Dezvăluirile despre ce s-a întâmplat în ultimii doi ani în culisele sectorului bancar iau amploare.

După ce fostul şef-adjunct al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA, Mihail Gofman, a făcut ieri declaraţii răsunătoare despre cum mai multe persoane care au făcut parte din grupul secret pentru elucidarea situaţiei de la BEM, Banca Socială şi Unibank au fost înlăturate din sistem sau au sfârşit tragic, astăzi un fost şef de secţie de la Banca Socială mărturiseşte cum a fost intimidat, urmărit şi presat atunci când a început să adreseze întrebări, înţelegând că la bancă se întâmplă nişte procese dubioase.

Este vorba despre Sergiu Sagaidac, fostul şef al Secţiei prevenirea spălării banilor şi monitorizarea tranzacţiilor în cadrul Băncii Sociale, care a publicat un mesaj în care povesteşte în amănunt cum s-au desfăşurat lucrurile la Banca Socială în a doua jumătate a anului 2014 şi atentatele repetate la viaţa lui, începute imediat după ce şi-a dat demisia.

„De la 29 septembrie 2014, când am scris cererea de demisie, şi până în prezent, am avut 5 situaţii de accident rutier foarte stranii, iar la fiecare adresare la poliţie nu se întreprindea nimic. Deseori păţeam noaptea situaţii când intram în intersecţie să intre o maşină de culoare închisă, cu farurile stinse, pentru a provoca un accident, sau situaţii când pe hornul casei se toarnă lubrifiant utilizat de automobil care emană fum negru şi dioxid de carbon, iar poliţia nu întreprindea nicio măsură de identificare a făptaşului”, povesteşte Sergiu Sagaidac.

Mai mult, fostul şef de secţie de la BS nu crede că ex-deputatul Ion Butmalai, fost secretar al Comisiei parlamentare de Securitate, s-a sinucis, la fel cum nu crede că fostul şef al Serviciului IT, din cadrul Băncii Naţionale, a murit în urma unui „banal incident” sau că moartea fostului încasator care a ars cu tot cu arhiva BEM, Băncii Sociale şi Unibank este o coincidenţă.

„Aveam suspiciuni mari că Mihai Bologan, şeful Serviciului IT din cadrul Băncii Naţionale a Moldovei, membru al grupului secret de investigare a situaţiei din cele 3 bănci – BEM, Banca Socială, Unibank, Dumnezeu să-l ierte, care avea acces la informaţie despre frauda comisă, nu a murit din greşeală, urmare a unui banal incident. Aveam suspiciuni mari că Ion Butmalai, deputat în Parlament, membru al Comisiei de securitate, Dumnezeu să-l ierte, care avea acces la informaţie, nu a murit pentru că s-a sinucis. Încasatorul microbusului care a ars cu tot cu arhiva BEM, Băncii Sociale, Unibank, am mari dubii că este o coincidenţă şi că a murit pentru că s-a sinucis”, susţine Sergiu Sagaidac.

„Asta-i ţara în care trăim stimaţi concetăţeni – Republica Moldova, stat mafiot şi capturat. Dacă până în 2010 reglările de conturi se făceau prin clonare de dosare penale şi mijloace economice/financiare, din 2010 încoace suplimentar deja au loc şi omoruri, şi lichidări de martori”, mai spune fostul funcţionar al Băncii Sociale, precizând că urmează să vină şi cu alte dezvăluiri.

Vedeţi mai jos mesajul integral al lui Sergiu Sagaidac:

„Îmi spune Sergiu Sagaidac. Am fost şeful Secţiei prevenirea spălării banilor şi monitorizarea tranzacţiilor în cadrul Băncii Sociale S.A.

Pe data de 29 septembrie 2014, cu 2 luni înainte de faimoasa dată de 30 noiembrie 2014 şi până la iniţierea procesului de plasări interbancare, garanţii de Guvern şi administrare specială, am plecat din Banca Socială, nefiind de acord cu procesele care aveau loc, având mari semne de întrebare şi suspiciuni despre multe evenimente.

