„Dosarul Șor”, „dosarul Filat” și „dosarul Platon”, trei cauze penale pe care le invocă de fiecare dată procurorii atunci când sunt întrebați despre investigarea furtului miliardului, au avut „destine” diferite din momentul pornirii urmăririi penale.

În două dintre aceste cauze au fost semnalate mai multe încălcări procedurale, excese din partea procurorilor și judecătorilor, rele tratamente și încălcarea drepturilor omului în arest și detenție. În cazul lui Șor, primul vizat într-un dosar penal privind furtul de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, cauza a „încremenit” pe masa judecătorilor din prima instanță.

Ce a stat la baza pornirii urmăririi penale?

Dacă în cazul lui Ilan Șor cele două dosare penale în care a fost pus sub învinuire, în primăvara anului 2015 și vara lui 2016, procurorii le-au instrumentat pornind de investigarea celor întâmplate la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, în cazul lui Vlad Filat și Veaceslav Platon, la baza dosarelor penale se află două autodenunțuri ale principalului actor din cele două rapoarte Kroll. Cel puțin în cazul lui Filat, mai multe dintre declarațiile din denunț s-au dovedit a fi false. Nu s-a confirmat nici valoarea mitei pe care Șor a spus că i-a dat-o lui Filat.

Vlad Filat a fost reținut de procurori pe 15 octombrie 2015, la doar două zile după ce Ilan Șor a făcut denunțul prin care l-a acuzat pe fostul premier că, pe parcursul mai multor ani, a estorcat de la el mită în valoare de 250 de milioane de dolari. Potrivit lui Șor, banii au fost plătiți inclusiv din creditele neperformante de la BEM pentru a asigura protecție afacerilor businessmanului. Șor a fost audiat de procurorul Anticorupție Adrian Popenco chiar în oficiul său din incinta Casei Sindicatelor.

Venit în Parlament pe 15 octombrie 2015 pentru a cere ridicarea imunității și tragerea la răspundere penală a lui Vlad Filat, procurorul general de atunci, Corneliu Gurin, a înmânat deputaților un document cu acuzațiile care i se aduc politicianului, cerând discreție din partea parlamentarilor. Cu toate acestea, președintele Parlamentului Andrian Candu a citit demersul procurorului în cadrul ședinței în plen, iar a doua zi actul a ajuns în presă. Avocații politicianului susțin că lipsirea de imunitate și reținerea clientului lor au avut loc cu încălcări. Filat nu a avut dreptul să se apere în timpul dezbaterilor din comisia de specialitate, iar reținerea a avut loc înainte ca decizia de ridicare a imunității să fie publicată în Monitorul Oficial.

„Potrivit legii, dacă persoana, până forțele de ordine nu au aflat din alte surse, recunoaște că a dat mită, aceasta este automat eliberată de la răspundere. Pentru a clarifica, Șor și-a ispășit vina prin faptul că a scris această acuzație”, Eduard Harunjen, procuror general  (sursa: newsmaker.md, 27 februarie 2017)

În cazul lui Veaceslav Platon, Ilan Șor a făcut autodenunțul pe 22 iulie 2016, când a fost reținut de oamenii legii. În document, Șor povestește despre cum, în toamna anului 2014, Platon i s-ar fi adresat cu rugămintea de a-l ajuta să stingă un credit la Victoriabank. Fiind președinte al Consiliului de Administrație al BEM, Șor a decis să-i ofere lui Platon mai multe credite de la BEM în valoare de 33 de milioane de euro. Ulterior, banii ar fi fost transferaţi pe conturile mai multor companii, atribuite prin raportul Kroll grupului Şor, apoi ar fi ajuns în off-shore. La trei zile de la denunț, judecătorii au emis mandat de arest pe numele lui Veaceslav Platon. Tot în aceeaşi zi, Platon a fost reţinut la Kiev de către autorităţile ucrainene.

Reținerea și arestul

Fostul premier a fost escortat la CNA pe 15 octombrie 2015, de unde, peste două zile, când judecătorii au emis primul mandat de arest, a fost transferat la Penitenciarul 13, acolo unde se află și în prezent. Filat s-a aflat în arest preventiv timp de un an și 28 de zile, până la condamnarea definitivă.

