Protestul din 6 septembrie ar putea deveni un moment de răscruce pentru Republica Moldova. Această zi va fi un act de naştere a unei conştiinţe civice este evenimentul prin care oamenii înţeleg că puterea stă în ei înşişi. O spune fostul ministru al Educaţiei, Maia Sandu.Totodată, fostul ministru al Educaţiei spune că actuala guvernare, prin concertele pe care le organizează, denigrează încercările de constituire a unei societăţi civile.În acest context, Maia Sandu îndeamnă toţi oamenii să fie uniţi şi să fie alături de Republica Moldova, care este la o răscruce, precizând că elita politică se tem de mulţimea cetăţenilor uniţi sub o singura conştiinţă.  (mai mult…)

Portalul informațional Glasul.md este continuarea primului ziar în grafie latină din Republica Moldova „Glasul Națiunii”. Ediția tipărită a ziarului „Glasul Națiunii” a apărut din 1989 până în 2009. Decizia de a relansa ziarul în varianta online vine pentru a fi în pas cu rapiditatea schimbărilor prin care trece presa în prezent. Echipa Glasul.md își propune să vă ofere reportaje de calitate, știri bine documentate, comentarii și analiză politică și economică, interviuri care să ofere explicații, dar și promovarea valorilor societății noastre.

Inspectoratul Fiscal de Stat, care a fost astăzi supus unui atac fără precedent din partea Centrului Naţional Anticorupţie, susţine că acţiunile procurorilor reprezintă o tentativă de intimidare după ce inspectorii fiscali au descoperit fraude record la întreprinderea Metal Feros şi la un grup de firme din domeniul telecomunicaţiilor şi al exportului de metale. Menţionăm că atât domeniul exportului de metale cât şi telecomunicaţiile sunt controlate de prim-vicepreşedintele Parlamentului,Vlad Plahotniuc .

„Considerăm că nimeni nu trebuie să se sustragă cercetărilor organelor de drept, indiferent de statutul său, însă suntem îndreptăţiţi să credem că acţiunea de astăzi, însoţită de organizarea unui show mediatic de prost gust, nu are alt scop decât compromiterea şi intimidarea celor care sunt vizaţi.

În acelaşi timp, nu putem să nu observăm o stranie coordonare a evenimentelor din ultima perioadă, începută odată cu schimbarea radicală de atitudine a Serviciului Fiscal de Stat faţă de marii evazionişti, de firmele fantomă care practic, în acest moment, nu mai există. În acela şi timp, aceste percheziţii, neargumentate în nici un fel, au coincis şi cu controalele de la întreprinderea Metal Feros unde au fost descoperite fraude record în Republica Moldova.

Întâmplător sau nu, aceste acţiuni de intimidare, reflectate prin show-uri mediatice grosolane, au loc în exact aceea şi perioadă în care Serviciul Fiscal de Stat documentează acţiunile unui grup de firme din domeniul telecomunicaţiilor, al exportului de metale etc. Dacă iniţial, până acum câteva săptămâni, puteam vorbi doar despre ameninţări cu răfuiala fizică, iată că, din păcate, astăzi asistăm la un fenomen foarte periculos pentru un Stat de drept, mai precis atunci când instituţii ale Statului sunt folosite pentru intimidarea altor instituţii”, se menţionează în comunicatul de presă al Inspectoratului Fiscal de Stat.

Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, se declară îngrijorat de evoluţiile politice de la Chişinău şi îşi exprimă speranţa că reprezentanţii Alianţei pentru Integrare Europeană vor depăşi cu succes actualele neînţelegeri, astfel încât să nu fie periclitat procesul de integrare europeană al Republicii Moldova.

Într-un comunicat de presă făcut public astăzi, Corlăţean susţine că a avut în dimineaţa zilei de astăzi, convorbiri telefonice cu preşedintele Nicolae Timofti, ministrul moldovean de Externe, Iurie Leancă, şi cu alţi lideri politici de la Chişinău.

