Dacă credeaţi că doar Vladimir Voronin are o slăbiciune pentru odihna în codrii Moldovei, vă înşelaţi. Demnitarii din actuala guvernare, aflată pe final de mandat, s-au inspirat de la liderul comunist şi s-au pricopsit cu loturi de pădure la doar cinci kilometri de Chişinău.

Atunci când au venit la putere, liderii partidelor de la guvernare au promis că vor întoarce statului pădurea de la Trebujeni, raionul Orhei, arendată de familia Voronin în 2008. Nu s-au ţinut de cuvânt. Mai mult chiar, în ultimii ani, miniştri, deputaţi, funcţionari publici, deopotrivă cu oameni de afaceri, au pus mâna pe toate pădurile din jurul Chişinăului. Scopul final este să-şi construiască vile la fel ca liderul comunist.

Fiecare guvernare îşi are „Ţiganca“ ei 

Cândva în pădurea de lângă satul Dănceni, pe traseul Chişinău-Leuşeni, exista doar o tabără de copii – „Poieniţa veselă“. Acum pădurea care are 103 hectare este toată arendată, iar arendaşii o percep ca proprietate privată. Drept urmare, aici se înalţă cabane şi case de vacanţă de toată frumuseţea. Nu sunt rupte de civilizaţie, au toate utilităţile ca la oraş: gaz, curent, apă şi canalizare.

Chiar dacă e frig afară, construcţiile în pădure nu s-au oprit. Pe drumul de circa doi kilometri ce taie în două pădurea, de-o parte şi de alta, se aud bormaşini şi alte utilaje pentru construcţie. Gardul înalt nu pemite curioşilor să vadă ce se întâmplă în spatele lui. Doar tabăra de copii şi drumul din pădure mai sunt accesibile muritorilor de rând.

De cealaltă parte a şoselei naţionale, lângă satul Sociteni, îngrădirea pădurii şi construcţiile au fost stopate pentru că localnicii s-au opus, organizând proteste.

Locuitorii din Dănceni duc dorul pădurii de altădată 

„De îndată ce s-a schimbat guvernarea, chiar după o lună-două, au început construcţiile în pădure. Zona este privată, nimeni nu are acces acolo, mereu trec maşini luxoase. Pădurea a devenit zgomotoasă“, spune Elena din Dănceni.

Tânăra povesteşte cum arăta pădurea în copilăria ei: „Este pădurea în care am copilărit. Ştiam unde cresc toate felurile de flori: de la lalele galbene la viorele albe şi lăcrimioare. Ştiam unde găseam ciuperci. Acum pădurea nu mai este a noastră. Au îngrădit-o pe bucăţi, au pus camere de filmat, pază şi câini“.

Cine sunt arendaşii 

Printre cei care au arendat pădure în zona Dănceni-Sociteni se numără: Gicu Răducan, fiul lui Marcel Răducan, ministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Alexandra Usatâi, soţia ministrului Sănătăţii, Andrei Usatâi; Pavel Filip, ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Cominicaţiilor; Silvia Volosatâi, şefa secţiei Investiţii şi Administrarea Proprietăţii Publice, din cadrul Ministerului Sănătaţii; Ecaterina Beşliu-Basoc, şefa serviciului Relaţii Funciare şi Cadastru Ialoveni; dar şi mulţi oameni de afaceri, printre care îi regăsim pe: Veaceslav Murzacov, directorul firmei de pază Bercut, Olga Cuiumju, soţia directorului Chişinău-Gaz, şi Andrei Tînţari, directorul firmei Algu Construct.

O parte din cei care au arendat loturi din fondul forestier al statului şi-au costruit deja case,precum Gicu Răducan, Veaceslav Murzacov, Olga Cuiumju, Andrei Ţânţari ş.a. Arendaşi în această zonă mai sunt firmele: Poiana Vulpii (30 hectare), care aparţine Liliei Sinciuc-Engelen, soţia belgianului Luc Engelen, stabilit cu traiul în Moldova; Dumbrava Nestemată, Ecoflora-Tur, Dinamic Consulting şi Vila Comerţ (18 hectare), care aparţin lui Victor Toacă.

Sub paravanul dezvoltării turismului, toate aceste firme ţintesc, de fapt, domeniul imobiliar. De exemplu, vizavi de tabăra de copii „Poieniţa veselă“, în pensiunea agroturistică Poiana cerbului accesul este interzis. Ne spun asta localnicii, dar şi oamenii de la pază, cu care poţi vorbi la numerele de telefon indicate pe panoul de la intrare.

