lui AlexandruTănase din funcţia de ministru al Justiţiei are destinaţia să acopere scandalul care a pornit după publicarea convorbirii telefonice dintre acesta şi Veaceslav Platon. Declaraţia a fost făcută de către expertul anticorupţie de la Bucureşti, Sorin Ioniţă, în cadrul emisiunii „60 de minute”, de la Jurnal TV.

„Cred că sunt două interpretări aici: ori şi-a dat el demisia, ori a fost demisionat. Cred că varianta cea mai frumoasă pentru cetăţeni ar fi prima. Mai curând însă cred eu că a fost demisonat pentru că în Moldova teoria guvernării este pro-UE şi aceasta încearcă să facă tot ce se poate ca să fie pe bune cu Europa şi să implementeze Acordul de Asociere”, a spus Ioniţă.

„Sper să nu fie un caz izolat şi în zilele care vin lucrurile acestea să aibă un rezultat. Să nu rămânem doar cu demisia domnului Tănase, care evident destinaţia ei este să acopere acest scandal şi să-l închidă. El nu trebuie închis”, a declarat expertul de la Bucureşti.

Cât despre convorbirea telefonică dintre Alexandru Tănase şi Veaceslav Platon, Sorin Ioniţă a spus că: „este absolut şocantă familiaritatea dintre primul arestat al ţării şi ministrul Justiţiei. Deci chestia asta nu poate continua. Ori să crape ţara-n două, ori ce facem? În momentul de faţă îl văd ca un exerciţiu de control al pagubelor din parte guvernării. Sacrificăm un ministru ca să putem continua teoria că noi suntem cu Uniunea Europeană, că ne avem pe bune cu delegaţia Uniunii Europene. Probabil că şi cei din delegaţie ştiu foarte bine câte parale dau băieţii aceştia pe ei şi e un fel aşa de teatru de a mima: noi ne facem că suntem pro-europeni şi voi vă faceţi că ne credeţi. După ce convorbirea a fost făcută public nu te mai poţia face că îi crezi şi trebuie de făcut un sacrificiu ritual”, a spus expertul de la Bucureşti.

„Domnul Tănase din convorbirea asta pare că nu e chiar ochiul ciclonului, pare că nu ştia chiar toate lucrurile şi află o parte din ele de la Platon. Nu că nu le-ar fi bănuit, că bănuia ce se întâmplă acolo, întrebarea e ce a făcut în timpul care a trecut de atunci, pentru că iată el a aflat de la Platon nişte lucruri. O vreme a fost şi ministru al Justiţiei, acum de curând, ce a făcut cu acele lucruri odată ce le-a aflat. Preşedinte al Curţii Constituţionale, în partid, întotdeuna a fost undeva la vârful puterii. Se pare că a fost secretul lui Polichinelle.Toată lumea din clasa politică ştia ce s-a întâmplat, toţi erau legaţi prin complicităţi şi acolo de fapt ei se sprijină unul pe altul şi nu se găseşte unul suficient de puternic care să dea brânci întregii chestii ca să se ducă la vale şi aici e nevoie de ajutorul partenerilor externi. Chiar sunt situaţii când nu poţi să te mişti tu primul, de unul singur, pentru că e prea mare coluziunea de interese acolo şi cei care ştiu dar poate nu sunt implicaţi direct sunt prea înspăimântaţi ca să facă ceva, iar un sistem judiciar este prea mult pentru cel politic”.

Totodată, în opinia lui Sorin Ioniţă în Republica Moldova au început să se producă schimbări.

„Se pare că a început să se mişte ceva. Şi mă gândesc că nu au început lucrurile să se mişte de la Chişinău sau de la Riga, a început din altă parte. Deci nişte de parteneri externi puternici au început să dea nişte semnale şi să dea lucruri pe surse şi să arate că nu mai tolerăm anumite lucruri. Iar acesta mi se pare un semnal bun pentru că noi ca societate civilă împreună cu partenerii de la Chişinău am spus de multă vreme că situaţia e dificilă la Chişinău, în Ucraina şi cineva din Vest trebuie să-i ajute. Pentru că nu poţi să-i ţii pe oligarhi acolo la Londra, în Elveţia şi la Washington, şi copiii, şi nănaşii şi banii pitiţi în conturi şi să-i pui pe procurorii de la Chişinău să lupte cu corupţia. Trebuie şi noi est-europenii să fim un pic ajutaţi în acest demers care este unul împotriva crimei organizate pe scară mare”, a spus Ioniţă.

„Şi sper, poate sunt prea optimist, dar văd un semn în direcţia asta dacă cuplez să văd ce s-a întâmplat la Chişinău cu ce s-a întîmplat la Riga totuşi. Nu cred că nu este nicio legătură cu scandalul recent din Letonia, unde guverantorul băncii centrale a fost pus sub acuzare pentru chestii care par legate de laundromatul rusesc. Laundromatul rusesc şi tot ce vine din partea aia este un pericol la stabilitatea regională. Ei au profitat de naivitatea unora ca Tănase, de slăbiciune unor instituţii, ani de zile la rând şi după aia ne-a lăsat pe noi în ţările noastre slăbuţe să ne luptăm cu acest fenomen transforntalier”, a conchis Sorin Ioniţă.

În această săptămână, Platforma Demnitate şi Adevăr a anunţat oficial că-l înaintează pe liderul său la funcţia de Primar general al municipiului Chişinău.

Acest anunţ, chiar dacă putea fi anticipat după şedinţa Consiliului Politic Naţional al PDA de la finele săptămânii trecute, totuşi, a generat un puternic curent de opinie, decizia PDA fiind pe larg comentată în mediul politic şi în societate, în general.

Pasul făcut de PDA este unul curajos, or el schimbă radical datele problemei în politica moldovenească. În premieră, o formaţiune de dreapta pro-europeană acţionează cu anticipare, dar nu în defensivă, şi impune propriul punct de vedere pe agenda politică a ţării, neaşteptând ca acesta să fie impus de altcineva.

Acum rămâne de văzut ce urmări va genera decizia PDA. Dar la acest moment cert este că a creat premise pentru anumite schimbări de situaţie. Proporţia acestor schimbări va fi sesizabilă în scurt timp.

TRIBUNA precizează: Andrei Năstase s-a născut pe data de 6 august 1975, în satul Mîndrești, raionul Telenești. Din anul 1982 pînă în anul 1992 a învățat la școala din Mîndrești, din 1992 pînă în 1993 a studiat la Facultatea de Istorie-Geografie a Universității „Stefan cel Mare” din Suceava, România, iar din 1993 pînă în 1997 a studiat la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România. Din 1997 pînă în 2000, activează ca procuror, din 2000 pînă în 2002 – în calitate de vicedirector al unei întreprinderi mixte moldo-germane. Are licență de avocat din 15 noiembrie 2002.

La începutul anului 2015, alături de mai mulți lideri de opinie, jurnaliști, juriști, politologi, ambasadori etc. a participat la înființarea Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”. În decembrie 2015, o parte din membrii Platformei „Demnitate și Adevăr”, inclusiv Andrei Năstase, s-au alăturat Partidului „Forța Poporului” (PFP). La congresul extraordinar al PFP din 13 decembrie 2015 formațiunea a fost redenumită în Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr”, iar Andrei Năstase a fost ales Președinte al partidului. Andrei Năstase este căsătorit și are trei copii.

Consiliul Naţional al PNL din România a decis duminică să îl susţină pe actualul preşedinte Klaus Iohannis dacă va candida pentru un nou mandat prezidenţial şi pe preşedintele PNL Ludovic Orban pentru poziţia de premier, dacă partidul va câştiga viitorul scrutin parlamentar.

Din cele 817 voturi exprimate la reuniune, 793 s-au îndreptat spre susţinerea lui Klaus Iohannis dacă va candida pentru un nou mandat prezidenţial.

Din cele 821 de voturi exprimate pentru susţinerea prezumtivului premier al PNL, Ludovic Orban a primit 685 şi Viorel Cataramă a primit 113 voturi.

Ludovic Orban a declarat că PNL îşi doreşte un guvern „suplu, european, cu 14-15 ministere” şi că „toţi cei angajaţi de PSD fără concurs” trebuie „daţi afară” din administraţia centrală.