„Urmăresc îndeaproape evoluţiile în curs de la Chişinău. Personal, îmi exprim speranţa şi aşteptările Guvernului României, pe care de altfel le-am transmis şi direct, în cadrul unor convorbiri telefonice pe care le-am avut astăzi cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu vicepremierul şi ministrul afacerilor externe Iurie Leancă, precum şi cu alţi lideri politici din Republica Moldova, că formaţiunile componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană vor reuşi să soluţioneze rapid aspectele aflate în discuţie, astfel încât Alianţa să se poată concentra, în continuare, pe temele prioritare ale guvernării”, se arată în comunicatul Ministerului român de Externe.

Totodată, Corlăţean susţine că aceste temeri ale sale ţin de procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. „Ceea ce ni se par esenţial, în acest moment, sunt stabilitatea şi predictibilitatea, care sunt elemente de bază pentru continuarea, cu succes, a parcursului european al Republicii Moldova. Acestea au făcut, de altfel, posibile progresele înregistrate, în ce priveşte integrarea europeană a Republicii Moldova, ca urmare a eforturilor consecvente şi curajoase ale AIE. Consider că Alianţa are responsabilitatea, faţă de cetăţenii Republicii Moldova, să continue acest traseu pozitiv. Sper că în dezbaterile în curs la Chişinău vor fi avute în vedere, cu prioritate, interesul avansării reformelor democratice, statului de drept şi progresului pe linia apropierii de Europa, precum şi aşteptările existente la nivelul cetăţenilor Republicii Moldova. România va continua, pe aceste premise, să susţină ferm parcursul european al Republicii Moldova ”, se mai arată în comunicatul Ministerului român de Externe.

Şeful inspectoratului Fiscal, Nicolae Vicol, a fost reţinut de procurorii anticorupţie şi transportat la sediul CNA pentru interogări. Reţinerea a avut loc ca urmare a percheziţiei care a avut loc de dimineaţa la FISC.

Potrivit șefului Direcţiei de urmărire penală a CNA, Bogdan Zumbreanu, în cadrul percheziţiei efectuate la Inspectoratul Fiscal ar fi fost depistat un suport electronic care conţinea o interceptare telefonică ilegală care conţine discuţii private şi care a fost transmisă unor terţe persoane prin intermediul a doi ofiţeri anticorupţie din cadrul CNA. Zumbreanu a declarat că ofiţerilor vinovaţi de comiterea infracţiunii le vor fi intentate dosare penale pentru a fi traşi la răspundere.

„S-a depistat interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice de către angajații CNA. Pentru aceste acțiuni persoanele respective vor fi trase la răspundere. În cadrul perchezițiilor a fost depistat un suport electronic ce conținea interceptări ale unor discuţii private, care ţin de intimitate şi au fost transmise altor persoane. Unele persoane urmează să fie reținute în scurt timp”, a declarat Zumbreanu, citat de UNIMEDIA.

Între timp, pe internet au apărut imagini video în care se vede cum procurorii CNA percheziţionează maşina de serviciu a şefului de la FISC, Nicolae Vicol. Deocamdată, nu sunt clare motivele pentru care a fost reţinut Vicol, detalii în acest sens urmând să fie oferite în cadrul briefingului organizat de CNA la ora 14.00.

Liderul PL, Mihai Ghimpu, susţine că dosarele intentate de procurorii anticorupţie pe numele lui Andrei Usatîi şi Veaceslav Negruţa şi scandalul iscat pe marginea acestei situaţii au fost determinate de faptul că Filat ar fi „exploatat în scopuri politice” incidentul din Pădurea Domnească, produs la finele anului trecut.

Ghimpu a făcut aceste declaraţii aseară, în cadrul unei emisiuni televizate. Acesta a confirmat faptul că Centrul Naţional Anticorupţie, care a intentat aceste cazuri, rămâne a fi controlat de PD, fapt pentru care i-a cerut lui Viorel Chetraru, directorul CNA, să se abţină de la declaraţii politice, dar să acţioneze conform procedurilor legale şi să aştepte ca instanţa de judecată să decidă dacă cei vizaţi sunt sau nu vinovaţi.