Prima tentativă de legalizare a eşuat 

Acum un an, un proiect de hotărâre de Guvern a fost propus Executivului de către Anatolie Ghilaş, directorul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru. Proiectul prevedea schimbul a peste 250 de hectare de terenuri agricole, din satul Copceac, raionul Ştefan Vodă (acoperite cu vegetaţie forestieră), proprietate privată, cu circa 87 de hectare de pădure, proprietate publică a statului, amplasate în extravilanul satului Ruseştii Noi şi satului Sociteni, raionul Ialoveni, oraşul Durleşti şi satul Buţeni, raionul Hânceşti.

Iată cum argumenta autorul iniţiativei: „În condiţiile în care Republica Moldova şi-a pus drept scop integrarea în spaţiul european, alături de un şir de măsuri care urmează a fi efectuate, este şi dezvoltarea turismului pe diferite dimensiuni începând cu cel tradiţional şi finisând cu locuri speciale amenajate pentru odihnă. În ultimii ani în Republica Moldova a început o etapă de înviorare a turismuluii, în ce priveşte amenajarea anumitor locuri pitoreşti, cu scop de a atrage cât mai mulţi vizitatori şi turişti. Astfel pe lângă obiectivele avantajoase ale agentului economic de a avea un venit, Statul deasemenea î-şi va atinge scopul propus – păstrarea spaţiilor verzi în condiţii bune, perceperea anumitor taxe şi impozite, păstrarea curăţeniei, atragerea turiştilor etc.“ (text original).

„Proiectul a fost elaborat de Agenţie, la cererea lui Andrei Ştirbu din numele a 38 de persoane fizice şi juridice, şi a fost remis spre avizare ministerelor cointeresate. Însă nu a fost înaintat Guvernului spre aprobare, deoarece Executivul nu examinează schimbul de terenuri din domeniul public al statului pe terenuri proprietate privată“, susţine, astăzi, Anatolie Ghilaş. Potrivit datelor de la Cadastru, Andrei Ştirbu (1971) deţine şapte construcţii la Dănceni, iar una dintre case are 104,9 metri pătraţi.

Simion Grişciuc, preşedintele Comisiei de anchetă pentru verificarea gestionării fondului forestier, a zonelor de protecţie a apelor râurilor şi ale bazinelor de apă, vorbeşte despre neregulile din pădurea de la Dănceni, VIDEO Olga Ceaglei.

Din surse apropiate PLDM, proiectul s-a oprit la premierul de atunci Vlad Filat. Contactat de reporterii „Adevărul”, liderul PLDM nu-şi aminteşte de acest caz şi a spus că în situaţiile în care existau anumite semne de întrebare sau proiectul nu era suficient de bine argumentat, îl remitea autorităţii care l-a propus. Cel mai probabil, iniţiativa lui Ghilaş nu a ajuns să fie aprobată din cauza crizei politice, declanşate odată cu aflarea incidentului tragic din Pădurea Domnească.

Cei cu iniţiativa de a schimba o pădure tânără pe una veritabilă erau însă alţii. Adevărul l-am aflat la Copceac. Aici, între 2006-2011, au fost împădurit un lot de peste 380 de hectare de teren agricol, proprietate privată, situat chiar la graniţa cu Ucraina. „Directorul firmei care arenda acel pământ – Focar Agro – a spus că nu mai vrea să-l lucreze pentru că e departe de sat. Atunci s-a decis să fie împădurit. Au mai spus că terenul nu ar fi fertil, ceea ce nu este adevărat“, spune Dumitru Izbaş, inginerul cadastral din cadrul Primăriei Copceac.

„Vin oameni la primărie şi ne întreabă ce e cu pădurea lor. După atâţia ani Moldsilva nu a transmis-o proprietarilor. Din această cauză şi bugetul local are de suferit, pentru că nimeni nu plăteşte impozite“, adaugă Gheorghe Negrescu, perceptorul fiscal.

Fraţii Ţînţari au cumpărat pădurea 

Oamenii din Copceac spun că actualul primar, Vasile Ţînţari, pe atunci medic veterinar, a fost cel care i-a convins să-şi vândă terenurile împădurite demnitarilor şi businessmenilor de la Chişinău. „Primarul are un frate în Chişinău, îl cheamă Andrei. Ei au cumpărat de la oameni pădurile. Ei şi cu cineva, italieni, poate belgieni, aşa am auzit. Dădeau şase mii de lei pe hectar. Au case la Ialoveni, în pădure, şi au vrut să facă schimb“, spune Lazăr Simion, pădurarul de la Copceac. Primarul Ţînţari neagă că ar fi implicat în „afacere“.

Deputatul PLDM Iurie Apostolachi, fostul director al Întreprinderii silvice Tighina, spune cum a luat decizia de a împăduri terenul agricol: „Aşa era politica guvernării comuniste. Eram obligaţi să găsim terenuri şi să le împădurim. Banii trebuia să-i găsim noi, la gospodăriile silvice. Statul nu a pierdut, din contra. Cresc suprafeţe acoperite de păduri“.