Delegaţii Consiliului Naţional al PNL au decis suplimentarea ordinii de zi cu două noi puncte, respectiv validarea ca propunere pentru funcţia de prim-ministru a liderului liberalilor, Ludovic Orban, şi a celei de candidat la funcţia de preşedinte al României, pentru alegerile din 2019, a lui Klaus Iohannis.

Propunerea pentru susţinerea drept candidat al liberalilor la Preşedinţie a lui Klaus Iohannis a fost făcută de liderul liberalilor, Ludovic Orban, iar cea pentru funcţia de premier a fost făcută de prim-vicepreşedintele PNL, Iulian Dumitrescu.

„În documentele care urmează să fie adoptate astăzi o să vedeţi că scrie că urmează să construim, să creăm un nou program de guvernare un lucru atât de aşteptat de români, un program care să arate că suntem, într-adevăr, alternativa la PSD. De ceea cred că este absolut normal să solicit introducerea pe ordinea de zi a unui nou punct şi anume să formalizăm desemnarea candidatului Partidului Naţional Liberal la funcţia de prim-ministru în persoana preşedintelui partidului, domnul Ludovic Orban”, a declarat Iulian Dumitrescu de la tribuna Consiliului Naţional.

„Este o necesitate din punct de vedere statutar, este o necesitate din punct de vedere politic, validarea candidatului la preşedinţia României din partea PNL se decide în Consiliul Naţional.După cum vedeţi, după o bună perioadă de vreme adversarii noştri politici au o strategie sistematică de creare a unei false imagini că ar exista o distanţă între PNL şi preşedintele Klaus Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis este ales preşedinte al României ca şi candidat din partea PNL. PNL s-a angajat în parteneriat cu preşedintele României să pună în practică proiectele lansate în perioada candidaturii”, a declarat preşedintele PNL Ludovic Orban.

785 de delegaţi ai PNL s-au reunit, la Palatul Parlamentului, pentru şedinţa Consiliului Naţional al partidului.

Comisia Europeană (CE) a propus vineri acordarea unui ajutor financiar suplimentar de un miliard de euro Ucrainei, a cărui deblocare va fi condiţionată însă de progrese în procesul de reformă, transmite Reuters.

Uniunea Europeană a fost unul din cei mai importanţi susţinători financiari ai Ucrainei după ‘revoluţia portocalie’ din 2013-2014, cele 28 de state membre punând la dispoziţia Kievului 2,8 miliarde de euro în împrumuturi directe, precum şi alte tipuri de asistenţă.

Parcursul inegal al Kievului în combatarea corupţiei şi reformarea sistemului de justiţie îi îngrijorează însă pe susţinătorii săi occidentali, care le-au cerut liderilor ucraineni să nu dea înapoi de la reformele promise.

Potrivit vicepreşedintelui CE Valdis Dombrovskis, decizia de oferi în continuare asistenţă financiară Ucrainei demonstrează angajamentul UE faţă de această ţară.

‘Această solidaritate trebuie să meargă mână în mână cu un angajament continuat din partea autorităţilor ucrainene pentru o agendă ambiţioasă de reforme pentru o Ucraină stabilă şi prosperă’, a subliniat Dombrovskis, într-un comunicat.

Decizia Bruxellesului intervine înaintea vizitei pe care o va efectua în zilele următoare la Kiev şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini.

Ucraina nu a reuşit să respecte toate condiţiile pentru deblocarea tranşei finale de împrumut de 600 milioane de euro acordate în cadrul anteriorului program de ajutor, care a expirat în ianuarie.

Propunerea Comisiei pentru un al patrulea program de ajutor macroeconomic către Ucraina mai trebuie aprobată de Parlamentul European şi de Consiliului UE.

Demisia ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase, nu e suficientă. Într-un stat normal, cu justiţie independentă, ea ar trebui urmată de o urmărire penală, susţine liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase.

„Acum devine şi mai clar, pentru cine mai avea îndoieli, cine-i patronul din umbră al jafului secolului din Republica Moldova. Vreau să cred că după eforturi de ani de zile se sparge mafia”, a declarat Andrei Năstase.

Alexandru Tănase a scris azi dimineaţă pe o reţea de socializare că demisionează din funcţia de ministru al Justiţiei. Decizia vine după ce vineri JurnalTV a făcut publică o discuţie telefonică dintre Alexandru Tănase şi unul dintre condamnaţii în dosarul fraudei de la Banca de Economii Veaceslav Platon, în care vorbesc despre furtul miliardului. În înregistrarea audio cei doi îşi spun, pe un ton cordial, simplu, – Saşa şi Slava. Din conţinutul discuţiei rezultă că aceasta avea loc pe când Tănase era şef la Curtea Constituţionala, înainte de arestarea şi condamnarea lui Platon. Platon pare să-i ceară o favoare, deşi nu e clar ce anume, iar Tănase îi spune că a-i împlini doleanţa ar însemna curată sinucidere.

Alexandru Tănase demisionează din funcţia de ministru al Justiţiei. Anunţul a fost făcut de acesta cu puţin timp în urmă pe o reţea de socializare.

„Am acceptat demnitatea de Ministru al Justiţiei pentru a promova reforme pe domeniul justiţiei, fiind conştient de complexitatea şi dificultatea acestora. Nu mi-am propus nici pentru o clipă să mă implic în activităţi politice, cu atât mai mult n-am preluat portofoliul de ministru pentru a deveni ţintă electorală.

Este în spiritul valorilor europene, ca orice funcţie de demnitate publică, să se bazeze mai întâi de toate pe încredere publică. Atunci când această încredere este periclitată, chiar şi de motive lipsite de pertinenţă, orice iniţiativă cât de bună ar fi, nu va da rezultatul scontat. Interesul personal nu poate fi pus deasupra interesului general. În acest context, am ajuns la concluzia ca cea mai potrivită soluţie în situaţia creată este să-mi prezint în zilele ce urmează, demisia din funcţia de Ministru al Justiţiei, astfel încheindu-mi cariera publică”, a scris Tănase pe pagina de facebook.

Decizia vine după ce vineri JurnalTV a făcut publică o discuţie audio dintre Alexandru Tănase şi Veaceslav Platon, în care vorbesc despre furtul miliardului.

Amintim că Jurnal TV a intrat în posesia unei discuţii telefonice, pe care a avut-o ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, cu unul dintre condamnaţii în dosarul fraudei de la Banca de Economii, Veaceslav Platon. În înregistrarea audio cei doi îşi spun, pe un ton cordial, simplu, – Saşa şi Slava. Din conţinutul discuţiei rezultă că aceasta avea loc pe când Tănase era şef la Curtea Constituţionala, înainte de arestarea şi condamnarea lui Platon. Platon pare să-i ceară o favoare, deşi nu e clar ce anume, iar Tănase îi spune că a-i împlini doleanţa ar însemna curată sinucidere.

Discuţia telefonică dintre ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, cu unul dintre condamnaţii în dosarul fraudei de la Banca de Economii, Veaceslav Platon, demonstrează probatoriul unui rechizitoriu pe marginea atacurilor raider şi a spălătoriei ruseşti. Declaraţia a fost făcută de liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase.

„Aflăm din discuţia judecătorului Tănase cu condamnatul Platon faptul că judecătorul a ştiut despre furt şi a tăcut. Faptul că Tănase recunoaşte că e cineva care controlează totul. Faptul că Tănase e şef la CC şi discută cu un afacerist despre cum e furată ţara pe care o numeşte ţară bananieră. Faptul că e în conflict de interese şi azi ca ministru al Justiţiei cu prietenul său Platon, cu dosar pe rol. Faptul că-l ridiculizează pe Tapiola. Faptul că dacă ar fi fost prim- ministru al României i-ar fi trimis pe europeni dracului, şi po… de ţară. Faptul că se interesează de soarta lui Shor”, a scrie Andrei Năstase pe pagina sa de Facebook.

„Pentru mine această discuţie completează probatoriul unui rechizitoriu pe marginea atacurilor raider şi a spălătoriei ruseşti, de pe urma căreia au beneficiat toţi prietenii penali ai lui Tănase, Republica Moldova ratând între 540 şi 900 milioane de dolari, care ar fi însemnat suplimentare la buget şi mărire de salarii, pensii, burse. Rolul fundamental al lui Tănase e la îndemâna procurorilor”, mai spune Andrei Năstase.