„Dacă Filat nu ar fi exploatat tragedia din Pădurea Domnească, nici informația cu dosarele împotriva lui Usatâi şi Negruța nu apăreau. S-a început războiul”, a declarat Mihai Ghimpu.

Amintim că, în dimineaţa zilei de astăzi, un grup de mascaţi de la CNA au dat buzna la Guvern şi FISC sub pretextul că urmează să efectueze o serie de percheziţii  în baza dosarelor penale care vizează cele două instituţii.

Banca Naţională a Moldovei a stabilit pentru maine un curs oficial de schimb pentru un euro de 16 lei și 7 bani, iar pentru un dolar american – de 12 lei și 6 bani. La casele de schimb valutar, dolarul era cumpărat astazi cu 12 lei și 2 bani și vândut cu 12 lei și 9 bani. Un euro era cumpărat cu 16 lei și 13 bani și vândut cu 16 lei și 23 de bani.

Pe 13 februarie poetul, prozatorul şi dramaturgul Petru Cărare și-a sărbătorit ziua de naștere.

Partea cea mai durabilă a scrisului lui Cărare sunt parodiile, unde autorul îşi demonstrează talentul de a „imita” cu fidelitate modul poetic al unor autori (A. Lupan, N. Costenco, Em. Bucov, P. Cruceniuc, A. Busuioc, Grigore Vieru, V. Romanciuc etc.) şi de a plăsmui din interiorul tiparului împrumutat creaţii pro­prii, uneori superioare. Cărare şi-a adunat schiţele şi nuvelele în Zodia musafirului (1970) şi Între patru ochi (1979). A semnat şi un volum de Comedii (1988).

Petru Cărare a scris puțin, dar dens. Pentru poezia Scrisoare mamei, publicată în anii șaizeci ai secolului trecut, el a fost exilat mai departe de capitală, în codrii Teleneștilor. Probabil, că în surghiun a plămădit cartea Săgeți, apărută în anul 1972 la Editura ”Cartea Moldovenească”. A fost vreo două zile și în librării, pe urmă a fost strânsă de peste tot: din biblioteci, de pe la depozite. Avea un tiraj de 14000 de exemplare, tiraj dublu și cu onorariu solid. Numai că un cenzor vigilent, i se cunoaște și numele, dar să-l lăsăm să se odihnească în lutul patriei, a găsit în  Săgeți și niște vârfuri de lance otrăvite.  Cică insul cu pricina a telefonat direct la Secția de propagandă și agitație a comitetului central al partidului comunist și până în seară au zburat și niște capete nevinovate.  A fost concediat Octavian Şauga, redactorul cărții, care s-a pierdut mai apoi printre boschetarii târgului, pentru că devenise persona non grata.

Ziceam de surghiunul lui P. Cărare. Îl descifrăm și în poezia Bădița Ion, dedicată vărului Ion: ”De-un an nu-mi mai scrie/ Bădița Ion/ Să n-aibă hârtie?/ Să n-aibă creion?// Ba are hârtie/ Și are creion–/ Adresa nu-mi știe/ Bădița Ion.// De-un an, vai de mine,/ Tot vreau să i-o spui,/ Dar n-o știu, vezi bine,/ Nici eu pe a lui.// De-atâta nu-mi scrie,/ Nu-mi face plocon./ Pe unde să fie/ Bădița Ion?”

Dar nu asta i-a bulversat pe potentații zilei. Este în carte un capitol intitulat De dincolo de noi, care e ”din jungla deasă a capitalului”.

La prima vedere aceste poezii par a fi nevinovate, criticând capitalismul muribund și imperialismul putred. Iată doar câteva mostre.

Medievală

”Vrem pace!”—strigăm noi.

”Vrem pace!”—strigați voi.

Și ne pregătim de război

Și noi,

Și voi.

Și cum să nu-i pui pe jăratic pe bieții lucrători de partid, când li se spune pe de-a dreptul cine sunt, deși poezia are și un subtitlu Din jungla colonialismului, e clar ca bună ziua că-i vorba despre meleagurile noastre.