Nici Veaceslav Platon nu a mai călcat la libertate de pe 25 iulie 2016, din momentul în care a fost reținut de oamenii legii de la Kiev și extrădat celor de la Chișinău. La fel ca Vlad Filat, Platon este ținut în arest în Penitenciarul 13. Un alt aspect curios ține de condițiile în care Platon a fost extrădat în Republica Moldova. Centrul de Investigații Jurnalistice a relatat anterior despre faptul că businessmanul a fost adus de la Kiev cu o cursă charter.

Ilan Șor s-a aflat într-un loc de detenție preventivă timp de 42 de zile (24 iunie – 5 august 2016), în cei aproape trei ani de la pornirea primului dosar penal pe numele lui. Spre deosebire de Filat și Platon, Șor a fost „cazat” în izolatorul CNA acolo unde condițiile de detenție sunt net superioare celor de la Penitenciarul 13. De asemenea, Șor s-a mai aflat timp de 11 luni în arest la domiciliu, iar din 21 iunie 2017 se află sub control judiciar, potrivit sentinței de condamnare. Astfel, singura restricție care îi este aplicată este de a nu călători peste hotare fără înștiințarea instanței de judecată. Șor a și beneficiat de acest drept, efectuând în octombrie 2017 o deplasare la Strasbourg, unde s-a întâlnit și a dat mâna cu mai mulți oficiali europeni.

Dosare-fulger versus tărăgănări

Cele patru dosare penale care îi vizează pe Ilan Șor (două dosare), Vlad Filat și Veaceslav Platon au avut sorți diferite din momentul pornirii urmăririi penale și până în prezent.

În cazul lui Vlad Filat, de la denunțul lui Ilan Șor și până la transmiterea dosarului în judecată, au trecut două luni și zece zile. Examinarea dosarul în instanța de fond, de către judecătorul Andrei Niculcea, a durat jumătate de an, timp în care au avut loc 45 de ședințe de judecată. La unele dintre ele, Filat a fost adus forțat chiar dacă a invocat probleme de sănătate. La o ședință de judecată, Filat și-a pierdut cunoștința, fiind nevoie de intervenția medicilor. Examinarea dosarului în instanța de apel a durat o lună și 20 de zile, timp în care au avut loc 11 ședințe de judecată. Sentința a fost pronunțată în grabă, pe 11 noiembrie 2016, cu două zile înainte de al doilea scrutin al alegerilor prezidențiale, iar peste alte trei luni, pe dosarul Filat s-a pronunțat și Curtea Supremă de Justiție. În total, dosarul Filat a fost examinat în judecată timp de opt luni de zile.

Lui Veaceslav Platon procurorii au avut nevoie de patru luni de zile pentru a porni și a finaliza urmărirea penală și pentru a transmite cauza în judecată. Dosarul businessmanului a ajuns în instanță pe 18 noiembrie 2016, iar peste cinci luni, pe 20 aprilie 2017, instanța de fond a publicat deja sentința. Peste alte opt luni, pe 18 decembrie 2017, s-a pronunțat și Curtea de Apel. Dosarul urmează să fie examinat și de CSJ.

În cazul lui Șor, chiar dacă instrumentarea dosarului în care e acuzat de escrocherie și spălare de bani a durat doar două luni, cauza s-a împotmolit în judecată. Examinarea dosarului la Judecătoria Chișinău (de același judecător Andrei Niculcea) a durat zece luni, timp în care au avut loc 33 de ședințe de judecată. Sentința motivată de condamnare a lui Șor a fost redactată în iulie 2017. Cu toate acestea, dosarul nu a fost transmis nici până în prezent la Curtea de Apel, chiar dacă atât avocații omului de afaceri, cât și procurorii, au contestat hotărârea primei instanțe. Judecătorul Andrei Niculcea afirmă că transmiterea dosarului este tergiversată timp de șase luni din cauza traducerii sentinței în limba rusă. Şi în cazul lui Veaceslav Platon sentința de condamnare a fost tradusă în rusă, iar procedura a luat o lună și jumătate.