În context, Andrei Năstase afirmă că acum trebuie să fie iniţiată o anchetă penală, care să fie urmată de demiterea lui Tănase din funcţia de ministru al Justiţiei.

„E timpul. E timpul unei anchete penale şi a unei demiteri. Pentru că demisie de onoare nu va fi. Pentru că onoarea e cărarea pe care Tănase nu a trecut şi nu va trece vreodată”, a punctat liderul DA.

Ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a venit cu o reacţie la discuţia audio publicată de Jurnal TV. Într-o postare pe o reţea de socializare, acesta recunoaşte că a avut mai multe discuţii cu Veaceslav Platon.

„Da, îl cunosc pe Veaceslav Platon încă din perioada când eram deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova şi s-a întâmplat să port şi discuţii telefonice cu el. Cei care mă cunosc, ştiu bine că eu răspund la apelurile telefonice ale cunoscuţilor, oricine ar fi aceştia. Domnul Platon este unul din ei. Nu pot fi sigur asupra autenticităţii acestei înregistrări deoarece discuţia a avut loc cu mai mulţi ani în urmă şi nu i-am dat mare importanţă. În realitate, conţinutul discuţiei, în partea ce mă priveşte, nu scoate în evidenţă nimic interesant, de cât însăşi faptul existenţei discuţiei în sine”, a scris Tănase pa pagina sa de Facebook.

Din conţinutul discuţiei rezultă că aceasta avea loc pe când Tănase era şef la Curtea Constituţionala, înainte de arestarea şi condamnarea lui Platon. Platon pare să-i ceară o favoare, deşi nu e clar ce anume, iar Tănase îi spune că a-i împlini doleanţa ar însemna curată sinucidere.

Tot în cadrul acestei discuţii, Alexandru Tănase compară Republica Moldova cu o ţară bananieră, iar sistemul bancar – cu cosmosul. În discuţii, Tănase îl porecleşte pe Pirkka Tapiola şi îi disculpă pe Dorin Drăguţanu, Vladimir Plahotniuc şi Ilan Shor.
http://static.cdn.jurnaltv.md/superdesk/20180309210348/fd0fcd25a7f86492fe8747804fea765e1f265b7f9f10923682599de9a5435b80.mp4
Înregistrarea durează aproximativ 20 de minute. Începutul convorbirii telefonice, însă, lipseşte. În primele minute din fileul audio, subiectul discuţiei este legislaţia cu privire la Banca Naţională. Veaceslav Platon se plânge că aceasta ar fi prea restrictivă. În opinia sa, nu ar fi corecte prevederile că anumite decizii ale BNM nu pot fi suspendate de către instanţele de judecată şi pare să-i ceară concursul lui Alexandru Tănase, pe atunci preşedinte al Curţii Constituţionale. Acesta, la rândul său, îi spune că nu ar avea susţinere la vârf pentru a-i îndeplini solicitarea. Restricţiile legislative despre care se discută ar fi fost promovate de finanţatorii externi ai Republicii Moldova, iar cei doi vorbitori par să împărtăşească acelaşi dispreţ faţă de oficialii europeni şi solicitările lor.

Alexandru Tănase (AT): E mai uşor să te predai, decât să refuzi. Am lăsat în vigoare tot acele legi, deoarece au spus că Curtea Constituţională va fi duşmanul Uniunii Europene şi va pune piedici în combaterea corupţiei. Am făcut o mare prostie.

Veaceslav Platon (VP): Uite, vorbeai de români. Ziceai că „dacă eram eu prim-ministrul României, îi trimiteam în… pe europeni…”. Aici însă cu privire la legea Băncii Naţionale spui că „pe mine m-au presat europenii”. Cum aşa?

AT: Să-ţi spun ceva, Slava. Sunt aici singur! Eu pur şi simplu sunt singur. Nu am pe nimeni. Nu am partid, nu am prieteni, nu am pe nimeni la putere, care să mă… în caz de… şi de ce eu să… Pur şi simplu, aceasta înseamnă sinucidere. Pentru toţi. Şi pentru Curte, şi pentru toţi. De aceea, întotdeauna trebuie să estimezi. Dacă nu ai aliaţi… În orice situaţie trebuie să ai un oarecare aliat, care să te susţină. Eu am emis zeci de hotărâri, chiar şi aceasta (nu se aude) … O decizie corectă.

VP: Pentru această decizie un mare mulţumesc. Ea nu mă priveşte, dar e una corectă. Ca să înţelegi…

AT: Noi am emis şi pe cele administrative, pe măsuri preventive, dar şi pe controlul judiciar. Toţi procurorii sunt supăraţi, nimeni nu vrea să discute cu mine. Mai iese şi acest tovarăş de la Bălţi, „specialist”… – Care? – Primarul. – A, lasă-l în pace. – De aceea, Slava, eu cred că nimeni nu are nevoie de ceea ce vorbesc eu. Le este indiferent.

VP: Îţi spun un mulţumesc de la poporul moldovenesc! Nu susţin aceste decizii, dar aici sunt nişte decizii constituţionale, care apără drepturile fiecărui cetăţean care. Sunt unii care nu au cu anii judecată sau anchetă.

AT: Tu ştii că au fost oameni care îi ţineau cinci ani în arest preventiv. – Saşa, personal ştiu. Şi câte şapte ani stăteau până la judecată. Iată aşa.

VP: Saşa, dar iată aceasta cu privire la Banca Naţională. Vezi şi tu, cum poate fi îngrădit dreptul la justiţie? Explică-mi, eu nu înţeleg. Mai mult, nu ai dreptul să pui la îndoială. Aceasta e libertate cuvântului?

VP: Eu nu cred că într-o ţară liberă nu ai dreptul să dai în judecată Banca Naţională. Acum un prieten de-al meu a atacat în judecată Banca Centrală Europeană. Ei nu înţeleg ce e aceasta. Dar la noi ce se întâmplă? Unul dintre argumentele pentru Stockholm este că nu avem acces la justiţie pentru a ne apăra investiţiile în sectorul bancar.

AT: Înţelegi, pentru mine sistemul bancar aste ca şi cosmosul. Nu pricep o iotă. De aceea îi întreb pe oameni care se pricep şi care au calificare. Da. În ţară africană – abordare africană. Pentru că nicăieri nu s-a mai întâmplat aşa ceva – să scoată atâţia bani. Peste tot structura acţionariatului este foarte pestriţă, peste tot există transparenţă în asta, peste tot este clar cine şi ce deţine, ale cui sunt aceste bănci. La noi nu este clar ce se întâmplă. Nici structura acţionariatului, nici unde se iau deciziile şi aşa mai departe.

VP: Îţi voi explica. La noi trimit personal extrem de necalificat. Eu nu ştiu cum acolo „Dirca”, sau cum îi spune… „Tirca”… În fine, Tapiola…

AT: El pentru mine nu este autoritate şi, la drept vorbind, nu cred în ceea ce spune. El este ambiguu, deseori improvizează şi spune lucruri care nu corespund adevărului.

VP: Nu înţeleg pentru ce-i trebuie lui Banca Naţională şi Legea cu privire la Banca Naţională. Ce legătură are el cu aceasta? Ei bine…

AT: Da, Banca Naţională şi sistemul bancar. „Banking sistem, banking sistem”. Eu mă întâlnesc cu el în diferite formate şi diferite situaţii. Asta este problema lui esenţială. Apropo, acum a ţinut un discurs, tot cu privire la sistemul bancar, acesta… Kremer, care e din OSCE. Pentru mine este absolut neclar ce are a face OSCE-ul cu această problemă.

VP: Hai să-ţi explic. Transparenţa acţionariatului. Băieţi, voi vorbiţi despre transparenţa acţionariatului. Da poate că este interesant de aflat cine şi ce deţine? Acesta întotdeauna a fost un subiect care a trezit curiozitatea populaţiei. Mai departe. Cum putem vorbi despre transparenţa acţionariatului, într-o societate pe acţiuni anumită, când în toată ţara avem un şef de stat netransparent, un preşedinte netransparent la Parlament, pentru că noi nu înţelegem cine exercită funcţia de preşedinte al Parlamentului, în realitate. Un premier netransparent, miniştrii, instituţiile de stat. Când deciziile sunt luate din altă parte, decât din birourile de unde ar trebui să fie luate, conform Constituţiei.

AT: Şi cum reacţionează oamenii la aceste argumente ale tale? Chiar mi-e interesant.

