Armata ucraineană a respins un atac rus. CNN: Rusia refuză negocierile cu Administraţia din Ucraina. Soldaţii ruşi din Transnistria se află în „alertă de război”
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat marţi că în acest moment nu este necesar să fie trimise trupe în Ucraina, dar Rusia îşi rezervă dreptul de a recurge la „toate mijloacele” pentru a-şi proteja cetăţenii din această ţară. Preşedintele rus le-a ordonat trupelor mobilizate săptămâna trecută într-un exerciţiu militar surpriză în vestul şi centrul Rusiei să se întoarcă la unităţile lor, a declarat purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov, relatează Russia Today, în pagina electronică. Un emisar al Naţiunilor Unite este în drum spre Crimeea. Armata ucraineană anunţă că a respins, fără schimburi de focuri, un atac al Forţelor Navale ruse.
Armata ucraineană anunţă că a respins marţi, fără schimburi de focuri, un atac al Forţelor Navale ruse asupra unei nave militare ucrainene, în Portul Sevastopol din Crimeea.
„Indivizi înarmaţi au abordat cu un remorcher nava militară ucraineană Slavutici, au încercat să urce la bord, să captureze echipajul şi să le ia armele”, anunţă Ministerul ucrainean al Apărării, citat de AFP. „Agresorii purtau uniforme ale Forţelor navele ruse şi au venit de pe o navă militară rusă”, a precizat Ministerul Apărării.
Atacul a fost respins fără schimburi de focuri, iar militarii ruşi nu au reuşit să urce la bord.
Informaţiile nu pot fi confirmate din surse independente.
Nave ale Flotei ruse de la Marea Neagră continuă să blocheze ambarcaţiuni militare ucrainene în largul Portului Sevastopol, în Crimeea.
Conform unor surse din cadrul serviciilor de spionaj citate de CNN, două nave militare ruse şi o navă militară ucraineană au intrat marţi în Marea Neagră, venind din Marea Mediterană, şi se îndreaptă spre sudul Ucrainei. Forţele Navale ucrainene intenţionează să evite orice confruntare cu nave militare ruse.
Un emisar al Naţiunilor Unite este în drum spre Crimeea pentru „evaluarea situaţiei”, anunţă purtătorul de cuvânt al ONU, Martin Nesirky, citat de AFP.
Jan Eliasson, adjunct al secretarului general ONU, aflat în prezent în vizită la Kiev, i-a cerut „emisarului Robert Serry să meargă în Crimeea”, a precizat Nesirky.
„Domnul Serry este în drum spre Crimeea pentru evaluarea situaţiei”, a precizat oficialul ONU.
Declaraţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin, despre Crimeea nu „înşeală pe nimeni”, afirmă preşedintele SUA, Barack Obama, subliniind că atitudinea Rusiei faţă de Ucraina nu va face decât să „îndepărteze” Kievul.
„Ingerinţele ruse în Ucraina nu fac decât să îndepărteze această ţară de Rusia”, a declarat Obama, citat de AFP.
Moscova riscă „izolarea internaţională” dacă nu va pune capăt „agresiunii” militare în Ucraina, avertizează secretarul de Stat american, John Kerry, precizând că Statele Unite nu doresc o confruntare cu Rusia.
Membrii noului Guvern proeuropean de la Kiev, format după demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici, au avut primele contacte, „timide”, cu omologii lor ruşi, anunţă premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, citat de AFP.
„Deocamdată, consultările sunt timide, dar primele contacte au avut loc”, a precizat Iaţeniuk.
Rusia a refuzat propunerea de a începe negocieri cu noua Administraţie proeuropeană de la Kiev, în contextul crizei din Crimeea, afirmă un oficial de rang înalt din cadrul Administraţiei Barack Obama, citat deCNN.
Anunţul a fost făcut în contextul vizitei la Kiev a secretarului de Stat american, John Kerry.
Preşedintele Vladimir Putin a declarat că o intervenţie militară rusă în Ucraina „nu este necesară, pentru moment”, subliniind că Rusia îşi rezervă dreptul de a recurge la „toate mijloacele” pentru protejarea cetăţenilor săi în această ţară afectată de o gravă criză politică.
Nave militare ruse blochează Strâmtoarea Kerci, situată între Ucraina şi Rusia, la trecerea din Marea Neagră spre Marea Azov, afirmă Paza de Coastă ucraineană, citată de Reuters.
Strâmtoarea Kerci face legătura între Marea Neagră şi Marea Azov, separând Peninsula Crimeea, aparţinând Ucrainei, de Peninsula Taman (Rusia).