Am aflat despre fraudă din mass-media, începând cu 30 noiembrie 2014. Până atunci, activând în cadrul Băncii Sociale, aveam multe suspiciuni şi întrebări legate de procese, activităţi şi persoane.

După data de 29 septembrie 2014, viaţa mea a luat o cotitură total neaşteptată şi multe lucruri stranii începuseră să aibă loc în viaţa mea. La plecarea din Banca Socială am fost supus intimidărilor, monitorizării, incursiunii în viaţa privată, interceptării de convorbiri telefonice şi poştă electronică, care au continuat până la părăsirea teritoriului Republicii Moldova.

Secţia prevenirea spălării banilor şi monitorizarea tranzacţiilor în cadrul Băncii Sociale a fost creată la solicitarea unor persoane integre din cadrul Băncii Naţionale a Moldovei şi cu aportul meu.

Banca Socială era controlată integral de către Ilan Shor, dar toate cotele de participare erau divizate/splituite ca şi cum nicio persoană nu deţinea o cotă semnificativă şi nu exista un beneficiar final.

În cadrul activităţii în Banca Socială am modificat şi elaborat în redacţie nouă Regulamentul privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi Procedurile Cunoaşte-ţi clientul, am implementat monitorizarea tranzacţiilor cu abordare bazată pe risc, care nu se făcea deloc în acea bancă.

Am propus crearea Comitetului de Audit şi Conformitate subordonat Consiliului băncii, în scopul consolidării guvernanţei corporative.

Iniţiativa de creare a Comitetului de Audit şi Conformitate a fost refuzată din start.

Proiectele de acte normative au fost la maxim tergiversate de către Preşedintele interimar al Băncii Sociale S.A., Natalia Rahuba.

Am efectuat instruiri cu prezentări în powerpoint şi filmuleţe video din partea Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) privind obligaţiile legale şi morale a fiecărui angajat bancar de a combate spălarea banilor prin monitorizarea tranzacţiilor şi raportarea tuturor tranzacţiilor suspecte către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA.

Scopul acelor instruiri era de a sensibiliza angajaţii şi de a-i încuraja să se opună indicaţiilor verbale ilegale şi criminale, care de obicei se fac în sistemul bancar moldovenesc.

În cadrul activităţii mele în cadrul Băncii Sociale eram monitorizat şi urmărit de către securitatea băncii şi anume de Gheorghe Rusu şi Gheorghe Papuc, ambii generali în rezervă de poliţie. Aceştia încercau să mă provoace prin diverse persoane la luare de mită şi implicare în scheme de spălare de bani pentru a fi apoi şantajabil.

Cât activam în cadrul Băncii Sociale, am înţeles că acea bancă era controlată de către Ilan Shor pe motiv că acesta aproape zilnic era prezent la Banca Socială.

În momentul când am înţeles că situaţia este catastrofală şi mă poate afecta direct, nedorind de a-mi asuma daune morale, ştiind că ceva se întâmplă, dar neştiind ce anume concret, căci la acel moment erau prea multe necunoscute, am depus cerere de demisie.

Înţelegeam că datele şi informaţia dezvăluită public pe pagina Băncii Naţionale a Moldovei privind contul de profit şi pierdere, bilanţul etc. nu corespunde realităţii, căci banca înregistra o criză acută de capital şi lichidităţi.

Înţelegeam că Banca Naţională a Moldovei încerca să întreprindă unele acţiuni cum ar fi suspendarea unor operaţiuni şi anume interzicerea dreptului de a accepta noi depozite bancare, ulterior restricţiile date erau înlăturate/anulate, pe când trebuiau menţinute în continuare.

