Reprezentanților Organizațiilor Internaționale acreditate în Republica Moldova
Execelențe, stimați prieteni,
Prin prezenta scrisoare, dorim să vă atragem atenția asupra unei grave deteriorări a climatului general de exercitare a drepturilor omului și libertăților politice în Republica Moldova, atestând alunecarea spre un regim politic voluntarist, cleptocratic și represiv, care devine principalul adversar al Acordului de Asociere, semnat la 27 iunie, 2014, cu Uniunea Europeană.
Schimbarea abuzivă a sistemului electoral în 2017 (de la proporțional la un sistem mixt dezechilibrat) a ilustrat decizia actualei coaliții de guvernare (PD+PPEM) de a nesocoti recomandările Consiliului Europei și OSCE/ODIHR, culminând cu invalidarea rezultatelor scrutinului local din 3 iunie. Declinul abrupt în aproape orice domeniu de guvernare (mass media, accesul la justiție, autonomie locală, transparență și responsabilitate asupra bugetului public, participarea liberă și finanțarea politică) creează premizele unei consolidări fără precedent a controlului unui grup oligarhic, condus de liderul Partidului Democrat, asupra tuturor structurilor de stat, ceea ce reprezintă în opinia noastră o formă de uzurpare a puterii de stat, calificată de Constituția Republicii Moldova drept ”cea mai gravă crimă contra poporului”. (Art.2, Constituția Republicii Moldova, ”nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formațiune obștească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu”.
În calitatea noastră de lideri ai unor partide democratice suntem în mod excepțional alertați de lipsa de progrese în investigarea gravelor infracțiuni de fraudare a sistemului bancar din Republica Moldova, ca rezultat al cărora a fost furat 1 mrd $, ori circa 13% din PIB al țării. Grupurile infracționale organizate implicate în această schemă au contribuit la marea ”spălătorie de bani” din 2008-2010, în care grupuri infracționale din Federația Rusă au folosit Republica Moldova drept cap de pod pentru importante rețele ale Federației Ruse.
Surse credibile constată că la ”spălătoria de bani” din Moldova a fost folosită de circa 19 bănci înregistrate în Federația Rusă. Circa 11 mlrd 480 mln $ au fost extrase din băncile rusești în baza unor ordonanțe judecătorești din Republica Moldova, și circa 8 mlrd 538 mln $ au fost tranferate în baza documentelor contrafăcute, acceptate de către judecători chiar și atunci când aceștia înțelegeau caracterul ilicit al tranzacțiilor. Acest model de fraudă s-a făcut cunoscut drept ”conversie” și s-a produs cu susținerea a 14 judecători, care au fost asigurați că vor avea tot sprijinul necesar din partea unor influenți oameni politici și judecători superiori. Comunitatea internațională este conștientă de amenințările pe care crima organizată le implică, adoptând importante convenții privind prevenirea și combaterea spălării banilor, la care a aderat și Republica Moldova, adoptând și o serie de instrumente domestice pentru combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Cu toate acestea, autoritățile Republicii Moldova au blocat funcționarea mecanismelor de prevenire și combatere a spălării banilor al Consiliului Europei, iar acum mimează atribuțiile pe care le are în acest scop, adoptând documente sterile. Fiind un stat monitorizat de MONEYVAL (Comitetul de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului), guvernarea ar fi trebuit să prezinte, în decembrie 2014, un raport cu privire la implementarea recomandărilor Grupului de Acțiune Financiară (FATF), și, respectiv a măsurilor întreprinse, dar, în loc de raport, guvernarea oligarhică din Republica Moldova a pășit într-un dezastru financiar, ale căror consecințe se resimt și până acum. MONEYVAL constată și în al IV raport de evaluare reciprocă lipsa unor progrese esențiale în domeniul combaterii spălării banilor, inclusiv în ceea ce privește raportarea obligatorie și neîntârziată a tranzacțiilor bancare suspecte, reglementarea și supravegherea instituțiilor financiare, înghețarea și confiscarea actelor criminale sau teroriste.