Situaţia rămâne tensionată în regiunea ucraineană prorusă Crimeea, deşi Rusia a ordonat retragerea trupelor în unităţile militare.
Ameninţările cu sancţiuni occidentale nu vor schimba poziţia Rusiei privind Ucraina, declară ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, catalogând avertismentele adresate Moscovei drept „contraproductive”.
„Poziţia noastră este sinceră şi nu se va schimba. (…) Ne-am opus întotdeauna politicilor privind sancţiuni unilaterale. Sper că partenerii noştri vor înţelege caracterul contraproductiv al acestor acţiuni”, a spus Lavrov, citat de AFP.
„Furia şi umilirea nu sunt de bun augur”, a adăugat Lavrov.
În privinţa situaţiei din Crimeea, „securitatea este garantată de grupuri de voluntari. Au fost confiscate arme şi substanţe explozive”, a subliniat Lavrov.
„Iar militarii ruşi din bazele Flotei de la Marea Neagră acţionează strict în baza acordului care permite prezenţa lor pe acest teritoriu, în funcţie de solicitările autorităţilor legitime din Ucraina”, a spus Lavrov.
Militarii ruşi din regiunea transnistreană se află în „alertă de război” din cauza situaţiei din Ucraina, scrie presa de la Tiraspol, care susţine că forţele Rusiei din zonă au primit veste antiglonţ şi muniţie de luptă, relatează Jurnal de Chişinău, în ediţia electronică.
Potrivit sursei, şi trupele separatiste din Ministerul Apărării, Afacerilor Interne şi Serviciului de Securitate (KGB) de la Tiraspol se află în alertă maximă din cauza situaţiei din Ucraina.
Potrivit presei de la Tiraspol, autoritaţile separatiste transnistrene proruse se tem că tensiunile din Ucraina ar putea afecta regiunea. În consecinţă, administraţia separatistă de la Tiraspol a consolidat procedurile de trecere a frontierei dintre Ucraina şi regiunea transnistreană înainte de începerea crizei din Crimeea, scrie Deutsche Welle.
Pe de altă parte, în urma evenimentelor din Ucraina, deputatul rus Roman Hudeakov a trimis o solicitare Ministerului rus de Externe, în care cere examinarea posibilitaţii recunoaşterii Transnistriei şi integrării acesteia în Federaţia Rusă. Deputatul rus, originar din Transnistria, a invocat faptul că România ar putea recurge la manevre militare pentru a anexa Republica Moldova.
La rândul lor, analiştii de la Chişinău consideră că dacă Ucraina va ceda în faţa agresiunii ruseşti, atunci se poate afirma că „Moldova va fi ocupată de Rusia din nou” şi consideră că este necesară o convocare a Parlamentului Republicii Moldovei, pentru adoptarea unei declaraţii în legatură cu agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, Republica Moldova trebuie să ceară UE şi SUA asigurarea protecţiei din partea NATO.
De altfel, şeful Comitetului pentru Informaţii de la Casa Albă, Mike Rogers, a declarat recent că R. Moldova ar putea fi următoarea „victimă a agresiunii ruse”. „Vladimir Putin intenţionează să extindă zona-tampon a Rusiei, aşa cum o face în Ucraina. Cred că Moscova îşi doreşte să extindă zona-tampon nu atât prin ocupaţie, cât prin influenţă. Iar următoarea va fi Moldova şi vor urma şi alte regiuni. Interesul Rusiei este să împingă cât mai departe această zonă-tampon”, a apreciat oficialul american.
În context, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a anunţat în urma evenimentelor din Crimeea că Moldova pledează pentru respectarea suveranităţii şi integritaţii teritoriale a Ucrainei şi pentru respingerea violării principiilor dreptului internaţional. La rândul său, premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a menţionat că „tensiunile dintre proruşii din Crimeea şi proeuropenii din Ucraina amintesc de conflictul separatist din Transnistria”. „Ceea ce se întâmplă în Ucraina arata că, în cazul în care o ţară nu reacţionează imediat la pericolul separatismului, acesta riscă să se răspândească în întreaga regiune”, a declarat premierul Leancă întrăun interviu pentru Europa Liberă.
Premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, s-a aflat luni într-o vizită oficială în Statele Unite, unde a primit un mesaj puternic de susţinere din partea preşedintelui Barack Obama. Liderul american a asigurat că Statele Unite vor face tot posibilul pentru stabilizarea situaţiei din regiune. Statele Unite vor „susţine enorm parcursul european al Republicii Moldova, înţelegem că acest drum nu este unul uşor, susţinem integritatea teritorială si suveranitatea Republicii Moldova”, a afirmat preşedintele Obama, potrivit unui comunicat al Guvernului de la Chişinău.
