În timp ce Sergei Magnitsky, un avocat rus specializat pe finanțe, se stingea încet într-o pușcărie rusească, 230 de milioane de dolari (aproape 5,4 miliarde de ruble rusești), bani proveniți din taxele clientului său, au dispărut într-un labirint de firme-fantomă, bănci ciudate și conturi off-shore. Magnitsky, acuzat de cea mai mare inginerie financiară din istoria Rusiei, în ciuda faptului că el a fost cel care a raportat-o, știa cine a furat banii, dar nu știa cine sunt oamenii puternici din spatele hoților. El a preferat să moară decît să recunoască o infracțiune pe care nu a făcut-o. Magnitsky a fost perdantul. Dar cei care au profitat nu au fost pînă acum identificați oficial. Reporterii OCCRP – Organized Crime and Corruption Reporting Project, Barrons și Novaya Gazeta au petrecut luni în șir urmărind registre bancare și companii off-shore pentru a identifica doi dintre beneficiarii celei mai mari fraude fiscale din istoria Rusiei: firmele fiului unui oficial rus din Ministerul Transporturilor și fostul soț al unei angajate de la Finanțe care a aprobat restituirea banilor. 

A raportat frauda, a fost inchis si a murit
Afacerea a început cu un raid al Poliției ruse la birourile clientului lui Magnitsky, fondul de investiții Hermitage Capital Management. Persoane care s-au dat atunci drept angajați ai firmei au folosit ștampile oficiale și documente confiscate în timpul percheziției, și apoi s-au declarat vinovate de mai multe infracțiuni. Firma a fost amendată cu echivalentul taxelor pe care le plătea timp de un an, iar cei care s-au dat drept angajați ai firmei au cerut returnarea unei sume impresionante de bani. Trei firme-fantomă, firme care existau numai pe hîrtie, au cerut administrațiilor financiare nr. 28 și 25 din Moscova, din partea Hermitage, retunarea banilor – cerere ce a fost aprobată imediat. Magnitsky, care a raportat frauda, a crezut în mod greșit că, dacă oficialii știau ce se întîmplă, ar fi reacționat. Ei au reacționat însă arestîndu-l pe Magnitsky pentru evaziune fiscală, i-au cerut să dea o declarație în care să-și recunoască faptele, i-au refuzat orice îngrijire medicală și l-au bătut în mod repetat. Avocatul a rezistat un an și a murit în 2009.

Vinovații de serviciu: ucigașul și tîlharul
În 2009 și 2011, în urma unor procese secrete ținute la instanța din districtul Tverskoy din Moscova, au fost găsiți vinovați pentru această fraudă masivă doi foști pușcăriași de drept comun: Viktor Markelov – un muncitor la o fabrică de cherestea anterior condamnat pentru omor, și Vyacheslav Khlebnikov – condamnat pentru tîlhărie. Amîndoi s-au declarat vinovați și au primit pedepse minime de cîte cinci ani într-o colonie de muncă. Nici măcar nu li s-a impus să restituie banii. Irina Dudukina, purtătorul de cuvînt al Departamentului de Investigații din cadrul Poliției ruse, a anunțat public că este imposibil să găsească banii care au fost returanți, pentru că documentele băncii UBS din Moscova au ars într-un accident de camion. Ea nu avea nici o informație referitoare la locul, cauzele și momentul accidentului a avut loc, așa cum nu știa nici motivul pentru care documentele se aflau în camion. Irina nu a specificat nici de ce anchetatorii nu au încercat să ia aceleași documente de la banca centrală a Rusiei, care deține copii ale multor tranzacții. Nici un membru al Guvernului sau vreun funcționar implicat în afacerea returnării ilicite a taxelor sau în decesul lui Magnitsky nu a fost acuzat vreodată de ceva. O anchetă guvernamentală a conchis că oficialii de la Finanțe care au aprobat returnarea banilor au fost păcăliți de infractori, și nu a fost vina lor.