VP: Mai departe. Le spun „voi consideraţi că netransparenţa acţionariatului pune în pericol stabilitatea financiară a băncii, da?”. În primul rând, cel mai transparent om poate fi maniac. Aşa e? Iată un om, toţi îl cunosc, o reputaţie bună, iar pe urmă afli că el omoară femei. E posibil aşa? Posibil.

VP: Foarte corect. Şi aceasta se întâmplă foarte des. Deci, cuvântul „transparenţă” este o noţiune iluzorie. Şi zic în continuare „ce reprezintă un indicator real al omeniei?” Afacerile. Dar dacă din 1998 banca nu a modificat acţionarii, şi-a mărit activele de la 300 de milioane de lei la 16 miliarde, iar între timp este efectuat auditul, rapoartele şi… nimic nu este furat. Dacă dividendele ori nu sunt plătite, ori foarte slab şi aşa mai departe. Oare acesta nu este un acţionar bun pentru bancă? Bun. Şi mai departe zic: „băieţi, vedeţi cât de mult aţi sporit supravegherea Băncii Naţionale? Cine aprobă numirea în funcţie a preşedintelui Băncii? Banca Naţională. Adjunctul preşedintelui? Banca Naţională. Directorii de filiale – Banca Naţională. Contabilii şefi – Banca Naţională. Adică, practic toată conducerea este aprobată de Banca Naţională. Cine aprobă Consiliul? Banca Naţională. Scuzaţi-mă, dar ce pot acţionarii? Acţionarii pot să aleagă membrii Consiliului, da? Dar voi puteţi să aprobaţi sau nu, să faceţi sau nu. Ce atribuţii are Consiliul şi ce atribuţii are Banca Naţională? Banca Naţională controlează absolut tot. Acţionarii pot doar să aleagă Consiliul. Băieţi, haideţi să le punem pe toate la locul lor. Nu trebuie să luptaţi cu acţionarii, dar cu Banca Naţională, deoarece ea deţine toată puterea”. Înţelegi? Dar atunci când Dorin Drăguţan fură miliardul….

VP: Tu nu ştii, eu ştiu. A participat nemijlocit la această infracţiune. Este practic imposibil fără rolului lui, cu acele împuterniciri ale Băncii Naţionale pe care ţi le-am enumerat. Tu o să înţelegi. Eu am dovezi concrete. Chiar fără ele, ţi-am spus ce împuterniciri a avut, este imposibil să furi din trei bănci. Imposibil! Înţelegi?

VP: Iar atunci când voi îi daţi omului care a participat la asta nemijlocit încă şi mai multe drepturi şi le spuneţi celor care îl criticau că acum nici să-l critice nu pot, aceasta este aiureală curată. Şi când ei te presează şi-ţi spun că judecătoriile nu au dreptul să se implice în asta, ei îţi spun de fapt că vor ca următorul miliard să treacă fără impedimente.

AT: Nu au ei încredere în judecătorii, înţelegi? Nu vezi ce se întâmplă? Nu au încredere.

AT: Nu ştiu, întreabă-i. La Banca Naţională am fost doar o dată în viaţă.

VP: Aceea e instituţie de stat şi aceasta e instituţie de stat. Acolo politic, aici politic. De ce aveţi încredere în mâna dreaptă, iar în stânga, nu?

AT: Nu ştiu. Cred că trebuie să-l întrebăm pe cel care le controlează pe toate.

VP: Lipsă de minte. Altfel nu pot numi asta. Lipseşte mintea absolut. Au inventat o problemă şi hai să o rezolve. Dar ea nu există! Ceea ce s-a întâmplat acolo este rezultatul mai multor factori. În primul rând, politicienii au acaparat banca. Şi tot politicienii au jefuit-o.

AT: Spune-mi, te rog. Tu doar eşti, totuşi, autoritate. Chiar e imposibil de văzut banii, unde au plecat? Doar este o sumă mare de bani. Nu sunt 100 de lei.

VP: Iată aşa. Nimeni nu caută nimic. Nimic nu întreprind. Înţelege corect. După ce vor veni procurori normali şi vor vedea ce au făcut aceşti băieţi, se vor apuca de cap. Nu vor putea face nimic.

AT: De ce nu încearcă? Este o situaţie stranie. Nu puteau să întoarcă o parte din bani? Îşi curăţau reputaţia…

VP: Saşa, care „o parte de bani”? Ce-i cu tine? Să ia şi să întoarcă banii?

VP: Lui Vladic. „Vladic, ascultă, poate întorci o parte din bani?”. Vei vedea reacţia lui.

AT: Nici nu ştiu. Dacă ar fi fost implicat, aşa cum spun aceşti tovarăşi, probabil ieşea ceva la iveală. Nimic nu a ieşit.

AT: Nu. Nu ştiu. M-ai întrebat şi îţi spun – nu ştiu. Am auzit că un businessman din Rusia. Nu ştiu.

VP: Pe faţă – lui Ilan Şor, iar proprietar real era Vladimir Plahotniuc

VP: Rusul nu are cu asta nicio legătură. El doar este scos în faţă. L-au pus.

AT: Ce înseamnă „l-au scos în faţă”? Explica-mi te rog, în limbaj normal.

VP: Cel care stă în faţă, ca pe front. Cel care este faţa. Dar în spatele lui stau beneficiarii. 13:09

VP: Nu cred. Este o problemă. Eu am vândut aceste acţiuni pe banii care au fost furaţi de la Banca de Economii. Eu nu ştiam însă atunci că îi fură, pentru că era până la falimentare…că vor fi furaţi de la BEM şi nimeni nu va întoarce nimic. Înţelegi? Cu atât mai mult, nu am ştiu că Banca Naţională va da garaţii şi cu aceste garanţii vor fi acoperite toate obligaţiile. Înţelegi? Iată şi toată bucătăria…Dar faptul că Vlad este implicat în asta nemijlocit este demonstrat prin aceea că Victoriabank a acordat BEM un credit interbancar de un miliard 800 de milioane cu două săptămâni înainte de falimentarea BEM.

VP: Îţi explic. De exemplu. Dacă tu ştii că Banca Naţională va acoperi toate datoriile, ce începi să faci? Începi să împrumuţi de la toţi, banii să-i scoţi, ştiind că peste două săptămâni Banca Naţională va veni şi le va plăti la toţi.

VP: Uite. Eu ştiu că mâine voi da faliment şi că pentru mine va plăti „moş Vasia”.

VP: Şi cu cât mai mult împrumut, cu atât mai mult va plăti pentru mine „moş Vasia”. Înţelegi? De acea, spre sfârşit, eu împrumut de la toţi, la orice rată şi orice condiţii. Cu cât mai mult o să împrumut acum, cu atât mai mult o să fur în cele din urmă.

VP: Nu. La început ei au încercat să mă aburească aşa. Ilan şi asta… Pe urmă totul a devenit simplu. Iar Ilan a şi recunoscut.

AT: Serios? Aşa crezi? Atunci, de ce… În ce constă joaca? Dacă o să-l închidă.

AT: Da. Dacă nu era prost nu s-ar fi băgat. Pe el îl atrăgea ca cu magnetul. Îmi amintesc cum alerga permanent la Filat. Seara, ziua. Una, alta. Bine. Ascultă, Slava.

VP: În privinţa băncilor, asta nu putea să fie realizat fără politicieni. A fost condus de politicieni. Politicienii au fost principali. Desigur, Ilan are o parte mare de vină, pentru că el a început. Politicienii s-au conectat deja pe la sfârşit. Şi au încheiat situaţia. Dar gaura cea mai mare, desigur, a fost făcută de Ilan. Cu certitudine.

AT: Dar eu am privit conferinţa lui de presă, trei luni în urmă el a ieşit şi au fost prezentate alte cifre. Că totul a fost făcut până la el şi că gaura a fost făcută cu mult înaintea lui.

