Spectrul amenintarii cu noi sanctiuni din partea Vestului a aruncat rubla la noi cote minime istorice. Anul acesta, valoarea sa a scazut cu 12%. Inflatia va creste cu inca 1%. Peste 100 de miliarde de dolari, capital strain, s-au scurs din tara. Singura problema este ca problemele economice ale Rusiei nu l-au speriat pe Putin care isi continua ambitiile in estul Ucrainei.

Investitiile scazute, inflatia crescanda, cresterea economica inceata si diminuarea valorii activelor sunt principalele costuri pe care Rusia le achita pe seama conflictului din Ucraina. Un dolar valoreaza, acum, 37 de ruble iar inflatia va ajunge la 7,2% pana la finalul anului. Cresterea economica pentru anul 2015 este estimata la a fi doar de 1%, revizuita de la 2%. In prima jumatate a anului, cresterea economica s-a diminuat sub 1%. Si daca lui Putin nu ii pasa de problemele economice ale Rusiei?

Uniunea Europeana ia in considerare o noua serie de sanctiuni, dar observatorii se asteapta ca aceste embargouri sa fie strans legate de sanctiunile care deja exista. Liderii europeni vor mai ramane, insa, in expectativa, pentru a vedea deznodamantul planului de incetare a focului din estul Ucrainei si aprobat la Minsk. In baza unui draft obtinut de Financial Times, liderii europeni propun inclusiv boicotul Campionatului Mondial de Fotbal, ce va avea loc in vara anului 2018, in Rusia.

Dar Vestul a intrat in batalia financiara nu cu armele pe care le are, cu numai cu cele cu care este dispus sa le foloseasca. Spre exemplu, americanii si europenii nu se vor avanta sa restrictioneze companiile din Vest de la a gestiona datoria suverana a Rusiei sau sa interzica Moscovei sa mai foloseasca sistemul SWIFT prin care se opereza tranzactii bancare la nivel international. Evident, sanctiunile sunt limitate si de nivelul de suportabilitate al tarilor din Vest si este aproape improbabil ca Europa sa puna restrictii pe importul de gaze rusesti, ceea ce este, de fapt, butonul de panica.

Economia Rusiei slabeste. Dar nimic din toate cele enumerate mai sus nu afecteaza popularitatea lui Vladimir Putin. Ba din contra, a urcat vertiginos. Populatia rusa il sustine pe Putin pana la capat si nu il blameaza pentru rezultatele proaste ale economiei. In acelasi timp, isi reduc dramatic propriile cheltuieli. Patriotismul fanatic bate, pana acum, realitatea economica.

Popularitatea lui Putin a crescut atunci cand l-a sustinut pe Viktor Ianukovici, fostul presedinte al Ucrainei si atunci cand, in martie, a anexat Crimeea. Putin a reusit sa castige in sustinerea electorala aproape 86% din suportul populatiei in luna august, nivelul sau crescand de la 61%, cat era in noiembrie, cel mai mic nivel. Putin mai are nevoie de doar 4 procente pentru a atinge nivelul de popularitate inregistrat in 2008, atunci cand Rusia a nimicit Georgia in razboiul ce a durat cinci zile.

Pentru a intelege si mai bine de ce Rusia a invadat estul Ucrainei ar trebui sa ne intoarcem in timp, in decembrie 2011. Totul s-a schimbat pentru Putin, atunci. Popularitatea sa se ducea in cap si, temandu-se ca isi va pierde puterea, Putin a adoptat o noua strategie, mult mai periculoasa, care l-a ajutat sa revina in asentimentul populatiei Rusiei.

Timp de 11 ani, pana in decembrie 2011, Putin a avut o relatie speciala cu poporul rus: el asigura cresterea economica si protectie in fata operatiunilor teroriste, iar rusii il lasau sa construiasca un stat totalitar. Pentru multa vreme, aceasta intelegere a fost respectata de ambele parti. Pana cand economia Rusiei a intrat in stagnare, in anul 2009. De-atunci, n-a mai avut sa isi revina la nivelul galopant.

Spre sfarsitul anului 2011, dupa ce a activat cativa ani ca premier, Putin a anuntat ca va candida la presedintie. Dupa o runda electorala pigmentata cu scandaluri privind fraudarea alegerilor, Putin a castigat cel de-al treilea sau mandat, unul nu prea legal. Opozitia ii diminuase aura lui Putin.

Pus in fata unei revolte populare, Putin si-a schimbat strategia. De la a garanta crestere economica, Putin a retrezit nationalismul rusesc, nostalgia imperiala, paranoia anti-Vest si conservatorismul crestin-ortodox.

La inceput, strategia nu a functionat. La ordinul lui Putin, activistii incepeau saa fie arestati si trimisi la munca fortata in Siberia. Protestele au continuat iar popularitatea presedintelui rus a scazut sub 60%. Oportunitatea lui Putin a fost criza din Ucraina. Spre sfarsitul lui 2013, protestele din Euromaidan aveau ca scop inlaturarea lui Ianukovici si a guvernului pro-rus.

Atunci, Putin si-a pus propaganda in actiune si le-a servit cetatenilor sai un discurs ce le-a alimentat furia nationalista impotriva amestecului Vesticilor in treburile interne ale unui satelit rusesc. In martie 2014, atunci cand Putin si-a condimentat retorica cu dreptul de a-i salva pe etnicii rusi din Ucraina, Moscova a gasit oportunitatea de a organiza o invazie rapida in Crimeea.

Acela a fost momentul in care popularitatea lui Putin a urcat pana la cer. Si ceea ce este mai curios este ca Putin nu are o strategie rationala in Ucraina, intrucat invazia nu s-a produs avand la baza motive strategice ci are motivele enumerate mai sus.

sursa: europolitics.ro