Banii furati ajung in conturile fantomelor
Datele bancare ale celor trei companii care au primit returnarea ilegală de taxe, Makhaon, Parfenion și Rilend, arăta că banii furați s-au împrăștiat în firma-fantomă prin mii de tranzacții bancare. Imediat după aceste tranzacții, cele trei companii au fost desființate. Firmele-fantomă deținute de acționari și directori mandatați pentru a ascunde adevarații proprietari au avut grijă că în timp cei care au beneficiat de acest jaf impresionant să rămînă necunoscuți. Reporterii OCCRP au mers pe urma banilor pe care oficialii ruși nu au fost capabili sau nu au vrut să-i urmărească. În ianuarie și la începutul lui februarie 2008, de exemplu, Parfenion a transferat 63 de milioane de dolari în conturile bancare a două companii: ZhK și Fausta. O altă tranzacție a avut loc cînd Fausta a virat 21 de milioane de dolari direct în conturile ZhK. ZhK, care a primit un total de aproape 39 de milioane de dolari, a fost înființată în 2003 de Marta Dmitrieva din Moscova. Dmitrieva a spus reporterilor OCCRP că nu știa nimic de ZhK. „Nu am fost niciodată acționar sau director al firmei. Nu am un loc de muncă, dar am găsit pe internet anunțuri care spuneau că există posibilitatea să lucrez că și curier pentru diferite firme”, a declarat ea. Singurul acționar al ZhK a fost Anatoly Dvoinikov, din satul Poselki, din regiunea Penzenskaya, 640 de kilometri de Moscova. Informațiile de la instanțe la care OCCRP a avut acces arată că Dvoinikov e cel mai probabil acționar și director mandatat al multor firme-fantomă.

Milioanele țopăie ca puricii prin conturi
Rețelele de crimă organizată din Rusia folosesc adesea aceste tactici de reorganizare de firme pentru a acoperi fraudele. Fausta – altă companie care a primit bani de la Parfenion, aproape 45 de milioane de dolari – a fost înregistrată în iulie 2007 de Sergey Kirillov, din Moscova. Kirillov a declarat OCCRP că el nu a inființat firma. „Nu știu nimic despre această companie. Nimeni nu m-a rugat să o inființez. Poate alte persoane au avut date din pașaportul meu de la banca de unde am luat împrumut”, a spus el. În martie 2008, la numai cîteva luni după ce Parfenion a primit acele milioane de dolari, Fausta a fost dizolvată, conform Fiscului rus.
Datele bancare ale Fausta arată că banii au fost transferați din conturile sale în conturile unei alte companii din Moscova, Univers. Univers a fost înființată în octombrie 2007 și avea ca unic acționar și director pe Natalya Senchukova.
Listele de la Registrul Comerțului din Rusia arată că ea este acționară în mai mult de 30 de companii și este posibil să fie la rîndu-i o persoană mandatată. În noiembrie 2008, Univers a fost reorganizată în același mod ca și ZhK. A fost implicată într-o altă firmă, iar sediul a fost mutat de la Moscova la Vladivostok. OCCRP a obținut documente care arată că aceleași persoane au reorganizat atît Univers, cît și ZhK. Univers a primit de asemenea bani de la Rilend și Makhaon, dar datele bancare arată că aceste tranzactii nu au fost făcute în mod direct, ci printr-o firmă intermediară: Anika.
Din aceste conturi ale Univers și ZhK din Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia deținută de stat, și din Mosstroyeconombank, o mică bancă din Moscova, banii au fost transferați în ceea ce se numește „cont de corespondență bancar”, deținut de Krainiy Sever, o mică bancă, în una dintre cele mai mari bănci din Rusia: Alfa Bank. Băncile mici păstrează în mod curent asemenea conturi de corespondență în băncile mari pentru a putea face mai ușor transferuri în străinătate.