VP: Amice, eu în astfel de situaţii am fost. Înaintea lor. Când eu îi transmiteam lui 40 de procente din acţiunile BEM, acolo creditele cu probleme erau de un miliard 250 de milioane (de lei – n.r.). Dintre care 600 (de milioane – n.r.) puteau fi restituite. Rămâneau, în total, 650 de milioane (de lei – n.r.) neacoperite. Iată despre ce este vorba. Pornind de aici, eu am vândut pachetul. Când eu am vândut, iar Ilan a intrat, creditele cu probleme erau de un miliard 250 de milioane, iar gaura – de 650. Adică fără acoperire. În problemele cu credite erau gajuri, una, alta, adică ceva se putea de întors, ceva se putea de vândut. După calculele mele, erau neacoperite prin gajuri aproximativ jumătate. Şi asta noi consideram gaură reală, care există în bancă. Dar iată cum ei au făcut 14 miliarde, din 650 (de milioane – n.r.) – pentru asta, sincer vorbind, e nevoie de mare talent! Şi aici erau implicaţi toţi. Toţi erau implicaţi complet. Iar acum luptă cu alţii. Luptă cu participanţii oneşti de pe piaţă. Luptă cu acele bănci care nu au admis aşa lucruri, care îşi cresc bine capitalul. E strict moldoveneşte. Nevinovaţii sunt pedepsiţi, iar vinovaţii – premiaţi.

AT: Bine, Slava, eu trebuie să fug. Hai poate vom reveni la această discuţie. Poate seara, poate mâine, când va fi timp. Bine?

Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, îl critică pe ministrul Justiției, Alexandru Tănase, după reacția avută la înregistrarea convorbirii telefonice dintre el și controversatul om de afaceri, condamnat în dosarul fraudei de la Banca de Economii, Veaceslav Platon, difuzată ieri de Jurnal TV. Aceasta a criticat în termeni duri argumentele invocate de ministru.

„Ministrul Justiției, Alexandru Tănase, deranjat că în spațiul public a apărut înregistrarea unei discuții telefonice dintre el și Veaceslav Platon, ultimul fiind cunoscut pentru rolul pe care l-a avut în spălarea de miliarde de dolari prin băncile și judecătoriile moldovenești, ne spune cu ipocrizie că tocmai de aceasta ar fi venit la minister – să ne apere de interceptări ilegale şi să nu permită să fim jefuiți sau arestați pe nedrept”, a reacționat Maia Sandu.

„Cum poți să spui asta, venind să lucrezi pentru un individ corupt, recunoscut pentru preluarea ilicită a afacerilor, care deschide dosare oricui vrea el, care foloseşte împotriva adversarilor şantajul, ameninţările şi care ne violează zilnic intimitatea, prin interceptări, filmări şi ascultări ilegale, aruncate mereu în spațiul public? Când vii să lucrezi pentru un asemenea regim, o faci doar pentru a-l consolida”, se mai arată în reacția lideri PAS.

Într-o înregistrare audio publicată de Jurnal TV, Alexandru Tănase și Veaceslav Platon îşi spun, pe un ton cordial, simplu, – Saşa şi Slava. Din conţinutul discuţiei rezultă că aceasta avea loc pe când Tănase era şef la Curtea Constituţionala, înainte de arestarea şi condamnarea lui Platon. Platon pare să-i ceară o favoare, deşi nu e clar ce anume, iar Tănase îi spune că a-i împlini doleanţa ar însemna curată sinucidere.

Veaceslav Platon a spus în cadrul convorbirii cu Alexandru Tănase că Dorin Drăguțanu, fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei a participat la furtul miliardului. Veaceslav Platon spune că are dovezi concrete.

De asemenea, omul de afaceri spune că nimeni nu caută banii furați. „După ce vor veni procurori normali și vor vedea ce au făcut acești băieți, se vor apuca de cap. Pentru că ei nu au făcut nimic”, a spus Veaceslav Platon.

Omul de afaceri spune că a vândut acțiunile Victoriabank pe față lui Ilan Șor, dar beneficiarul era Vladimir Plahotniuc. În opinia lui, ceea ce s-a întâmplat în bănci nu putea avea loc fără implicarea politicienilor.

Pe domnul Dragnea îl taie o nevoie acută să facă dezvăluiri de senzație. Zice că vrea la comisia SRI, amenințând că o să spună el ce n-a spus George Maior.

Taman când așteptam cu toții să rupă breaking news tăcerea șeful PSD, ia te uită, comisia majoritară PSD-ALDE, condusă de un soi de valet al lui Daddy, pe nume Manda, blochează la vot audierea. Îi încalcă astfel, cu cruzime, libertatea de expresie lu șefu, cum ar veni.

Mai mult, același Manda anunță că fostul director executiv SRI Coldea nu poate veni la audiere, fiind răcit. Coldea reacționează pe loc: „Nu sunt răcit, domle!”. „Las că știm noi mai bine; acum, până trece Congresul Partidului, vrei să stai acasă, ești răcit, generale, dar nu-ți dai seama. După aia, poți să vii la comisie și cu gripă aviară, nu-i problemă”.

Și, uite-așa, se străduiesc trepădușii să facă uitate zisele clare și trosnitoare ale fostului director SRI, Maior: Dragnea era nelipsit la întrunirile tovărășești organizate de SRI, cu sau fără porcării pe masă. Aprigul luptător cu „statul paralel”, victima poliției politice a binomului, stătea la o țuică și-o proteină cu Coldea și Kovesi. Se pupa cu Maior, care cică conduce acuma o conspirație paralelă anti Dragnea de la Washington. Se bucura să fie băgat în seamă.

Ca orice activist PCR de școală nouă, și veche, dl Dragnea speră să fie sprijinit de organe în lupta politică.

Pentru o dată, are dreptate principalul strigaci antiparalel al PSD, Codrin Ștefănescu: „Adică eu îmi sparg bojocii de pomană, de pomana porcului, patroane? Trădare să fie, dar să luăm și noi!”.

În clipa de față, simplii membri PSD, votanții și simpatizanții Partidului sunt puși în fața sfruntatei minciuni pe care le-o vinde liderul suprem de mai bine de un an: în vreme ce se tot bate cu el, Dragnea e cetățean fidel al statului paralel. Le e imposibil să nu constate că președintele PSD este un arivist fățarnic, un escroc politic care-și bate joc de ei, gata să se facă frate și cu Soroș ca să posede puterea.

Pentru toți pesediștii, a continua să susțină PSD-ul lui Dragnea înseamnă să-și asume că sunt și ei niște escroci, niște cutre ordinare, pe care doar lipsa unei funcții înalte îi împiedică să se manifeste ca atare.

PCR, tătânele întru hoție și minciună al PSD, a păstrat până în ultima clipă masca comunistă pe figură: Ceaușescu a murit cântând Internaționala. Odată cu mărturiile lui Maior, Partidul lui Dragnea este despuiat și de bruma de ideologie fantasmagorică a luptei cu statul paralel, rămânând, pentru cine vrea să vadă, o cârdășie nudă de interlopi condusă de un tartor. Sau, cum zice doamna Rovana Plumb, de un lider european.

Liderul PSD, Liviu Dragnea ar fi anchetat în Brazilia pentru spălare de bani. RISE Project şi Folha de São Paolo, una dintre cele mai mari publicaţii din Brazilia, afirmă că au obţinut confirmarea că autorităţile din această ţară au în desfăşurare o anchetă al cărei subiect este preşedintelui PSD, Liviu Dragnea.

Procurorul federal, Carlos Wagner Barbosa Guimarães,le-ar fi declarat ieri jurnaliştilor de investigaţii că atât Dragnea cât şi Mugurel Gheorghiaş sunt suspecţi într-un caz de spălare de bani în Brazilia. Brazilienii ar fi iniţiat ancheta după ce procurorii din România au luat legătura cu ei, în iulie anul trecut. Barbosa Guimarães a declarat că încearcă să determine dacă Liviu Dragnea a folosit interpuşi – „portocale” – ca să spele bani şi să achiziţioneze proprietăţi în Brazilia. În portugheză, laranja, adică portocala, este termenul care desemnează interpuşii, persoane băgate la înaintare de politicieni corupţi sau criminali pentru a-şi ascunde implicarea în diverse afaceri, scrie Rise Project. Cererea de asistenţă judiciară a venit, conform procurorului federal, pe 25 iulie 2017, din partea Ministerului Public şi a Poliţiei din România.