Înţelegeam că ceva se urzeşte, căci eram întrebat de Gheorghe Rusu, şeful securităţii Băncii Sociale, despre cum văd eu situaţia şi opinia mea privind acţiunile/măsurile Centrului Naţional Anticorupţie şi Băncii Naţionale a Moldovei, privind necesitatea raportării depozitelor/plasărilor interbancare către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA, lucru şi întrebări care mi se păreau suspecte. Ulterior, după câteva luni, am înţeles de ce erau aceste întrebări şi că frauda şi manipularea pieţei a fost comisă inclusiv prin intermediul plasărilor interbancare.

Pe Mihail Gofman, ex-şef al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA, îl cunosc din activitate ca pe o persoană profesionistă şi cumsecade.

În tot procesul acesta de organizare şi coordonare a fraudei erau declaraţii ale lui Veaceslav Ioniţă despre Filat, Caravita, BEM şi Banca Socială care a pornit procesul de evaluare a băncilor corespondente din străinătate privind respectarea normelor în domeniul prevenirii spălării banilor, la care trebuia să răspund şi să confirm în scris sub semnătură privată.

După lungi ezitări şi consultări cu unele persoane apropiate, mi s-a recomandat să nu semnez nimic, astfel că am depus cererea de demisie, care fusese acceptată agitat, cu discuţii cu securitatea Băncii Sociale, cu propuneri de avansare, cu contactarea părinţilor pentru a mă influenţa, dar înţelegând, de fapt, că se pune la cale o fraudă masivă şi că deja avea loc o manipulare a pieţei, căci informaţia dezvăluită public nu corespundea devărului, fiind şi eu de fapt o victimă a acestei informaţii denaturate, pe motiv că la baza deciziei mele de a mă angaja în cadrul Băncii Sociale a stat informaţia privind contul de profit şi pierdere, capitalul ponderat la risc, capitalul normativ total, indicele de lichiditate, care erau dezvăluite ca fiind în limitele prudenţiale.

Ulterior, am plecat la Moldova-Agroindbank, în speranţa de a scăpa de diavol şi de a avea parte de o viaţă mai liniştită.

Data de 29 septembrie 2014 – ultima zi în funcţia de şef al Secţiei prevenirea spălării banilor şi monitorizarea tranzacţiilor din cadrul Băncii Sociale SA, este o dată care o voi ţine minte toată viaţa, căci a schimbat totul în viaţa mea. De la 29 septembrie 2014 până în prezent am avut 5 situaţii de accident rutier foarte stranii, iar la fiecare adresare la poliţia sub conducerea pe atunci a lui Dorin Recean nu se întâmpla nimic şi nu se întreprindea nimic.

Aveam suspiciuni mari că Mihai Bologan, şeful Serviciului IT din cadrul Băncii Naţionale a Moldovei, membru al grupului secret de investigare a situaţiei din cele 3 bănci – BEM, Banca Socială, Unibank, Dumnezeu să-l ierte, care avea acces la informaţie despre frauda comisă, nu a murit din greşeală urmare a unui banal incident.

Aveam suspiciuni mari că Ion Butmalai, deputat în Parlament, membru al Comisiei de securitate, Dumnezeu să-l ierte, care avea acces la informaţie, nu a murit pentru că s-a sinucis.

Încasatorul microbusului care a ars cu tot cu arhiva BEM, Băncii Sociale, Unibank, am mari dubii că este o coincidenţă şi că a murit pentru că s-a sinucis.

Deseori păţeam situaţii gen noaptea când intram în intersecţie să intre o maşină de culoare închisă, cu farurile stinse, pentru a provoca un accident, sau situaţii gen când pe hornul casei se toarnă lubrifiant utilizat de automobil care emană fum negru şi dioxid de carbon, iar poliţia nu întreprindea nicio măsură de identificare a făptaşului.

Asta-i ţara în care trăim stimaţi concetăţeni – Republica Moldova, stat mafiot şi capturat. Dacă până în 2010 reglările de conturi se făceau prin clonare de dosare penale şi mijloace economice/financiare, din 2010 încoace suplimentar deja au loc şi omoruri, şi lichidări de martori.

Urmează.”

Sursa:jurnal.md