„Individul a țipat că e de la FSB și o să avem probleme”
Între 5 si 13 februarie 2008, 33 de milioane de dolari au intrat în contul de corespondență al Krainiy Sever de la Univers și ZhK. OCCRP a obținut documente de la instanța din dosare care nu aveau legătura cu cazul Magnitsky și care indică că acest cont a fost principalul beneficiar al sumelor furate din bugetul de stat al Rusiei. În decizia instanței se menționează un număr de firme-fantomă, printre care Starmiks, Optimtorg, care au virat bani în acest cont. Datele pe care OCCRP le-a obținut de la Poliție menționează, de asemenea, multe dintre aceste firme, inclusiv ZhK, Univers, Starmiks, Optimtorg, că firme-fantomă folosite pentru spălarea banilor furați din bugetul de stat al Rusiei în decembrie 2007. Pe 13 februarie 2008, o instanță din Rusia a decis că acel cont să fie închis, și o lună mai tîrziu, Banca Centrală a Federației Ruse a anulat licența bancară a Krainiy Sever pentru violarea legii privind „combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”. Într-un comunicat de presă, banca centrală a precizat că managerii Băncii Krainiy Sever au pierdut controlul asupra filialei din Moscova. Informațiile de la instanța arată că timp de două saptămîni, în februarie 2008, clienții băncii, cei mai mulți fiind firme-fantomă, au transferat în mod suspect 300 de milioane de dolari din conturi bancare din Ucraina, Kirghistan, Moldova, Letonia, Lituania, Estonia și Cipru către firme din Marea Britanie, Insulele Virgine Britanice și Belize. OCCRP a stat de vorbă cu un fost ofițer care a investigat procedurile de spălare a banilor în cazul Krainiy Sever. „Cînd am percheziționat sediul din Moscova al bancii, am gasit acolo un individ cu un laptop care transferat miliarde de ruble în diferite țări folosind internetul. Individul a țipat că el este de la FSB – Serviciul Federal de Securitate – și ne-a promis că o să avem mari probleme”, a declarat fostul om al legii, care, din motive de securitate personală, a cerut ca numele său să nu fie menționat.

Chișinău, buricul transferurilor 
Două firme-fantomă din Moldova se numărau printre beneficiarii străini ai banilor de la Krainiy Sever: Bunicon-Impex SRL și Elenast-Com SRL aveau conturi deschise la Banca de Economii din Chișinău. OCCRP a obținut date bancare ale acestor două firme, care arată că acestea au primit 52 de milioane de dolari între 4 si 13 februarie 2008 din conturile Krainiy Sever, conturi în care se aflau banii din cazul Magnitsky. Ultima tranzacție a avut loc în ziua în care contul a fost închis de autoritățile ruse. Aproape toate tranzacțiile lor se făceau din Rusia. Banii au ajuns la firmele din Chișinău în ruble, au fost convertiți în dolari și au dispărut în conturile a zeci de firme din străinătate. Al treilea beneficiar al banilor din cazul Magnitsky a fost Nomirex Trading Ltd, chiar dacă apărea în registrele din Marea Britanie ca firmă inactivă. Nomirex și Bunicon sunt cunoscute ca fiind legate de scheme de spălare a banilor folosite de cartelurile drogurilor din Mexic, de rețele de crimă organizată din Vietnam, Rusia, Moldova și din alte țări. Pe 4 februarie 2008, Bunicon a primit ruble din contul Krainiy Sever și în aceeași zi le-a convertit în 4,5 milioane de dolari. A doua zi după ce Nomirex a primit banii din Moldova, i-a transferat 1,9 milioane de dolari catre Quartell Trading Ltd din Insulele Virgine Britanice. Procurorii elvețieni investighează Quartell pe baza unei sesizări legate de spălare de bani pe care Hermitage (victima fraudei) a înregistrat-o la procurorul general al Elveției. La rîndul său, Quartell a transferat banii pe care i-a primit din Rusia către Baikonur Worldwide Ltd din Insulele Virgine Britanice, care i-a trimis mai departe unei firme din Cipru, Arivust Holdings Ltd, care deținea un cont la Credit Suisse. (n.n. – intertitlurile aparțin redacției)