Primul dosar, din mai 2015, în care Ilan Șor a fost acuzat de abuz de serviciu cu urmări grave, din funcția de președinte al CA al BEM, continuă să se afle la faza urmăririi penale. „Sunt foarte multe dosare în procedură, e un dosar complicat. Sunt mai multe motive. Noi întreprindem toate măsurile ca să avansăm cu urmărirea penală”, ne-a declarat șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.

Ședințe cu ușile închise și acces limitat la presă

Toate cele trei procese de judecată s-au desfășurat cu ușile închise, la solicitarea procurorilor. În cazul lui Filat, inițial, acuzatorii și-au motivat cererea prin faptul că urmărirea penală continua, pe anumite capete de acuzare, atunci când dosarul a ajuns pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău. Totodată, în repetate rânduri, procurorii au afirmat că ședințele închise ar fi fost necesare inclusiv pentru a proteja bunul mers al anchetei desfășurate în cazul fraudei de la Banca de Economii și a nu periclita celelalte cauze pendinte. Dosarul a rămas să fie examinat în ședințe secrete și de către judecătorii Curții de Apel Chișinău.

Aceleași explicații au fost invocate de acuzatori și în cauzele ce-i vizează pe Platon și Șor. „Potrivit articolului 316, alineatul 4, preşedintele ședinţei de judecată poate limita accesul publicului la şedinţă, ţinând cont de condiţiile în care se examinează cauza. În continuare, accesul publicului şi al presei este interzis”, a dictat pe 23 noiembrie 2016 Victor Boico, președintele completului de judecată care l-a condamnat pe Platon în prima instanță.

Deciziile judecătorilor de examinare cu ușile închise a celor trei dosare de rezonanță au atras mai multe critici din partea societății civile. De la examinarea cauzelor în fond și până la pronunțarea hotărârilor pe fiecare dintre acestea, mai multe organizații neguvernamentale au cerut, prin apeluri publice periodice, ca ședințele să fie publice. Același lucru l-au solicitat și apărătorii lui Vlad Filat și cei ai lui Veaceslav Platon, dar cererile au fost respinse de instanțe de fiecare dată.

Atât Vlad Filat, cât și Ilan Șor au fost escortați la ședințele de judecată pe toată perioada proceselor, spre deosebire de Veaceslav Platon, care, la scurt timp de la începerea examinării cauzei în fond a fost înlăturat de la ședințe. Potrivit unei încheieri din februarie 2017, el a fost înlăturat din proces pentru „simularea imposibilităţii de participare în şedinţa de judecată apreciată de instanţă drept metodă de tergiversare a examinării cauzei”. Mai mult, Platon a fost lipsit și de ultimul cuvânt înainte de pronunțarea sentinței la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. La judecarea în instanţa de apel apărătorii lui Platon şi inculpatul au fost înlăturaţi din mai multe şedinţe. La ultima ședință de la Curtea de Apel, doi dintre avocații omului de afaceri au fost dați afară din sală, fiind anterior înlăturați complet de la proces. În apărarea condamnatului a pledat doar unul dintre apărătorii săi. Lui Platon, spun avocaţii, deși era prezent, nu i s-a permis să-și susțină integral pledoaria și nici nu a avut drept la ultimul cuvânt. Dacă în jurul lui Filat și Platon zeci de mascați făceau ziduri pe coridoarele instanțelor, Șor s-a bucurat de mai multă lejeritate, fiind însoțit tot timpul de paza sa de corp.

Atât businessmanul Platon, cât și ex-premierul Filat au avut acces limitat la mass-media. Înainte și după ședințele de judecată, organele de forță nu le-au permis să discute cu reprezentanții presei. Majoritatea declarațiilor cei doi le lansau pe coridoare, în timp ce erau escortați de mascați. Anterior, procurorii s-au arătat deranjați și de unele mesaje plasate pe pagina oficială de Facebook a fostului premier. Chiar și după condamnare definitivă, Filat nu are dreptul să comunice cu presa. Departamentul Instituții Penitenciare a refuzat mai multe solicitări din partea jurnaliștilor de a realiza un interviu cu fostul premier.