Reacțiile întârziate ale autorităților pentru a împiedica tranzacțiile suspecte confirmă lipsa de motivație, politizarea excesivă a structurilor. Conform presei de investigații bancare și a unor ofițeri ai CNA și SIS, ambele tipuri de fraude au fost gestionate de către un grup afiliat Partidului Democrat (PD) și au implicat doi dintre cei mai apropiați locotenenți ai actualului lider PD, Serghei Iaralov și Constantin Botnari. Frauda din sistemul bancar al RM a fost executată cu participarea directă a lui Ilan Shor, afacerist din anturajul oligarhului Vladimir Plahotniuc, președinte al Partidului Democrat, deținător în diverse perioade de timp a multiple identități și cetățenii. Ilan Shor este cunoscut ca proprietarul companiei Dufremol (o rețea de magazine duty-free), făcând parte din Consiliul Director al Aeroportului Internațional Chișinău, transmis din 2013 printr-un contract de concesiune de 40 de ani unor companii obscure, care-și are sediul într-un offshore din Cipru. Cu ajutorul instanțelor controlate politic de PD și personal de către oliharhul Vladimir Plahotniuc, după preluarea prin atacuri de tip raider a actiunilor bancare de la acționarii privați si de la stat, Ilan Shor a ajuns să controleze concomitent 2 bănci comerciale – Unibanc și Banca Socială – și o a treia, Banca de Economii, în care Guvernul Republicii Moldova încă mai deținea un pachet majoritar de control. În 2014, capitalul acestor 3 bănci este transferat în mod fraudulos în mai multe jursidicții offshore, fără a întâmpina nici o piedică din partea CNPF, CNA sau Banca Națională. Ulterior, conform schemei criminale, premierii Iurie Leancă și Chiril Gaburici, aflați astazi în posturi cheie ale guvernării PD, prin hotărâri secrete de guvern garantează acoperirea milliardului de dolari de la Banca Națională, bani care ulterior vor fi puși pe spatele cetățenilor pentru a fi returnați cu dobândă timp de 25 de ani! Transferarea unor sume uriașe în offshore-uri indică, potrivit presei de investigație, adevăratul beneficiar efectiv al tranzacțiilor și, anume, Vladimir Plahotniuc, cel care controlează instituțiile de drept și reglementare din țara noastră.
Deși există două Rapoarte ale companiei de investigații Kroll (doar primul a fost făcut public integral după un protest masiv, iar cel de-al doilea doar în sinteză, acoperindu-se numele făptuitorilor), instituțiile de drept, părtașe la jaf, se prefac că investighează propria crimă, la ora actuală nefiind recuperat niciun cent din suma furată. Partenerii de dezvoltare și-au arătat disponibilitatea de a ajuta autoritățile de la Chișinău în identificarea făptuitorilor și recuperarea sumei, printre ei numărându-se și SUA, potrivit Ambasadorului său, James Pettit. Din păcate, propunerea transmisă de diplomatul SUA a rămas fără nici un răspuns. Sunt la curent cu faptul că Biroul Federal de Investigații (FBI) are în derulare o anchetă în cadrul căreia am dat depoziții în calitate de martor și, pe această cale, solicit urgentarea investigației pentru a depista și a bloca conturile beneficiarului final.
La 5 iulie 2018, Parlamentului European a adoptat o Rezoluție dedicată crizei politice din Republica Moldova, ca urmare a invalidării alegerilor locale din Municipiul Chișinău în care, pe lângă solicitările de validare a mandatului primarului ales al capitalei Chișinău și anularea sistemului mixt de vot, s-a solicitat autorităților Republicii Moldova să revină la investigarea fraudei bancare și recuperarea miliardului furat, inclusiv la tragerea la răspundere a făptuitorilor. În replică, însă, la 26 iulie Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în grabă și în mod netransparent Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, prin care, de fapt, se permite legalizarea miliardelor furate din sistemul bancar și rezervele Băncii Naționale, dar și a banilor care au fost scoși de-a lungul anilor din Republica Moldova prin diferite scheme criminale. Prin această lege sunt motivați, în primul rând, beneficiarii acumulării veniturilor din corupție și alte crime economice în detrimentul antreprenorilor onești. Astfel, guvernarea a revenit la o idee a sa obsesivă de a legaliza fonduri nedeclarate anterior, contra unei taxe minore de 3%.