Ea a fost procesată de Departamentul pentru Recuperarea Prejudiciilor şi Cooperare Internaţională care face parte din Ministerul Justiţiei din Brazilia şi a fost trimisă mai departe către Parchetul din statul Ceara. Reamintim că investiţiile românilor se află în localitatea Cumbuco, pe malul oceanului Atlantic, în nord estul Braziliei. Tot aici şi-a investit banii şi Costel Comana, milionarul braşovean care s-a sinucis în toaleta unui avion care urma să aterizeze în Costa Rica în februarie 2015. Şi proprietăţile şi firmele care au fost deţinute de Comana în Brazilia se află sub lupa autorităţilor, în cadrul aceleiaşi investigaţii. Conform spuselor procurorului federal, Dragnea este suspectat că ar fi folosit bani proveniţi din afaceri corupte din România la achiziţia de proprietăţi pe plaja din Cumbuco, la 30 de kilometri de Fortaleza, capitala statului Ceara. Autorităţile braziliene ar cerceta doi interpuşi, scrie Rise Project. Primul este Mugurel Gheorghiaş, fost coleg de facultate al lui Dragnea şi fost acţionar principal al TelDrum SA, firmă atribuită de către DNA lui Liviu Dragnea.

Al doilea, este localnicul Cauby Cursino Campos Junior. Procurorul Barbosa Guimarães a spus că brazilianul Cauby Junior nu avea bani ca să investească în firmele din Brazilia: „Ştim că banii au venit din România.” Procurorul federal spune că Dragnea este reprezentat în Brazilia de avocaţi din Fortaleza contractaţi de o casă de avocatură din Portugalia. Aceştia au cerut acces la dosar şi au declarat, în numele politicianului, că Dragnea nu este implicat în corupţie nici în România, nici în Brazilia, mai arată Rise Project. Barbosa Guimarães le-a declarat jurnaliştilor de investigaţii că dacă sunt descoperite dovezi că românii au spălat bani în statul Ceara, atunci aceştia vor fi aduşi şi în faţa justiţiei braziliene. El a explicat că sunt investigate două cazuri distincte: furtul de bani publici româneşti de care se ocupă autorităţile din România şi cel de spălare de bani care îi priveşte pe brazilieni.

“Scopul nostru este să prevenim ca Brazilia să devină un paradis în care sunt spălaţi bani proveniţi din bugetele publice ale altor ţări”, a concluzionat procurorul federal.

Liviu Dragnea este, oficial, urmărit penal de DNA încă de la sfârşitul anului trecut în dosarul Tel Drum, pe numele lui procurorii DNA formulând cinci capete de acuzare.

Şeful PSD este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false pentru obţinerea frauduloasă de fonduri europene, dar şi de abuz în serviciu în legătură cu favorizarea firmei Tel Drum în privinţa acordării de contract. Faptele ar fi fost comise în perioada în care era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, iar dosarul a fost deschis ca urmare a sesizării OLAF (Oficiul european antifraudă). Numele lui Liviu Dragnea apare şi în dosarul Belina în care experţii urmează să stabilească dacă trecerea insulei Belina şi braţului Pavel din bazinul Dunării la Tel Drum, compania controlată din umbră de Liviu Dragnea, este legală. Dragnea are deja o condamnare la 2 ani cu suspendare în Dosarul „Referendumul” şi este judecat într-un al dosar, cel privind presupusele abuzuri de la Protecţia Copilului Teleorman.

Liderul Partidului Platformei DA, Andrei Năstase a anunțat săptămâna aceasta că vrea să candideze la postul de primar general al capitalei, la alegerile care ar putea avea loc – dacă CEC este de acord – peste ceva mai mult de două luni. Astăzi A. Năstase a fost în studioul nostru de la Chișinău, unde Valentina Ursu l-a întrebat dacă nu s-a grăbit cu anunțul, devreme de data alegerilor încă n-a fost precizată oficial.

Europa Liberă: Luni urmează să se decidă data alegerilor parțiale din Chișinău și Bălți. Dvs. deja ați anunțat că sunteți gata să mergeți în această cursă electorală; mandatul primarului va dura până în anul 2019. De ce anunțați atât de repede această decizie?

Andrei Năstase: „Unora li se pare repede, mie mi se pare întârziată; capitala a ajuns într-un anumit moment să nu mai aibă un primar ales de locuitorii capitalei. Avem de la o vreme încoace un primar interimar pus, așa cum ne-a obișnuit deja acest regim, prin atacuri raider la Primăria capitalei. Apelul meu pe care l-am făcut încă în iulie 2017 era adresat dlui Chirtoacă, pe care îl creditam atunci cu prezumția de nevinovăție și pe care îl îndemnam să-și dea demisia, să dea o șansă locuitorilor capitalei pentru a-și alege un primar capabil să rezolve cele mai importante, cele mai stringente probleme ale Chișinăului. Este în întârziere acest demers al nostru, dar nu mai aveam unde să mai așteptăm, pentru că a doua zi după ce am declarat că Platforma Demnitate și Adevăr vine cu un candidat, vine cu un demers de a consolida forțele pro-europene, democratice, anti-oligarhice în jurul unui candidat comun, a doua zi regimul și-a scos la atac arsenalul, minciuna.”

Europa Liberă: Dl Plahotniuc a spus că PD-ul va susține un candidat unic al pro-europenilor.

Andrei Năstase: „Exact așa a făcut-o și în prezidențiale și am văzut că a făcut-o exact pe dos – l-a susținut cu toate mijloacele administrative, mediatice, financiare și de altă natură anume pe Dodon, pe cel cu care, chipurile, astăzi se bate și de care sperie cetățenii că, iată, va veni și va câștiga și în capitală.”

Europa Liberă: Și totuși, dacă această intenție este sinceră, vă ajută sau din contra vă defavorizează sprijinul pe care îl oferă PD, pentru că s-au făcut declarații și după alegerile prezidențiale când a câștigat Igor Dodon.

Andrei Năstase: „Știu…”

Europa Liberă: Și PD-ul a învinuit forțele pro-europene că nu au luat în serios mesajul pe care l-au transmis ei atunci și ar fi neglijat electoratul PD-ului.

Andrei Năstase: „Da, la fel ca și atunci noi am spus: este „un măr otrăvit”, pe care Plahotniuc ar trebui să și-l țină pentru el și pentru Dodon. În ce privește simpatizanții, membrii chiar ai PD-ului care în momentul de față de voie sau de nevoie se află acolo, noi mizăm și pe votul acestor oameni, pentru că la fel ca și toată țara suferă de acest regim și sunt sătui și de PD, și de Plahotniuc, și de tot regimul acesta „binom” Plahotniuc-Dodon, ca și întreaga țară.”

Europa Liberă: Unde ar putea să se ducă voturile votanților democrați?

Andrei Năstase: „Sunt mai multe categorii de votanți. Eu nu sunt analist politic și nici specialist în…”

Europa Liberă: Da, dar sunteți un actor politic pe care trebuie să-l intereseze fiecare sufragiu…

Andrei Năstase: „Am analizat. Este foarte multă lume care de nevoie rămâne astăzi înregimentată, să spun așa, în Partidul Democrat. Au funcție, au statut, sunt dominați de frică, pentru că dacă, Doamne ferește, te dă afară de la un serviciu, nu ai cu ce să-ți întreții familia, copiii, eu știu… părinții. Este și această categorie și pentru ei ne adresăm cu un mesaj foarte clar: să nu dea crezare la tot ce spune Plahotniuc când el vorbește de epurări politice. Categoric, nu! Toți acești oameni sunt bineveniți și pentru vot, dar și pentru a pune umărul pentru a scoate întâi capitala, iar mai apoi și toată țara din mizeria în care a scufundat-o regimul.”

Europa Liberă: Dle Năstase, atunci când la început v-am întrebat dacă v-ați grăbit un pic sau nu să vă propuneți candidatura pentru acest scrutin local și opiniile multora care cred că, totuși, ar trebui să existe un singur candidat pe eșichierul de centru-dreapta, pentru că se arată că e foarte fărâmițat. Și atunci când e dezbinat, șansele de câștig sunt minime.