Oaspe nepoftit

(din jungla colonialismului)

Noi avem un hoț în casă,

Noi cu hoțul stăm la masă,–

Ne-a ieșit mai ieri în cale

Cu idei și cu pistoale,

Ș-acum să ne ia se-ndură

Și bucata de la gură.

Și-ncă altă noutate:

Ești dator să-i spui și frate.

Dar să-i dai în loc de pită—

Un calup de dinamită!

Desprindem și alte titluri la fel de îndrăznețe pentru acele vremuri  Înstrăinare, Problema glontelui din spate, Să fie drumul cât de lung.

Atâtea banchete și zaiafeturi se fac pe la curțile noastre împărătești și nimeni nu-și amintește, că la Ciocana, într-un bloc uitat de lume și de adevăr, își duce viața de azi pe mâine, un mare scriitor, cu o pensie de colhoznic sărac. Numai la parastase știm să vorbim frumos și s-o facem pe filantropii.

Ion Proca

Grigore Vieru ar fi împlinit 77 de ani… Dar nu a mai fost să fie. Și amintesc, cum acum patru  ani, de Bobotează, l-am invitat pe distinsul poet la lansarea cărții „Acasă la Arionești”.

– Nu mă simt prea bine, mă lupt cu o febră și inima nu mă cruță, a zis poetul. Și după o pauză avea să mă întrebe:

– Cine mai merge?

– Cimpoi, Ciocoi și un băștinaș, Anatol Timuș.

– Echipă bună. Dar copii vor fi?

– Cam la vreo mie.

– Spune-le sătenilor că vin. Mă voi scutura cumva de boli.

La Arionești Palatul de Cultură  e cam de mărimea Palatului Național. Sala arhiplină. Toți așteaptă cu sufletul la gură să-l asculte pe Vieru, să-i strângă mâna, să-i dea flori. Flori la mijlocul iernii, crăciuneii înfloriți în glastre, buchete aduse de pe la Dondușeni și Bălți. Și copiii numai ochi și urechi. Și poetul se simțea în apele sale. Începea câte o frântură de vers din Abecedar sau din Albinuța și se prefăcea a uita și atunci vocile a sute de copii îl ”ajută”:

Zum-zum-zum, cu mare zor,

Unde vreau, acolo zbor!

Și vocile copiilor se opresc grave și emoționate de bolta palatului de Cultură:

Nu mă-ntreabă nici un om

De ce stau la el în pom!

Ne întorceam târziu acasă. Pe la miezul nopții. Vieru era de o seninătate nemaipomenită. Povestea bancuri. Ne spunea că va aduna toate poeziile pentru copii într-o carte pe care o va numi ”Umbreluța spicului”. Copiii din Arionești îl lecuiseră.

Poetul se înțeleseseră cu Anatol Timuș că-i va scrie o dedicație pentru nepoțica sa Eva. Întrucât se afla internat la spitalul de sub turnul televiziunii, i-am făcut o vizită și cel mai bun bucătar al urbei, Anatol Timuș, a venit încărcat ca o albinuță.

– Nu mă atacați cu atâtea bucate, că eu țin dietă strictă. Aici, cu un etaj mai jos, e și Gheorghe  Urschi, un fel de Constantin Tănase al nostru. Ce-o să se mai bucure! Că dieta pentru el e o fudulie…

Atunci a fost ultima noastră întâlnire.

Ion Proca

Anul 2013 a început pentru liderii politici cu stângul. Criza din alianța de guvernare s-a agravat odată cu ieșirea la iveală a vânătorii din Pădurea Domnească. Cum s-au comportat și ce greșeli au făcut politicienii în ultima lună, aflați de la specialiștii în comunicare Ludmila Andronic, Cristian Saulea si Angela Stafii.

LUDMILA ANDRONIC

Acum voi încerca să le dau o apreciere strict din punctul de vedere al comunicării politice, menționând de la bun început că acest exercițiu a fost ratat de toți, punându-i în situații ridicole. Din păcate, incapacitatea lor de a comunica ne-a adus acolo unde suntem deja de 2 zile, iar moartea unui om, subiect tragic, de altfel, a fost exploatată într-un hal fără de hal. Din păcate, niciunul dintre ei nu a dat dovadă de simplă corectitudine și compasiune. Și încă ceva. Puteți să mă tăiați, dar nu cred că vreo unul dintre ei nu a știut de la bun început ce s-a întâmplat. Prea mică e Moldova ca o împușcătură de la Moara Domnească (așa se cheamă satul din preajma pădurii) să nu se audă la Chișinău.