La rândul său, secretarul de Stat american John Kerry a anunţat că SUA vor creşte ajutorul economic pentru Republica Moldova. „Îmi pare rău să spun, dar Rusia face presiuni asupra Republicii Moldova în special în ceea ce priveşte resursele energetice”, a subliniat John Kerry.
Potrivit IPN, SUA vor suplimenta cu 2,8 milioane de dolari ajutorul pentru Republica Moldova, sumă care se adaugă celor 4,7 milioane de dolari oferiţi deja de autorităţile de la Washington pentru susţinerea eforturilor de tranziţie la Chişinău.
Preşedintele Vladimir Putin a negat marţi că forţele ruse au intervenit în Ucraina, dar a avertizat că Rusia ar putea să trimită militari în fosta republică sovietică pentru a-şi proteja cetăţenii, relatează AFP.
Răspunzând, într-o întâlnire cu presa la reşedinţa sa de la periferia Moscovei, unui jurnalist care l-a întrebat dacă forţele ruse ocupă Crimeea, unde bazele ucrainene sunt încercuite de către persoane în uniformă dar care nu poartă vreun semn de identificare, Putin a răspuns „nu, (acestea) nu participă. Este vorba despre forţe locale de autoapărare”.
Secretarul de Stat american John Kerry, care a sosit marţi într-o vizită de câteva ore la Kiev, a denunţat foarte ferm, sâmbătă, „invazia şi ocuparea” Ucrainei de către Rusia, în contextul în care noile autorităţi prooccidentale au anunţat că mai multe mii de militari ruşi au pătruns pe teritoriul Crimeei în ultimele zile.
Putin a adăugat că o intervenţie militară rusă în Ucraina „nu este necesară, pentru moment”, dar că Rusia îşi rezervă dreptul de a recurge la „toate mijloacele” pentru protejarea cetăţenilor săi în această ţară care se află într-o gravă criză politică.
„Dacă luăm decizia să utilizăm forţele armate în Ucraina, ea va fi întru totul legitimă, în deplin acord cu dreptul internaţional, în măsura în care avem o cerere din partea preşedintelui legitim (Viktor Ianukovici). Obligaţiile noastre coincid, în acest caz, cu interesul nostru de a apăra oamenii pe care îi considerăm apropiaţi din punct de vedere istoric, cultural, economic”, a declarat el, precizând că în acest caz se va putea vorbi despre o „misiune umanitară”.
Acestea sunt primele declaraţii publice pe care Putin le-a făcut de la destituirea, pe 22 februarie, de către Parlamentul ucrainean a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, refugiat în Rusia.
„Avem o cerere din partea preşedintelui legitim” Viktor Ianukovici să efectuăm o intervenţie militară în Ucraina, a subliniat Putin, apreciind că acesta este în continuare şeful statului ucrainean.
„Există, din punct de vedere juridic, doar un preşedinte legitim. Este clar că nu are putere. Dar, am spus-o deja şi vreau să o repet, acest preşdinte legitim din punct de vedere pur juridic este, evident, Ianukovici”, a subliniat Putin.
El a apreciat că noile autorităţi prooccidentale de la Kiev au ajuns la putere printr-o „lovitură de stat”.
„Poate să existe doar o singură apreciere cu privire la ceea ce s-a întâmplat la Kiev şi în Ucraina: este vorba despre o lovitură de stat, anticonstituţională, despre o preluare a puterii prin arme”, a declarat Putin.
Preşedintele rus a apreciat, de asemenea, că Viktor Ianukovici „nu are viitor politic”. „I-am spus deja acest lucru”, a declarat Putin.
Forţe ruse care încercuiesc baza aeriană ucraineană de la Belbek, în apropiere de Sevastopol, în Crimeea, au executat foc de avertisment după ce militari ucraineni au încercat să se apropie, a declarat un ofiţer ucrainean pentru AFP.
Ruşii au tras focuri de armă în plan vertical, în timp ce un grup de aproximativ 300 de militari ucraineni se apropia de aerodrom, către ora locală 9.00 (şi ora Rmâniei), a declarat telefonic Oleksei Hramov, un ofiţer din cadrul bazei.
„Au tras mai multe focuri în aer şi au spus că vor deschide focul dacă aceştia continuă să se apropie”, a spus ofiţerul.
Militarii ucraineni s-au oprit şi au rămas în afara bazei, potrivit aceleiaşi surse.
Forţele ruse asediază baza de la Belbek, în cadru căreia se află zeci de militari ucraineni.
sursa: mediafax.ro