Ca și în 2016, societatea civilă a criticat dur proiectul de lege, numindu-l legalizare a banilor murdari și indicând asupra faptului că guvernarea își propune să legalizeze fondurile extrase prin fraudă din băncile Republicii Moldova. Riscurile țin de stimularea evaziunii fiscale[9], scăderea costului evaziunii, creșterea corupției, riscul de imagine pentru sectorul bancar deja șifonat după dezastrul financiar din 2014-2016, riscul înrăutățirii bruște a relațiilor cu partenerii de dezvoltare și subminarea principiilor statului de drept.
*Imediat au urmat reacțiile partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, Consiliul Europei, Delegația Uniunii Europene, Ambasada Statelor Unite ale Americii care au exprimat în unanimitate o atitudine negativă față de aceste acțiuni de legiferare a furtului, a corupției și de stimulare a spălării banilor prin Republica Moldova. În acest sens, riscurile semnalate de societatea civilă sunt reale și pe deplin împărtășite de către partenerii strategici ai Republicii Moldova.
Legea adoptată de majoritatea legislativă controlată de PD va afecta categoric relațiile cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. La 26 iulie, FMI susținea că ”modelul de amnistie fiscală propusă de autoritățile Republicii Moldova nu se încadrează Memorandumului de colaborare semnat de Republica Moldova cu FMI, și că ”vor reduce gradul de conformare fiscală, expunând sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative”. Într-un comunicat special, Transparency International-Moldova cere Parlamentului să renunțe la amnistia capitalurilor și la decriminalizarea infracțiunilor economice, care ar ”crea oportunități de legalizare a mijloacelor aparținând unor persoane implicate direct și indirect în scheme frauduloase”.
Analizând aceste tendințe alarmante pentru statul de drept, dar și pentru că pe parcursul campaniei electorale din mai-iunie 2018 am făcut o promisiune fermă cetățenilor care au avut încredere în oferta mea politică pentru Chișinău, am decis, în calitatea mea de Primar General ales al capitalei, să SESIZEZ oficial mai multe organizații internaționale pentru a lansa oficial o anchetă internațională pentru identificarea valorilor financiare sustrase din vistieria țării, înghețarea conturilor din străinătate ale grupurilor și persoanelor asociate schemelor de corupție și spălare de bani din Republica Moldova, inclusiv în ceea ce-l privește pe liderul PD, Vladimir Plahotniuc, și acoliții săi, sechestrarea tuturor bunurilor acestora din jurisdicțiile sesizate, tragerea la răspundere penală a făptuitorilor în conformitate cu normele de drept internațional, aplicarea unor sancțiuni personalizate celor care conduc, de facto, Republica Moldova. De asemenea, solicit prin prezenta sesizare anchetarea internațională a spălării a circa 30 de miliarde de dolari ai mafiei rusești prin intermediul instanțelor de judecată din Republica Moldova și a sistemului financiar bancar, aflate pe teritoriul municipiului Chișinău și al țării, instanțe de asemenea capturate de oligarhul Plahotniuc.
Nu în ultimul rând îmi bazez solicitarea pe faptul că banii furați din vistieria țării, cel puțin o parte considerabilă a lor, provin din fonduri europene și americane, iar contribuabilii străini au dreptul să știe cine i-a furat cu atâta impertinență. Declar cu această ocazie că voi merge personal în orice loc din lume pentru a promova adevărul despre atacurile raider, preludiu al furtului miliardului și al spălătoriei rusești, precum și despre beneficiarul comun al acestor crime, Plahotniuc și complicii săi Leancă, Shor, Iaralov, Botnari și alții.
Sunt dispus să colaborez cu oamenii legii din străinătate care vor ancheta acest caz, punând la dispoziție probe concludente privind jaful miliardului, spălătoria rusească și atacurile raider care dezvăluie legături directe cu grupul oligarhic din care face parte și liderul PD, Vladimir Plahotniuc.
Andrei Năstase, Primar General ales al municipiului Chișinău
iulie 2018