Primarul de la Orhei, în schimb, a organizat chiar și un briefing de presă, pe 25 martie 2016, în care a insistat pe faptul că nu se face vinovat de furturile de la Banca de Economii. Un alt briefing la subiect, Șor l-a susținut cu un an mai devreme, pe 19 martie 2015, cu nici două luni înainte de a fi reținut în primul dosar. Atunci el a adus acuzații mai multor politicieni pentru faptul că au pornit o campanie de denigrare a sa. Totodată, la una dintre ședințele de la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, bodyguarzii lui Șor au blocat intrarea în biroul judecătorului și accesul jurnaliștilor spre omul de afaceri.

Ilan Șor cochetează cu oficialii europeni

Aflat la libertate, dar sub control judiciar până la emiterea sentinței definitive, Ilan Șor a primit interdicția de a părăsi țara. Totuși, la început de octombrie 2017, omul de afaceri a reușit să ajungă la sediul de la Strasbourg al Parlamentului European, unde s-a întâlnit cu peste 20 de eurodeputați, inclusiv doi vicepreședinți ai forului legislativ. Într-un comunicat de presă al Partidului Șor se spune că primarul de la Orhei a discutat cu europarlamentarii, printre altele, și despre cazul „furtului miliardului”, discuțiile fiind „de bun augur și utile”. Vizita a fost aprobată de instanța de judecată. Anterior, magistrații nu au permis o deplasare similară la Bruxelles. Pe de altă parte, primarului suspendat Dorin Chirtoacă, cercetat pentru trafic de influență, nu i s-a permis să plece la Strasbourg pentru a participa la Congresul Autorităților Locale și Regionale a Consiliului Europei. Asta chiar dacă el deține funcția de vicepreședinte al entității.

De altfel, de-a lungul anului trecut, reprezentanții Partidului Șor și avocații care-l apără pe businessman au efectuat mai multe vizite oficiale la Strasbourg și Bruxelles. Comunicatele formațiunii abundă în promisiuni de susținere a edilului de la Orhei din partea câtorva parlamentari, membri ai Partidului Popular European (PPE). „Puteţi conta pe sprijinul nostru, împreună vom obţine victorie în cazul lui Ilan Şor”, ar fi declarat eurodeputatul Fulvio Martusciello. Un alt coleg de-al său, Alberto Cirio, a vizitat Orheiul pe 21 decembrie. Ilan Șor i s-a lăudat cu proiectele implementate în oraș. „Localnicii au un mare noroc de un asemenea primar, a cărui muncă este vizibilă, fiind omul faptelor și nu al vorbelor”, ar fi comentat deputatul european, potrivit sursei.

Anterior, Joseph Daul, liderul PPE, a precizat pentru Radio Europa Liberă că nu a existat nici un contact oficial sau întâlnire oficială între Ilan Șor și conducerea formațiunii pe care o reprezintă. „Nu împărtășim aceleași valori ale partidului de stânga și populist al lui Șor. După ce justiția din Moldova l-a găsit vinovat de spălare de bani și fraudă bancară, Ilan Șor trebuie să-și ispășească pedeapsa pentru că a furat de la poporul moldovean”, a comentat Daul.

Sentințe publicate „cu jumătăți de măsură” 

Dacă hotărârea de condamnare în prima instanță a lui Vlad Filat a fost publicată integral, cu anonimizarea datelor, atunci deciziile motivate de condamnare a celorlalți doi așa și nu au fost făcute publice. Inițial, judecătorii care au examinat dosarul lui Filat în fond au dispus ca hotărârea motivată să rămână secretă până se va pronunța și Curtea de Apel Chișinău. Totuși, la două săptămâni de la pronunțare, 24 de pagini din document au fost publicate pe pagina web a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Ulterior, a fost făcută publică hotărârea integrală, depersonalizată, fiind anonimizate inclusiv numele condamnatului, procurorului, avocaților și cel al interpretului.