  Infografie de Corneliu Comendant, „Adevarul” 

Firma lui Andrei Ţînţari, cu trecere la Ministerul Sănătăţii 

Algu Construct a fost fondată în 2006 de către Andrei Ţînţari, iar sediul firmei este în apartamentul acestuia de pe strada Cuza Voda din Chişinău. La început, principala activitate era exportul de lemn. În ultimii ani, compania s-a specializat în construcţia de vile din lemn masiv în pădurile de la noi. Întâmplător sau nu, toate casele din pădurea de la Dănceni seamănă între ele, iar una dintre cabanele de aici aparţine lui Ţînţari.

Din 2011, după ce s-a terminat „preluarea“ pădurii proprietate privata a sătenilor din Copceac, Algu Construct a început să câştige licitaţii pentru repararea spitalelor. Astfel, în ultimii ani, Tînţari a reparat blocul administrativ la Spitalul Republican, dar şi alte cinci secţii de acolo. Numai pentru repararea blocului administrativ a câştigat mai multe licitaţii, în sumă totală de peste 7,3 milioane de lei.

Totodată, a inaugurat recent Centrul de Sănătate la Tocuz, raionul Căuşeni, şi o sală de conferinţe la Spitalul „Sfânta Treime“ din Chişinău. În total, în perioada 2011-2013, Algu Construct a efectuat lucrări de peste 18 milioane de lei. O bună parte din bani provin dintr-un proiect finanţat de Banca Mondială. Jumătate din licitaţii nici nu apar pe tender.md.

„Ce, sunteţi procurori să faceţi investigaţii?“ 

„Ce, eu sunt singurul care câştigă licitaţii? Am câştigat licitaţii nu doar la Ministerul Sănătaţii, dar şi la Ministerul Construcţiilor şi la alte ministere. Nu înţeleg, care-i problema? Am facut ceva ilegal? Ce, sunteţi procurori să faceţi investigaţii?“, spune Ţînţari, negând că ar avea vreo legătură de afaceri cu familia Usatâi sau că firma lui ar fi construit casele din pădurea de la Dănceni.

Ministrul Andrei Usatâi n-a vrut să comenteze la telefon sau pe mail conflictul de interese, spunându-ne să revenim cu un telefon când se va întoarce din deplasare din Turkmenistan. Totodată, oficialul n-a dorit să fixăm data şi ora întrevederii.

Menţionăm că în declaraţia pe venit pe anul trecut demnitarul nu şi-a trecut nici lotul de pădure arendat la Sociteni, nici cele cinci loturi de teren împădurite pe care le deţine soţia la Copceac, suprafaţa totală de 2,58 hectare.

Andrei Ţînţari mai are o firmă – Algugrup – care arendează trei hectare de pădure, lângă unitatea militară, unde are alte case.

18,1 milioane de lei. Sunt banii publici care au trecut prin firma lui Ţînţari, Algu Construct.

Pentru cine lucrează instituţiile statului 

În pădurea de la Sociteni, pe cealată parte a traseului Chişinău-Leuşeni, arendaşii nu au apucat să-şi construiască vilele, deoarece localnicii s-au opus. „În luna mai, într-o noapte, pe la ora trei, au venit şi au început să pună stâlpi de beton, pentru gard. Pe la şase dimineaţă, am dat de ei şi nu le-am permis să continue lucrările. De atunci suntem târâţi pe la Poliţie, că ne-am fi băgat în proprietatea lor privată şi le-o distrugem“, spune Diana Lisîi, una dintre organizatoarele protestelor din mai.

Tânăra de 30 de ani povesteşte că această pădure a fost sădită de localnici după ce cea veche a ars într-un incendiu. „Nu vrem să ni se ia pădurea aşa cum s-a întâmplat în satul vecin, Dănceni. Usatâi nu s-a sinchisit să-şi bage soţia, restul au recurs la intermediari, aşa cum este Victor Toacă, el arendează 18 hectare din cele 33 câte are pădurea. Ştim că arendaşii sunt protejaţi politic. Am scris plângeri peste tot, la Parlament, la Procuratură. La Moldsilva ne-au reproşat odată de ce ne revoltăm: «Nu vă ajunge aer? Vă daţi seama ce activitate economică ar putea fi aici?»“, adaugă Lisîi.

Din spusele femeii, primarul a semnat şi ştampilat certificatele de urbanizm şi autorizaţiile de construcţie, nu le-a dat însă număr de ieşire.

Protestatarii s-au ales cu dosare penale 

Socitenenii care s-au opus construcţiilor în pădure s-au ales cu dosare penale sau contravenţionale. Printre cei cercetaţi penal este şi un minor. „Şi azi mai vin pe la porţile noastre aceşti aşa-zişi oameni de afaceri şi încearcă să ne convingă să nu ne mai opunem“, spune Lisîi.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru transparenţă în gestionarea fondurilor publice“ desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate. 

Adevărul.md