VLAD FILAT

Prim-ministrul a călcat pe aceeași greblă pe care a călcat de mai multe ori – graba de a se detașa de evenimente. Poc-tronc, eu nu am treabă cu asta. Nimeni nu i-a cerut să ia apărarea celor vinovați, dar să arate puțin mai multă chibzuință în declarații chiar era cazul. În plus, a recunoaște că nu ai fost informat de propriii subalterni înseamnă a declara că ei nu respectă poziția ta de Prim-ministru și de șef de partid, or, în afară de Procuratură și Moldsilva în toate aceste evenimente au mai fost implicate MS și MAI.  Și, cel mai important, încă o dată a recurs la strategia sa preferată – s-a supărat.

VLAD PLAHOTNIUC

Dânsul nici usturoi nu a mâncat, nici gura nu-i pute. A avut acest comportament comunicațional la toate etapele și prin această anostitate a trezit și ciuda celor care erau până la moment indiferenți față de el. De fapt, el este persoana care a fost atacată absolut terț, datorită figurii care a vociferat informația despre vânătoare – Mocanu are socotelile lui cu Plahotniuc, de aceea accentele s-au mutat puternic spre el. Vă asigur că dacă primii despre vânătoare ar fi vorbit comuniștii, s-ar fi putut să avem cu totul alte victime politice. Anume de asta mă miră nonșalanța cu care vorbea despre vânătoare ca despre un sport pe care nu-l practică – este o  poziție cel puțin iresponsabilă. Mai bine tăcea!

MARIAN LUPU

Am o singură întrebare referitor la comunicarea Dânsului în toată această perioadă: Chiar era numaidecât s-o faci? A apărut și a comentat și când era cazul și când nu era.  S-a lansat în formule alambicate și greu de înțeles și fiindcă totul a devenit foarte complicat, oamenii au refuzat să-l mai asculte și să-l mai audă.

MIHAI GHIMPU

Acestui politician perioada respectivă parcă i-a luat frânele. Păcat, am mai spus-o public, că Ghimpu este un necioplit din punct de vedere al comunicării politice (când zic necioplit am în vedere că e încă neprelucrat).  S-a lansat iar în declarații deocheate, a făcut showuri, a tot dat din mâini și din pahare (lucru pentru care a fost, de altfel, taxat de Filat în Adresarea sa către națiune), dar nici pentru o clipă nu a divizat nici el evenimentul propriu-zis de jocul care s-a pornit în jurul lui. S-a luat de presă, lucru inadmisibil pentru un politician de rangul lui, apoi a încercat să se împace, apoi s-a luat de colegii de AIE, înciudat că s-a ajuns până aici. Domnule Ghimpu, practica arată că înainte de a vorbi e bine să-ți muști limba sau să numeri până la 10. Sau cel puțin până la 3.

VLADIMIR VORONIN

Doamne, putea să nu zică nimic, doar să-și frece mâinile mulțumit și să apară imaginea asta la televizor. Ca un corb care așteaptă momentul potrivit.  Dar toate declarațiile lui nu costă nici 3 copeici cu Lenin pe revers, dacă nu a catadicsit să apară la Ședința Comisiei de anchetă, după ce a tot declarat că știe amănunte, are dovezi, etc.

CRISTIAN SAULEA

Incidentul „Pădurea Domnească„ a fost un test de maturitate și profesionalism atât pentru politicieni, cât și pentru comunicatori. O situație de criză, prost gestionată poate degenera într-un război politic (pe bună dreptate), rezultatele le vedeți și dvs. În Moldova, cu părere de rău, comunicarea de criză este în comă și rămâne a fi un simplu termen de specialitate. Este regretabil că a murit un om, dar și mai de prost gust este când un comunicator se apucă să scrie scrisori în numele familiei suferinde. Unele lucruri trebuie să rămână TABU. Chiar dacă e o profesie delicată trebuie să rămânem ființe umane.