Cheia transferurilor: soțul șefei de la Fisc
În spatele unora dintre aceste complicate transferuri a devenit evident un lucru: Arivust este controlată de Vladeln Stepanov, fostul soț al Olgăi Stepanova, șefa Agenției Fiscale nr. 28 din Moscova atunci cînd a fost aprobată returnarea ilegală a banilor. O declarație bancară a firmei lui Stepanov arată că banii care au intrat în cont au fost cheltuiți pe proprietăți de lux din Dubai. Transferurile bancare arată că banii provin direct din cei 230 de milioane de dolari din cazul Magnitsky. În schimb, nu se știe unde se află Olga Stepanova și ce s-a întamplat cu ea după ce a aprobat returnarea banilor. Date bancare de la Credit Suisse arată că aceleași conturi au fost sursa plăților pentru proprietăți din Dubai ale Elenei Anisimova și Olgai Tsareva, adjunctele lui Stepanova de la Fiscul din Moscova. Conform FSB, Anisimova și Tsareva au părăsit Rusia în 2011 în aceeași mașină și nu pot fi localizate. „Stepanov a avut posibilitatea să dea explicații, pentru că erau niște goluri în transferurile bancare. Nimeni nu poate dovedi sursa banilor care au intrat în contul lui. Astăzi, după ce datele bancare din Rusia și Moldova au fost făcute publice, s-a dovedit legătura directă. Acum este evident că Stepanov a primit bani din suma furată de la buget”, a declarat un oficial al Hermitage, care a dorit să rămînă anonim. Stepanov a refuzat să comenteze descoperirile OCCRP.

Cel mai bogat demnitar rus: 4 milioane de dolari
O altă companie care a primit bani din Moldova este Prevezon Holdings Ltd, deținută de Denis Katsyv, fiul lui Petr Katsyv – un bogat și puternic fost ministru al Transporturilor din regiunea Moscova. Petr Katsyv este considerat a fi cel mai bogat angajat al statului din Rusia. Conform Forbes Magazine, averea sa este estimată la 4 milioane de dolari în 2012, iar datele pe care OCCRP le-a obținut despre proprietățile familiei arată că fiul său e și mai bogat. În 2012, tatăl a părăsit postul din minister pentru a conduce Departamentul General al regiunii Moscova pentru Cooperare cu Autoritățile Federale. Pe 5 februarie 2008, Bunicon a primit echivalentul în ruble a 9,4 milioane de dolari în două tranzacții de la contul de corepondență al băncii Krayniy Sever. A doua zi, Bunicon a transferat 410.000 de dolari către un cont din Elveția al Prevezon, deschis la banca UBS AG. Pe 13 februarie 2008, Elenast a primit echivalentul al 800.000 de dolari și a transferat mai mult de jumatate către Prevezon. Datele de la registrul comerțului cipriot arată că Prevezon Holdings Ltd a fost înregistrată în 2005 și este deținută 99% de Denis Katsyv si 1% de o companie Martash Investment Holdings ltd din Insulele Virgine. Martash Invetsments este de asemenea deținută de Denis Katsyv. El a declarat pentru OCCRP că firma sa nu a avut de-a face cu nici o companie din Moldova. „Sunt foarte surprins să aud asta. Sunt convins 200% că este imposibil. Sunt gata să vă ajut în această investigație și să vă arăt declarațiile bancare ale Prevezon”, a declarat Katsyv. El nu a mai prezentat nici un document. În schimb, el a telefonat reporterilor și le-a spus că el a devenit acționar la Prevezon doar în aprilie 2009 și că nu are nici o legătură cu banii din Moldova. Datele de la registrul comerțului din Cipru arată că de fapt Katsyv a devenit acționar în iunie 2008, la cîteva luni după transfer.