Textele integrale ale hotărârilor emise de prima instanță pe numele celorlalți doi condamnați, Ilan Șor și Veaceslav Platon, așa și nu au fost făcute publice. Pe portalul instanțelor de judecată sunt disponibile doar dispozitivele ambelor sentințe. Și în acest caz sunt anonimizate numele părților, interpreților și cel al inculpatului. Documentul ce-l vizează pe Șor a fost publicat la două zile de la pronunțare, în timp ce în cazul lui Platon – la o distanță de tocmai două luni.

În ceea ce privește instanța de apel, la aproape un an și două luni de la publicare, decizia de condamnare emisă de Curtea de Apel pe numele lui Filat așa și nu a fost făcută publică. În schimb, este disponibilă cea de la Curtea Supremă de Justiție, la fel anonimizată. Nici decizia motivată a Curții de Apel în cazul lui Platon, luată pe 18 decembrie 2017, nu este disponibilă deocamdată.

Pedeapsa cerută de procurori versus soluția instanței

Ilan Șor și Veaceslav Platon au fost învinuiți de procurori de comiterea acelorași fapte – escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Pentru Șor, care ar fi spălat cinci miliarde de lei de la Banca de Economii, acuzarea a cerut închisoare pe termen de 19 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani. În cazul lui Platon, deși suma invocată e de circa şase ori mai mică (800 de milioane de lei), pedeapsa cerută a fost ceva mai mare – 23 de ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani.

Platon a fost într-un final condamnat la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Învinuirea primarului de la Orhei, de cealaltă parte, a suferit schimbări pe parcurs. Instanța a recalificat „escrocheria în proporții deosebit de mari” (care se pedepsește cu 8-15 ani de închisoare, potrivit Codului Penal) în „cauzare de daune prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire” (pentru care Codul Penal prevede până la trei ani de închisoare) și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Într-un final, Șor a fost condamnat la şapte ani și jumătate privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis.

Platon a fost privat de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar, nu și Șor. Totodată, în timp ce primul a rămas în arest preventiv, în Penitenciarul nr. 13, până la rămânerea definitivă a sentinței, cel din urmă a fost eliberat imediat din sala de judecată, sub control judiciar, până la rămânerea definitivă a sentinței.

Pentru Vlad Filat procurorii au cerut 19 ani de închisoare cu amendă de 60.000 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice pe termen de 5 ani și retragerea distincției de stat Ordinul Republicii. Toate – pentru corupere pasivă în proporții deosebit de mari și trafic de influență cu primirea de bunuri sau avantaje în proporții deosebit de mari. Instanța l-a condamnat la nouă ani de privațiune în penitenciar de tip închis, dând curs și celorlalte solicitări ale acuzării. Sentința s-a păstrat până la Curtea Supremă de Justiție, iar Filat nu a ieșit la libertate.

(Infograficul este interactiv, mișcați cursorul pe imagine)

Milioane confiscate de la Filat și Platon, nu și de la Șor

Pe lângă pedeapsa primită, magistrații primei instanțe au dispus confiscarea de la Vlad Filat a patru automobile care constituie obiectul remunerației ilicite în valoare de peste 4,5 milioane de lei, precum și mai multe imobile și acțiuni în valoare de aproape 800 de milioane de lei. Curtea de Apel Chișinău a redus suma aproape la jumătate, după ce apărătorii ex-premierului au demonstrat în instanță că confiscarea a aproape 321 de milioane de lei din suma inițială a fost nejustificată, întrucât ar fi provenit de la martorii falși care au figurat în dosar. Eroarea a fost recunoscută și de magistrații CSJ. „Colegiul reţine că instanţa de fond în mod greşit a aplicat măsura de siguranţă sub formă de confiscare specială faţă de bunurile care constituie contravaloarea remuneraţiei ilicite în sumă 791.298.222 de lei şi anume prin includerea în suma totală şi suma de 320.941.414 lei care a fost a exclusă din învinuirea adusă lui Vladimir Filat pe motiv că nu s-a dovedit vinovăţia sub acest capăt de acuzare”, potrivit deciziei Curții Supreme. Astfel, Filat ar urma să întoarcă statului puțin peste 472 de milioane de lei.