VLAD FILAT  

A jucat un rol decisiv în menținerea acestui caz pe agenda publică, dar a fost și un garant al netergiversării anchetei. A punctat decisiv în mai multe situații, optând categoric pentru demisia celor implicați în acest incident.

VLAD PLAHOTNIUC

A avut o prestanță destul de ștearsă, fiind pus în situația să se dezvinovățească. Ceea ce nu i-a ieșit prea bine. A comis un șir de greșeli strategice, astfel a agravat situația care și așa nu era una prielnică pentru partidul din care face parte. S-a detașat de acest incident, evitând să facă declarații în fața presei, ceea ce i-a permis să reducă din efectele negative asupra imaginii sale.

VLADIMIR VORONIN

A jucat foarte bine această „carte”, demonstrând că e încă prea devreme să fie trecut în „rezervă”. Tezele de discurs ale PCRM au redat perfect situația creată în urma incidentului, anticipând chiar și incapacitatea puterii de a elucida circumstanțele acestui caz tragic. A reacționat ca un lider al unui partid aflat în opoziție, contestând comportamentul partidelor din AIE și demascând pe alocuri paralizia unor structuri de stat. A profitat 100% în acest caz, plusând categoric la imaginea PCRM.

MARIAN LUPU

Acest politician are o pasiune aparte pentru elogii euristice care sfidează orice logică. Prin prisma declarațiilor sale bazate pe principii și valori ca formă și ca conținut, arată caraghios. Și în acest caz a fost confuz, autovictimizarea sa și a partidului din care face parte, nu a adus nimic bun.

MIHAI GHIMPU

A reacţionat tardiv, deşi lumea a aştepat o intervenție promptă din partea sa. A catalogat cele întâmplate drept un „accident nefericit”. A comunicat mai mult pe facebook și a încercat să facă o retrospectivă a primei îndeletniciri bărbătești – vânatul. Trebuie să recunoaștem că a ieșit un eseu destul de drăguț.

ANGELA STAFII

Comunicare nonverbală. O parte extrem de importantă a comunicării sociale este mesajul nonverbal și relația acestuia cu mesajul verbal. De obicei, comunicarea nonverbală vorbește despre sentimentele și atitudinile reale pe care le ascunde sau deține vorbitorul. Din această cauză cred că analiza mesajelor nonverbale este mai importantă decât cuvintele auzite.

VLAD FILAT

A avut o ținută echilibrată încercând să mascheze emoțiile care îl încercau. La un moment dat, Vlad Filat are gesturi copilărești, fapt care spune despre o anumită consternație și momente de incertitudine. Ideea centrală este că sau îi era frică să nu fie întrebat anumite lucruri sau era șocat de ceea ce se întâmplă. La audieri, gesturile au devenit mult mai echilibrate, pentru că a reușit să gândească totul și să ordoneze logic declarațiile. În general Vlad Filat dirijează bine emoțiile și transmite un mesaj nonverbal neutru. Îi trădează oboseala și enervarea doar gestul pe care îl face cu mâinile în buzunar și anumite microgesturi cu ochii.

VLAD PLAHOTNIUC

Este vădit deranjat de faptul că este făcut public un eveniment, care trebuie să rămână ascuns. Devine agresiv și ca tonalitate și ca poziție corporală atunci când este înconjurat de jurnaliști, la ieșirea din audieri. Deși în acest caz fața lui Plahotniuc nu demonstrează nicio emoție, apare un microgest cu buzele, care semnifică dispreț față de anumite întrebări. Este vorba în special de întrebările legate de procurorul general. Corpul înclinat un pic în față demonstrează aroganță și siguranța faptului că este un cîștigător. Vlad Plahotniuc este reticent la întrebările acordate și răspunde de parcă nu ar fi obligat nimănui.

