Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că macroeconomic România este la mare distanţă de 1990, însă unii dintre indicatorii de consum sunt surprinzători: consumul de carne per capita este mai redus cu 4%, consumul de unt este de trei ori mai scăzut.

Pe de altă parte, consumul de bere s-a dublat, iar cel de margarină s-a triplat. În 1990, datoria publică era zero, iar astăzi este de 54 de miliarde de euro, iar datoria externă a ajuns astăzi la 94 de miliarde de euro, pornind tot de la zero în urmă cu 25 de ani.
România are astăzi un PIB total de 150 de miliarde de euro, de 3,5 ori mai mare faţă de cel din 1989. Cu 7.000 de euro per capita, suntem însă pe penultimul loc din Uniunea Europeană, în faţa Bulgariei. Deosebirea principală a economiei de astăzi faţă de cea din 1990 este că 96% din cifra de afaceri a firmelor este desfăşurată de capital privat românesc sau al multi¬naţionalelor, doar 4% rămânând sub controlul statului român.

Privatizările şi destructurarea sistemului de companii de stat au condus la un proces de dezangajare în anii ’90, care nu a mai fost refăcut în ultimii 15 ani prin investiţii străine sau autohtone private. Astfel, numărul de salariaţi a scăzut de la 8,2 milioane în 1990 la 4,5 milioane astăzi, în timp ce numărul de pensionari a crescut de la 3,7 milioane în 1990 la 5,2 milioane în prezent.
În ceea ce priveşte educaţia populaţiei, datele arată că a crescut de 3,6 ori numărul licenţiaţilor, în timp ce numărul absolvenţilor de şcoli pro¬fesionale – cei mai vânaţi candidaţi de pe piaţa muncii astăzi – a scăzut de zece ori.

Deşi a crescut numărul populaţiei cu studii superioare, cu 13% din locuitori absolvenţi de facultate România se află departe de alte state europene, având în vedere că, în medie, în statele UE 24% din locuitori au studii superioare.
Surprinzător, consumul de carne e în scădere

În timp ce în anii 1990 un român consuma anual 56,9 kilograme de carne şi produse din carne în echivalent, în anul 2013 el consumă cu 4% mai puţin, adică 54,4 kilograme anual, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

În această cateogorie se evidenţiază însă modificări ale consumului pe anumite tipuri de carne.

De exemplu, consumul de carne de vită s-a înjumătăţit, reducându-se de la 10,9 kilograme/locuitor în 1990 la 5,1 kilograme în 2013. Pe de altă parte, consumul de carne de porc a înregistrat o creştere de 16%, de la 25,1 kilograme la 29,1 pentru un locuitor, conform celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Ar fi trebuit să crească consumul de carne de vită, pentru că se consumă mai multă în alimentaţia publică. Dar nu avem un consum mai mare de carne de vită pentru că nu avem o carne de vită de calitate. Iar în România nu este un obicei serios de a consuma vită, românul consumă mai mult porc“, spune Ioan Popa, directorul general al Transavia, unul dintre cele mai importante businessuri din industria alimentară, cu afaceri de peste 100 mil. euro anul trecut.

„În mezeluri se găseşte carne roşie, iar vita este mai scumpă, de aceea se găseşte mai multă carne de porc“, adaugă Ioan Popa.

Referitor la consumul de carne de pasăre, acesta nu a suferit mari modificări în ultimele două decenii, crescând cu 1%, din cauza majorării TVA-ului în 2010 şi apoi a reducerii acestuia în vara anului 2015.

„Din 2009 am avut o uşoară stagnare la consumul de carne de pui, care se simte odată cu scăderea TVA“, explică di¬rectorul general al Transavia.

O diferenţă majoră faţă de anul 1990 se evidenţiază la consumul de unt (100% grăsimi), an în care un român consuma anual 1,6 kg, în timp ce în 2013 a ajuns să consume aproape de trei ori mai puţin, adică 0,5 kg.

Dacă untul este consumat în cantităţi de trei ori mai mici, în mod surprinzător, consumul de margarină aproape s-a triplat în 2013, faţă de anul 1990: 3 kilograme/locuitor, faţă de 1,3 kilograme/locuitor anual.

Dublări ale consumului se înregistrează la bere, de la 43,5 litri per capita în 1990 la 86,8 litri în 2013, la pepeni de la 12,3 ki¬lograme/locuitor anual în 1990 la 25,4 kilograme/locuitor anual în 2013.

Şi consumul de varză s-a dublat, românii consumau 22 de kilograme/locuitor în 1990, ajungând în 2013 să consume 44,7 de kilo¬grame/locuitor.

A scăzut de zece ori numărul absolvenţilor de şcoli profesionale

Lipsa absolvenţilor de şcoli profesionale a devenit în ultimii ani „tumoarea” pieţei muncii din provincie, având în vedere că multe companii, în special din industrie, caută candidaţi care să cunoască o meserie. Sculer-matriţerii, electricienii, sudorii şi chiar operatorii de producţie sunt poziţiile pentru care companiile fac în prezent angajări în toată ţara, însă scăderea numărului de absolvenţi de şcoli profesionale, alături de migraţia externă a muncitorilor, a îngreunat semnificativ activitatea de recrutare a companiilor care se extind.

Numărul de salariaţi s-a înjumătăţit

În 1990 România avea peste 8 milioane de salariaţi, însă numărul acestora a scăzut constant odată cu restructurările făcute de companiile de stat care au fost privatizate. În plus, anii de criză economică şi-au pus amprenta şi asupra efectivelor de personal, astfel că, în 2011, România a ajuns la un record negativ de 4,3 milioane de salariaţi (numărul mediu pe întreg anul; însă în ianuarie 2011 numărul de salariaţi ajunsese la 4 milioane).
Sursa:gandul.info