Și Veaceslav Platon a fost obligat inițial să întoarcă 869 de milioane de lei din contul vânzării mai multor clădiri, acțiuni și bunuri care ar fi deținute de el sau de persoane afiliate lui și pe care instanța de fond a dispus sechestru. Ulterior, Curtea de Apel a decis ridicarea sechestrului pe o parte dintre aceste bunuri, în valoare de peste 150 de milioane de lei.

Dacă de la cei doi, în cadrul dosarelor penale s-au dat soluții și pe aspectul civil, atunci Ilan Șor a scăpat ușor și la acest capitol, cel puțin deocamdată. Potrivit hotărârii primei instanțe, acțiunea civilă a fost admisă de principiu, dar asupra cuantumului despăgubirilor urmează să se expună într-un alt proces de judecată, în procedură civilă. „Prin acțiunea civilă se au în vedere solicitările procurorului, din susținerile verbale, de a încasa de la Ilan Șor cele circa 5,4 miliarde de lei, în baza adresării administratorilor celor trei bănci: BEM, Banca Socială și Unibank”, precizează Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție.

Potrivit Judecătoriei Chișinău, în prezent, pe rolul instanței nu se află niciun litigiu care i-ar viza pe Șor, pe de-o parte, și Banca de Economii pe de altă parte. În schimb, Banca Națională susține că BEM a fost recunoscută ca parte civilă într-un dosar penal care vizează acordarea de credite neperformante. „Având în vedere că Ilan Șor a exercitat funcția de președinte al Consiliului BEM, la sesizarea băncii, organul de urmărire penală a intentat cauză penală de încasare a prejudiciilor suportate de bancă în legătură cu acordarea creditelor Dracard SRL, Provolirom SRL, Caritas Group SRL, Voximar-Com SRL. Pe marginea cauzei penale intentate, BEM a fost recunoscută în calitate de parte civilă ca urmare a cauzării prejudiciului material în valoare de 5,2 miliarde de lei. Recuperarea prejudiciului material prin acțiunea civilă înaintată în cadrul examinării cauzei penale depinde de finalitatea examinării dosarului penal în instanța de judecată”, potrivit BNM.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, potrivit deciziilor, de la Platon s-a dispus încasarea a 303.568 lei în folosul Procuraturii Generale și CNA, iar Filat a fost impus să achite 15.561 lei în contul CNA. De cealaltă parte, de la Ilan Șor nu s-au dispus achitarea cheltuielilor de judecată.

Dosare bune de CEDO

Anchetele penale și procesele de judecată în privința celor trei inculpați s-au desfășurat cu multiple abateri. Perioada de instrumentare a dosarului lui Vlad Filat a fost însoțită de mai multe conferințe de presă și scurgeri de informații care par să fi avut loc din cadrul procuraturii, prin care în mass-media au apărut documente ridicate în timpul perchezițiilor. În instanță, potrivit avocaților lui Filat, judecătorii au refuzat audierea mai multor martori ai apărării: Oleg Reidman, Mihail Gofman, Veaceslav Platon, bancherul rus Pavel Neumîvakin și trei tinere din Federația Rusă care, potrivit procurorilor, ar fi fost intermediare la transmiterea a 320 de milioane de lei de la Ilan Șor către Vlad Filat. Ulterior, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a arătat că cele trei tinere și bancherul rus nu au avut nicio treabă cu Vlad Filat sau Ilan Șor.