Andrei Năstase: „Trebuie să știți că aceeași preocupare o avem și noi. Am spus-o de mai multe ori – este nevoie să mergem cu un singur candidat. În momentul de față și cel mai îndreptățit din toate punctele de vedere, inclusiv a ceea ce prezintă sub aspectul structural, sub aspectul mesajului, sub aspectul modului de constituire a partidului, Platforma Demnitate și Adevăr este cea mai îndreptățită să vină cu un candidat. Am făcut apel către colegii noștri de la Partidul Acțiune și Solidaritate pe principiul reciprocității de care ne-am ghidat și în prezidențiale, și mai apoi, pe principiile meritocrației și ale integrității, am cerut sprijinul acestui partid, așteptăm și considerăm că un asemenea sprijin ar fi garanția unui câștig la următoarele alegeri. În lipsa unui asemenea sprijin, sigur că va fi mai complicat, dar asta nu înseamnă că nu vom depune toate eforturile pentru a nu lăsa în continuare orașul pe mâna unei diletante puse la Primărie de Plahotniuc, căreia i s-a croit o echipă din foști activiști ai PD-ului. Iată de ce Primăria este nevoie s-o readucem cetățenilor, iar odată scoasă din această captivitate, să facem așa încât nivelul de trai al locuitorilor Chișinăului să crească.”

Europa Liberă: Ați purtat sau nu negocieri cu lidera PAS și cu această formațiune? Și până la urmă, puteți să ajungeți la un compromis, la un consens, pentru că am auzit voci care spun că ar fi neproductivă din start ideea că „v-am susținut la prezidențiale, trebuie să ne susțineți la locale”?

Andrei Năstase: „N-am venit… Ca să fie clar – cine a lansat o asemenea idee, greșește. Noi nu am venit cu un asemenea demers – „dacă v-am susținut, să ne susțineți”; nu facem asta. Pe noi ne interesează în momentul de față să avem o campanie eficientă, o campanie care poate fi asigurată de niște structuri foarte bine închegate, de oameni. N-o să facă nimeni campanie pentru noi, dacă n-o s-o facem noi, iar să mizăm cumva că un val al nemulțumirii sau un val al votului negativ se va produce ar fi hazardant, iar eu nu am de gând să mă joc cu destinele țării într-un asemenea hal. Pur și simplu, nu putem admite ca lucrurile să se producă de la sine. Deci, ele trebuie influențate.”

Europa Liberă: Ați discutat cu dna Sandu?

Andrei Năstase: „Am discutat. Discuții cu privire la Primărie am purtat încă în vara anului trecut.”

Europa Liberă: Acum, recent?

Andrei Năstase: „Recent am discutat, i-am spus dnei Sandu care este opțiunea Platformei Demnitate și Adevăr și am cerut sprijinul acestui partid și eu cred că acest va veni, pentru că altfel șansele partidei pro-europene în Chișinău scad…”

Europa Liberă: Trebuie să mai discutați și cu alte partide care se consideră în opoziție.

Andrei Năstase: „Am făcut acel apel pe care l-am lansat luni și n-aș vrea acum să împart locuitorii municipiului în unioniști, în stataliști, în pro-UV, pro-UE… Demersul nostru a fost către toți cetățenii, către toți locuitorii municipiului Chișinău. Ne-am adresat către exponenți ai societății civile, către exponenți ai altor partide pro-europene, anti-oligarhice, democratice și ne-am adresat întregii țări, tuturor locuitorilor țării și celor de acasă, și celor din diasporă, pentru că ne-am propus ca această campanie pentru cucerirea Chișinăului să fie o campanie națională, nu doar una locală. Primăria Chișinău este atât de importantă în perspectiva și alegerilor din 2018, încât nu putem s-o lăsăm pe mâna fie a lui Dodon, fie a lui Plahotniuc, fie a vasalilor lor sau nu știu cum să-i spun, a instrumentelor lor.”

Europa Liberă: Dar, apropo, într-o conferință de presă Igor Dodon a menționat că lupta de bază în alegerile locale, dar și cele parlamentare din toamnă se va da între Partidul Socialiștilor și restul partidelor de dreapta.

Andrei Năstase: „Nu vreau să analizez sau să comentez. Atâtea inepții a spus Igor Dodon în perioada de când este președinte și până a fi președinte, încât, dacă m-aș apuca acum să-i comentez inepțiile, apoi…”

Europa Liberă: El zice că este evident că, la următoarele alegeri, stânga politică pro-statalism PSRM va obține o victorie.

Andrei Năstase: „La următoarele alegeri se va lupta adevărul cu minciuna. Se va lupta cetățeanul de rând cu acest regim hibrid Plahotniuc-Dodon. Iată între cine se va da lupta. Și noi, cei de la Platforma DA, ne-am propus ca toți cetățenii țării, indiferent de opțiunea lor politică, geopolitică sau de altă natură, să se consolideze împotriva răului, împotriva celor care pe parcursul a zecilor de ani le-au făcut traiul un chin, le-au făcut din viața lor un iad. Iată a venit momentul adevărului. Am văzut ce s-a produs în perioada în care Plahotniuc controlează Parlamentul, Guvernul și restul instituțiilor. Îl avem pe Dodon ca pe un vasal al lui Plahotniuc, am văzut ce au făcut în toată această perioadă, ar fi putut să facă din Republica Moldova un colț de rai – ai toată puterea, ai toate resursele, ai tot de ce are nevoie o guvernare pentru a schimba în bine lucrurile… Ce au făcut ei? S-au jucat cu soarta oamenilor, s-au jucat cu destinele noastre, pensionarii sunt batjocoriți în continuare, la televizor sunt păcăliți că li se mărește pensia cu 37%, în realitate nici măcar subvenționarea nu s-a produs până la capăt și tot așa. Deci, în momentul de față avem nevoie de o societate consolidată, unită în jurul unei forțe politice pro-europene, anti-oligarhice fie deocamdată…”

Europa Liberă: Dacă ajungeți să fiți primarul municipiului Chișinău, ce priorități veți avea, de unde începeți?

Andrei Năstase: „Viitorul primar va avea două lucruri foarte importante de făcut, pentru că, la nivelul administrației municipale, două chestiuni macro macină Primăria, și anume: haosul și corupția.”

Europa Liberă: Și cum eliminați aceste fenomene din activitatea Primăriei?

Andrei Năstase: „Viitorul primar va trebui să-și facă o echipă cât se poate de competentă din experți, din specialiști; va trebui, și are prerogativele acestea date prin lege, de a-și constitui o echipă de buni specialiști. Noi vom atrage specialiști și din domeniul administrației publice locale și centrale, și din domeniul societății civile, iar acolo unde va fi cazul – și din afara țării. Apoi, sigur că o conlucrare foarte bună cu Consiliul municipal.”

Europa Liberă: Consiliul e pestriț. Dvs. știți prea bine – foarte greu se adună voturi pentru o majoritate.

Andrei Năstase: „E pestriț. Știu că este pestriț, dar va trebui făcute tentative pentru ca acest consiliu să fie determinat să muncească în interesul oamenilor. Un audit amplu a tot ce se întâmplă în municipiul Chișinău, un asemenea audit a existat. Un an în urmă chiar edilul Dorin Chirtoacă a făcut un asemenea audit. Am văzut care sunt carențele în activitatea serviciilor municipale la nivelul direcțiilor din Chișinău, nu s-a întâmplat absolut nimic și s-a rămas doar la acel audit. Odată făcut acest audit, se va vedea la nivelul fiecărei structuri, la fiecare întreprindere, la fiecare serviciu unde se funcționează bine, unde nu se funcționează bine. Cu un corp de control așa cum îl am în proiect se poate eradica corupția de la nivelul întregii Primării. Va fi un proces…”

Europa Liberă: Dle Năstase, pe câți alegători credeți că i-ați convins până acum să vă voteze, spunând aceste priorități?

Andrei Năstase: „Nu le-am terminat… Am spus că sunt două categorii – haosul și corupția. Pe de altă parte, sunt necesitățile și grijile cotidiene ale oamenilor. Sigur că în paralel nu ne vom ocupa doar de asta și vom lăsa într-o parte gropile din drumuri, nu vom lăsa în continuare neiluminate străzile, nu vom lăsa mirosul din capitală, calitatea apei, calitatea serviciilor de la nivelul Primăriei. Haideți să vedem ce se întâmplă cu construcțiile acestea. În momentul de față avem cel puțin peste 2.000 de construcții ilegale în oraș. Se construiește peste spațiul verde, peste un teren de joacă, peste un teren de fotbal al unei foste școli ș.a.m.d. Toate aceste chestiuni sunt în prioritățile noastre, dar nimic nu va putea fi demarat înainte de a elimina din cadrul Primăriei corupția.”

Europa Liberă: De ce vă adresez aceste întrebări? Pentru că electoratul este obosit de mesaje politice.

