O lege privind amnistia fiscală adoptată recent în Moldova riscă să permită spălarea banilor în statul aflat în estul Europeni, au avertizat experți și oficiali străini, comentează jurnaliștii de la S&P Global Market Intelligence, cu sediul la Londra.

Deși textul legii spune că Moldova va continua să se supună normelor în vigoare pentru a împiedica intrarea banilor murdari în bănci, SUA și UE, precum și o serie de organizații străine și locale au avertizat asupra riscurilor prezentate de această scutire în țara unde criminalitatea financiară înflorește demult.

În plus, existența unei alte legi care să ofere cetățenia RM investitorilor străini și, implicit, accesul la programul de amnistie fiscală, a provocat temerile că Moldova va atrage, de asemenea, active străine de proveniență dubioasă.

Jurnaliștii de la Londra atrag atenția că FMI și-a exprimat dezaprobarea în legătură cu legea promovată de guvernarea de la Chișinău, atenționând că măsurile ar putea submina conformitatea fiscală și ar putea genera riscuri fiscale semnificative. Și Banca Mondială, care derulează mai multe programe de finanțare în Moldova, a declarat că este „profund îngrijorată”.

Legea privind amnistia fiscală a afectat și mai mult parteneriatul Moldovei cu UE, cu care a semnat un acord în 2014 care prevede comerț liber și o obligă să-și alinieze legile la blocul comunitar. De asemenea, Moldova beneficiază de ajutor financiar din partea UE, dar în luna iunie a fost suspendat un pachet de asistență de 100 de milioane de euro, după ce rezultatele alegerilor pentru primăria Chișinău au fost anulate într-un mod controversat.

Autoritățile moldovenești au sărit în apărarea legii, speakerul Andrian Candu declarând că este necesară pentru a revigora economia și a accelera dezvoltarea. El a spus că autoritățile vor lua măsurile necesare pentru prevenirea spălării banilor și a infracțiunilor financiare, fără a preciza detalii, și a menționat că și alte țări au adoptat amnistii fiscale de-a lungul anilor.

Guvernul moldovean nu a răspuns la o solicitare de comentarii pentru S&P Global Market Intelligence.

Seria de scandaluri

Moldova a fost în centrul mai multor scandaluri financiare în ultimii ani, inclusiv: cel cu privire la deturnarea unui miliard de dolari din trei bănci, ceea ce a dus la falimentarea lor în 2014; spălarea a 22 de miliarde de dolari din bani ruși de origine criminală pe calea către sistemul financiar global; participarea firmelor și băncilor înregistrate în Moldova la fraudarea a 230 de milioane de dolari de la Trezoreria rusă în 2007.

Băncile moldovenești, care recent au început să se recupereze din șocul fraudei masive din 2014, ar putea suferi de pe urma pierderii credibilității la nivel internațional din cauza legii amnistiei, afirmă expertul economic Veaceslav Negruța, citat de jurnaliștii londonezi.

El a sugerat că noua lege ar permite băncilor din Moldova să permită activități suplimentare de spălare a banilor și a declarat că este puțin probabil ca autoritatea de reglementare să fie văzută ca fiind suficient de independentă și robustă.

„Dacă aceste fenomene și sisteme continuă – și această lege oferă astfel de oportunități – evident, ar putea fi luate măsuri de către comunitatea internațională pentru a preveni contaminarea, inclusiv prin blocarea relațiilor corespondente cu băncile din UE, în primul rând”, a spus el.

Cele mai mari bănci cu capital străin din Moldova sunt: Mobiasbancă – Groupe Société Générale SA, Banca Comercială Victoriabank SA, deținută de Banca Transilvania și BERD.

Băncile europene și americane au plătit în ultimii ani zeci de miliarde de dolari ca amenzi pentru încălcarea normelor privind spălarea banilor și sancțiuni.

Secretarul executiv al Moneyval, Matthias Kloth, a declarat că nu a ajuns încă la o concluzie formală privind amnistia fiscală, dar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ceea ce pare a fi o procedură legislativă neobișnuit de rapidă – 48 de ore – în care a fost adoptată legea.

Organismul va efectua o inspecție în Moldova în luna octombrie și își va publica raportul la jumătatea anului 2019, a spus Kloth într-un interviu. Acesta așteaptă reacții de la guvernele altor țări în cazul în care acestea observă orice activități neobișnuite legate de programul de amnistie fiscală.

Moldova are un rezultat slab în urmărirea penală a criminalității financiare și lupta împotriva corupției, a declarat Bill Browder care a pierdut fondul Hermitage Capital, fondat în Moscova, în frauda din 2007. O mare parte din cele 230 de milioane de dolari deținute în Trezoreria rusă prin deturnarea acreditărilor companiei Hermitage au trecut prin Moldova, însă plângerea lui Browder la autoritățile de la Chișinău nu a fost investigată corespunzător, a spus el.

„Știm că au deschis un caz penal, dar nu ne-au contactat niciodată pentru o declarație”, a spus el.

Cetățenie de vânzare

O altă lege nouă care oferă cetățenie investitorilor străini la fel se află în lista preocupărilor legate de amnistia fiscală.

Guvernul moldovean a angajat firma britanică Henley&Partners să se ocupe de cererile pentru schema de cetățenie pentru investiții, care ar permite investitorului străin să ofere 250 000 de euro pentru obligațiuni de stat sau pentru o proprietate care ar beneficia teoretic de amnistia fiscală.

Cei de la Henley&Partners sunt cunoscuți pentru activitatea lor din Malta, unde au executat un proiect similar, denumit „pașapoarte de vânzare” de jurnaliști care investighează legăturile cu politicienii corupți. Unul dintre jurnaliștii care a investigat acest proiect în Malta, Daphne Caruana Galizia, care a fost asasinată în 2017 din motive considerate a fi legate de munca ei.

Moldova nu dezvăluie numele persoanelor care obțin cetățenia în acest mod.

Expertul Sergiu Tofilat a sugerat că nu ar exista niciun motiv economic pentru investitorii străini să se grăbească să obțină cetățenia moldovenească. El a spus că motivul pentru legea amnistierii a fost de a recupera un miliard de dolari deținuți de la bănci în 2014 și de a „legaliza banii furați printr-un impozit de 3%”.

Dar, a adăugat, legea care permite oricărui străin să „cumpere cetățenie moldovenească prin investiții în imobiliare sau prin dobândirea de obligațiuni de stat” ar putea „transforma țara într-un centru internațional pentru spălarea banilor murdari din întreaga lume”.

Sursa:jurnal.md