Igor Popa, avocatul lui Vlad Filat: 

„Dosarul lui Vlad Filat este unul cu probe artificial acuzatoare și a fost fabricat pentru ca acesta să fie eliminat de pe arena politică. Dosarul este unul cu tentă politică, deoarece pe durata întregului proces au fost încălcate până și cele mai elementare drepturi. Am depus și două plângeri la CSM. În prima am solicitat să fie trași la răspundere disciplinară judecătorii Iurie Iordan, Ghenadie Lîsîi și Silvia Vrabii din cadrul Curții de Apel Chișinău, care au dispus arestarea preventivă. A doua a vizat acțiunile judecătorului Ghenadie Morozan, la fel de la Curtea de Apel, care a dispus acordarea unui avocat din oficiu și a permis accesul apărătorului la dosarul care se examina în ședință închisă, fără acordul lui Vlad Filat. Dacă prima plângere a fost declarată inadmisibilă, cealaltă a fost admisă, dar respinsă ca neîntemeiată de către Colegiul Disciplinar.”

Valeriu Pleșca, avocatul lui Veaceslav Platon:

„În calitate de apărători, am sesizat toate instituțiile posibile la nivel național prin sutele de plângeri în care am invocat încălcarea drepturilor lui Veaceslav Platon. La toate am primit răspunsuri formale, fără să fie efectuată o investigație efectivă pe faptele expuse și fără a se intra în esența celor denunțate. Prin urmare, a devenit o regulă: în dosarul Platon se respinge tot ce vine din partea apărării. Încălcările admise la judecarea cauzei sale par să reducă acest proces la o simplă formalitate în care persoana acuzată își are scrisă sentința înainte de a fi judecat. Constatăm că se încearcă ascunderea circumstanțelor sustragerii banilor de la BEM, inclusiv felul în care a fost însuşită suma de bani atribuită clientului nostru. La fel, se încearcă să fie ascunşi beneficiarii reali ai acestor bani.”

Iulian Balan, avocatul lui Ilan Șor:

„Încă nu a fost expediată vreo plângere la CEDO, dar ar fi posibil în viitor. În ce privește traducerea sentinței, există o problemă de sistem legată de interpreții și translatorii din instanțe, dar asta ține mai mult de Ministerul Justiției. Noi deocamdată nu am sesizat autoritățile în legătură cu acest fapt.”

Nicolae Clima, șeful Inspecției judiciare din cadrul CSM: 

„Au existat mai multe adresări. De fiecare dată se invocau practic unele și aceleași motive, în mare parte unele chestiuni legate de procedura de judecare, care de la sine nu constituie temeiuri de abatere disciplinară. Nu a fost nicio procedură disciplinară fiindcă nu au fost temeiuri. Există decizii motivate și argumentate prin care sesizările avocaților s-au respins ca fiind neîntemeiate. ”

Filat și Platon, în așteptarea verdictelor CEDO

Atât Vlad Filat cât și Veaceslav Platon s-au plâns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, invocând mai multe încălcări pe care statul Republica Moldova le-ar fi admis constant în procesele în care sunt vizați.

Fostul prim-ministru a depus prima cerere în decembrie 2015. El a făcut referire în special la modul în care a fost reținut și arestat, ridicarea imunității parlamentare în cadrul unei ședințe publice și nu prin vot secret, condițiile de detenție din Penitenciarul nr. 13 și transferul dintr-o celulă în alta fără motive temeinice. A doua cerere a fost expediată Curții de la Strasbourg în august 2017, în contextul în care, potrivit apărării, magistrații din Republica Moldova ar fi emis o hotărâre de condamnare ilegală. Potrivit avocatului Igor Popa, niciuna dintre cereri nu a fost comunicată deocamdată Guvernului.

Veaceslav Platon a depus pe parcursul anului 2017 trei plângeri la CEDO, în care a motivat multiple încălcări. Între altele, reclamantul a invocat: lipsa motivelor relevante şi suficiente care justifică aplicarea şi prelungirea arestului, refuzul audierii martorilor apărării la examinarea arestului, interzicerea participării reclamantului la judecarea arestului, interzicerea accesului la avocat, refuzul întrevederilor cu apărătorii săi, interzicerea dreptului de judecare a arestului în şedinţe publice, detenţia în condiţii inumane şi degradante, refuzul accesului la asistenţă medicală, privarea de produse alimentare, refuzul întrevederilor cu rudele etc.

Sursa:anticoruptie.md