Cei implicați în afacerea Magnitsky au interdicție în SUA
Nu este prima oară cînd familia Katsyv fentează legea. În 2012, familia Katsyv a fost mentionată într-un caz de spălare de bani la banca Hapoalim din Israel – anchetată de autoritățile israeliene. Conform datelor obținute de OCCRP, milioane de dolari au fost transferați prin conturile controlate de Katsyv în acea bancă. Procurorii israelieni au insistat asupra faptului că managerii băncii au ascuns adevarații beneficiari, încălcînd legile de combatere a spălării banilor. Instanța a decis pînă la urmă ca managerii băncii nu sunt vinovați. Conform sentinței, Martash Investment, firma lui Katsyv, a trebuit să semneze un acord secret cu guvernul israelian, pentru a evita acuzațiile. „Dacă clienții băncii, familia Katsyv, nu ar fi semnat acest acord, ar fi trebuit să facă față acuzațiilor și încriminării. Situația descrisă de avocatul Hapoalim duce la concluzia că acești clienți ai băncii, care sunt principalii vinovați, și-au cumpărat aparent libertatea contra cost”, se arată în concluziile finale ale dosarului. Familia Katsyv deține mai mult de 17 milioane de dolari în proprietăți din New York, în ciuda faptului că legislația americană spune că aceia care au beneficiat de banii din cazul Magnitsky nu au voie să intre în Statele Unite. Pe 12 noiembrie 2009, Prezon Holdings Ltd, deținută de Katsyv, s-a înregistrat ca firmă străină în Brooklin, iar pe 30 noiembrie, același an, firma a inființat o companie americană. Două săptămîni mai tîrziu, a semnat un contract pentru un condominium pe PineStreet din Manhattan pentru 829.000 de dolari. În aceeași zi, Prevezon Holding Ltd a cumpărat un alt condominium în aceiași clădire, pentru 1,2 milioane de dolari. Alexander Litvak, director al Prevezon Holdings Ltd, a semnat ambele contracte.

Milioanele s-au plimbat pînă au dispărut
Listele registrului comerțului din New York arată șapte companii cu nume similare lui Prevezon Holding Ltd, care împreună dețin proprietăți în valoare de peste 17 milioane de dolari în New York. Datele legate de aceste proprietăți arată că toate firmele cu nume similare sunt afiliate acelorași directori sau manageri, printre care și Litvak și Krit. Timofey Krit este actualul director al Prevezon Holding din Cipru – firma care a primit banii din frauda descoperită de Magnitsky. Unele dețin de asemenea alte proprietăți în New York, printre care și un complex de apartamente de lux de pe Pine Street 20 în inima Wall Street. Una dintre aceste proprietăți este momentan pusă la vînzare pentru 1,1 milioane de dolari.
Afacerile lui Katsyv sunt strîns legate de o altă figură controversată: magnatul ruso-israelian Lev Leviev. În timp ce urma banilor duce la Stepanov și Katsyv, acestea nu sunt singurele persoane implicate în cazul Magnitsky. Locația a sute de milioane de dolari încă nu este cunoscută și se află ascunsă în spatele altor date bancare care trebuie verificate.

Imperiul lui Lev Leviev: diamante și proprietăți
Firmele lui Denis Katsyv sunt strîns conectate de afacerile lui Lev Avnerovich Leviev, un miliardar ruso-israelian al cărui imperiu financiar se intinde pe tot globul. Conform datelor legate de firme, Prevezon Holdings Ltd din Cipru, firma lui Katsyv, deține 30% din patru firme care sunt parte a unui frup de firme al lui Leviev, Africa Israel Ltd. Legatura dintre Prevezon și Africa Israel Ltd poate fi observată în datele legate de proprietățile din New York pe care firmele le dețin împreună. Leviev s-a născut în Uzbekistan, dar la 15 ani a emigrat cu parinții în Israel. După stagiul militar, el a devenit ucenic într-o fabrică de diamante. Și-a folosit experiența bine. La 45 de ani, după ce monopolul tradițional deținut de De Beers, leviev a devenit proprietarul uneia dintre cele mai mari companii din lume de producere de pietre prețioase. Înainte de criza mondială, Forbes a estimat că averea lui Leviev era estimată la 4,1 miliarde de dolari și era unul dintre cei mai bogați israelieni. El a investit în afaceri imobiliare, mall-uri, energie, modă, telecomunicații și media aproape 8 miliarde de dolari americani in 2007. El deține cea mai scumpă casă din Marea Britanie și a făcut afaceri cu guverne africane din țări devastate de războaie civile. Dar criza l-a afectat le Leviev. În prezent, datoriile Africa Israel Investments sunt estimate la peste 2 miliarde de dolari. Leviev a spus că cea mai mare eroare a fost să investească în Statele Unite în timpul boom-ului imobiliar din 2007.
În România, grupul de firme Africa Israel, AFI, deține mall-ul AFI Palace Cotroceni.

sursa: jurnalul.ro