Andrei Năstase: „Categoric. Eu personal, știți foarte bine, nu am un profil de politician, eu vin din domeniul juridic, eu vin din domeniul societății civile, așa cum au venit și alți primari în marile capitale. Îmi propun ca studiile mele juridice să fie aduse în interesul cetățeanului, așa cum am făcut-o de fiecare dată – atunci când am salvat bugetul de stat cu șapte milioane și ceva de euro pe care voia să-i ia o grupare criminală. Dar toate proiectele noastre la nivel național, și mă refer aici inclusiv la debirocratizare, la demonopolizare, la de-offshorizare, la descentralizare, deci, toate aceste inițiative pot fi implementate la nivel local. Foarte multe afaceri cu Primăria s-au făcut cu firme care în spate aveau acționari ascunși în offshore. Deci, iată asemenea lucruri trebuie excluse. Eliminarea schemelor de înstrăinare a proprietății municipale, așa cum s-a întâmplat în ultimul timp, cel puțin 300 de hectare aparținând municipalității au fost atribuite în mod ilegal, iar asta înseamnă peste șase miliarde de lei neîncasați în bugetul municipal, care în anul acesta constituie patru miliarde 100 de milioane. Iată odată acumulați acești bani, se vor putea crește salariile la nivelul administrației publice locale, se va putea eficientiza structura astfel încât serviciile cetățenilor să fie de o altă calitate, iar corupția categoric să fie eradicată.”

Europa Liberă: Aminteam că mandatul de primar de Chișinău va fi de scurtă durată, până în 2019, dar vreau să-l întreb pe Andrei Năstase: ce ar fi acum mai important pentru Dvs. – să câștigați fotoliul de primar sau să mergeți în cursa parlamentară?

Andrei Năstase: „Ca să renunți la mandatul de primar sau la cel de deputat, trebuie, întâi de toate, să le obții. Nu-i așa? Deci, angajamentul nostru este de a câștiga, în momentul de față de a câștiga Primăria, iar odată câștigată Primăria, sigur că da, va trebui să ne implicăm și în procesul din 2018 la parlamentare pentru a ridica…”

Europa Liberă: Dacă câștigați acest fotoliu, rămâneți la Primărie?

Andrei Năstase: „Mă voi angaja plenar pentru a câștiga Primăria Chișinăului cu toate structurile noastre din Chișinău și din țară; absolut totul vom pune la bătaie pentru a câștiga Primăria, pentru că este prima redută în această luptă cu binomul Plahotniuc-Dodon. Odată numită data alegerilor parlamentare, ne vom implica cu tot arsenalul, inclusiv de pe poziția de primar al Chișinăului, pentru a obține un scor foarte bun și pentru a prelua puterea și la nivel central, iar odată preluată puterea și la nivel central, și în municipiul Chișinău, noi știm ce să facem cu ea – să guvernăm țara în interesul cetățeanului.”

Europa Liberă: Personal pentru Dvs. ce e mai tentant – mandatul de primar sau cel de deputat?

Andrei Năstase: „Cel mai bine e să fiu în sânul familiei. Cel mai tentant mandat este acesta.”

Europa Liberă: Dar dacă v-ați aruncat în această bătălie politică, oricum trebuie să decideți?

Andrei Năstase: „Da, a face alte angajamente, mi se pare prematur, dar tot ce voi face eu va fi consultat cu societatea, va fi consultat cu partenerii noștri și din alte partide astfel încât, odată cucerită capitala, să putem cuceri întreaga țară și împreună că putem transforma Republica Moldova într-o țară în care chiar să vrei să trăiești.”

Europa Liberă: Lupta va fi crâncenă. Asta arată și spiritul din societate. Ați văzut că deja pe rețelele de socializare au apărut filmulețe compromițătoare la adresa lui Andrei Năstase, unde îl arată alături de Igor Dodon…

Andrei Năstase: „Cel care face zilnic aranjamente cu Dodon pe domeniul securității naționale, pe domeniul banilor de la „Metalferos”, pe domeniul banilor de la „Gazprom”, cel care împarte judecătorii împreună cu Dodon, cel care împarte ambasadorii împreună cu Dodon o să-mi pună mie în cârcă orice fel de relații. Bine că a murit Ben Laden, dacă a murit, că, probabil, mi l-ar fi pus și pe acela în cârcă. Cu Dodon n-am mai vorbit de pe timpul când eram platformă civică. Atunci când eram platformă civică, sigur că am protestat împreună cu toată lumea și nu îmi păsa cine este în dreapta – că este Dodon, că este Usatîi sau că este altcineva, sau că este Maia Sandu pe alături –, mă interesau cetățenii Republicii Moldova. Nu aveam de gând să fac politică, din momentul în care am făcut politică, în momentul în care am fost înregistrați la Ministerul Justiției pe data de 24 februarie, nu am mai avut niciun fel de contacte publice cu Partidul Socialiștilor și cu Dodon. Eu sunt omul care n-am mai vorbit cu Dodon dinainte de prezidențiale, mai găsiți-mi-l pe unul care pe ascuns nu mai vorbește cu acesta. Și să-mi pună mie în cârcă așa ceva este…”

Europa Liberă: Dle Năstase, dar știți de ce vi se pune în cârcă? Că totuși nu ați fi sincer atunci când vorbiți despre parcursul european al Republicii Moldova. După ce ați făcut faimoasa declarație „batista pe țambal”, s-au încins spiritele și chiar multe săgeți cu critică dură s-au îndreptat către Dvs.

Andrei Năstase: „Îi îndemn pe toți cei care au exploatat acest subiect la maximum, l-au exploatat fariseic, pentru că eu în acea emisiune la Lorena Bogza am făcut o afirmație întrebat: ce facem cu vectorul european al Republicii Moldova, cu Acordul de Asociere? Și eu am spus-o sacadat: im-ple-men-tăm! N-am renunțat la acest deziderat și n-am să renunț niciodată. Cât privește „batista pe țambal”, era un îndemn pentru toți cei care zbiară „Unirea”, pentru cei care zbiară „integrarea europeană” și n-au făcut absolut nimic nici pentru unul din aceste obiective. Eu sunt omul cuvântului transformat în faptă, iar când am vorbit despre a renunța la retorică, am spus că „cei care s-au ascuns în spatele retoricii și ale flamurilor integraționiste, au furat miliarde, au spălat prin teritoriul Republicii Moldova, prin bănci și prin sistemul de justiție miliardele mafiei rusești concrescute cu cea moldovenească.”

Europa Liberă: Cum vă închipuiți Dvs. că poți să câștigi această bătălie fără ca să compromiți omul, dar să ataci doar ideea?

Andrei Năstase: „Asta e o întrebare mai degrabă pentru Plahotniuc decât pentru mine. Eu n-am vorbit…”

Europa Liberă: Vă sperie aceste lucruri?

Andrei Năstase: „Nu! Nu mă sperie, doamnă pentru că eu am încredere în discernământul cetățeanului Republicii Moldova, eu am încredere în discernământul locuitorilor…”

Europa Liberă: Și dacă mai apar filmulețe?

Andrei Năstase: „Să apară oricât ar apărea. Eu știu cine sunt, eu știu ce am făcut în viață, eu știu pentru cine mă bat. Chiar crede cineva că mie îmi trebuie o funcție sau alta în statul Republica Moldova? Pentru mine, nu! Dar eu nu pot să trăiesc într-un stat batjocorit și eu să fiu unul dintre cei batjocoriți. Iată de ce m-am angajat în această luptă. M-am angajat în această luptă și nu mă sperie aceste atacuri anume pentru faptul că am trecut printr-o asemenea experiență. În prezidențiale nu ați găsit pe nimeni mai atacat, mai linșat decât mine. Eu am trecut prin asemenea experiențe, nu mă sperie. Când ei mă atacau, eu întineream și asta voi face și de această dată – mă voi bate pentru cetățeanul de rând, mă voi bate pentru locuitorul municipiului Chișinău, iar mai apoi – pentru toată țara, pentru că mai mult decât atât nu poți face. Ei – cu arsenalul lor, cu minciuna, cu linșajul, cu televiziunile, cu banii, cu tot felul de scheme; eu – cu sprijinul oamenilor, cu dragostea mea față de ei și a lor față de mine.”

Sursa:europalibera.org