MARIAN LUPU

Mesajul verbal, ca și cel nonverbal sunt concordante, în sensul în care folosesc subterfugii pentru a demonstra superioritatea. Este dificil să urmărești mesajul lui nonverbal pentru că îl acoperă cu o multitudine de fraze de neînțeles. Lupu își imaginează rolul de înțelept, care trebuie să îi învețe pe ceilalți cum să trăiască. Este evidentă apărarea intereselor propriului partid și în special ale procurorului general, pe care îl apără prin intensificarea tonului vocii și ridicarea sprâncenelor. Același gest se observă în momentul în care îl apară pe Vlad Plahotniuc și alți colegi de partid. Gesturile lui demonstrează lipsă de sinceritate, chiar dacă sunt extrem de rafinate. Este clar că Lupu este învățat să își ascundă gesturile.

MIHAI GHIMPU

Ieșirile lui Ghimpu sunt monumentale și din perspectiva patosului și din cea nonverbală. Gesturile deschise povestesc indignarea lui Ghimpu față de PLDM și tot ce înseamnă aceasta. Faptul că a fost absent în perioada când a fost anunțat rezultatul vînătorii și postările pe rețelele sociale înseamnă afișarea nevinovăției și lipsei de implicare în cazul Pădurea Domnească. Următorul gest, prin care șeful de la Moldsilva este demis vine să întărească mesajul și imaginea lui de justițiar. Gesturile de aducere a mâinii la gură demonstrează minciuna sau ascunderea anumitor informații. Ghimpu le folosește în fiecare discurs public. Mesajul pe care vrea să îl transmită este de onestitate și corectitudine în viața politică.

VLADIMIR VORONIN

Nu am văzut foarte multă implicare din partea lui Voronin în cazul Pădurea Domnească. În general, pentru a transmite un mesaj, Voronin folosește paraverbalul și sprâncenele. În acest caz, Voronin a transmis mesajul foarte clar că nu este treaba lui și că responsabilitatea pentru tot ceea ce s-a întâmplat revine alianței de guvernare.

“Răspundeți-vă, dar, cei mulți și tăcuți, ce nu ați fost auziți până acuma. Lumea își deschide porțile în așteptarea glasului vostru.

Domnul să ne ajute! ”

„Alianța este șansa noastră istorică. Noi riscăm să declanșăm alegeri parlamentare anticipate și să aruncăm în aer semnarea Acordului de la Vilnius. Asta ar însemna să aruncăm cu 50 de ani înapoi Republica Moldova”, a declarat azi dimineață liderul liberalilor Mihai Ghimpu.

Deşi nu a renunţat la replicile acide la adresa premierului, Ghimpu a încercat să se prezinte ca o jertfă a celor doi politicieni, Filat şi Plahotniuc, pe care ar fi fost obligat să-i tolereze din lipsă de alternativă. Totodată, Ghimpu a spus că „brandul AIE” aparţine PL şi că va face tot posibilul să păstreze Alianţa. În ceea ce priveşte solicitarea premierului de a renegocia Acordul de constituire a AIE, preşedintele liberal a respins-o categoric, menţionând că nu conţinutul acordului este problema, ci cei doi „vlazi” (Filat şi Plahotniuc), care ar trebui ambii să-şi dea demisia. „Ambii trebuie să plece din politică. Nu trebuie să ne pună pe noi să alegem între Acordul AIE sau unul dintre ei. Filat îşi dedică timpul luptelor şi nu îndeplinirii angajamentelor faţă de Uniunea Europeană, deşi suntem într-un an crucial. PL mereu a ales interesul poporului. PL poate fi pus doar în buzunarul poporului şi nu în cel al păpuşarului sau al contrabandistului”, a spus Mihai Ghimpu.

PLDM a denunţat acordul de constituire al Alianţei pentru Integrare Europeană, părăsind, în acest mod coaliţia de guvernământ. Anunţul a fost făcut de premierul Vladimir Filat în cadrul unui briefing susţinut miercuri, la ora 13.00. Potrivit lui Filat, începând cu ora 14.00 a aceleiaşi zile, PLDM nu mai recunoaşte prevederile din documentul care a stat la baza fondării AIE şi îşi îndeamnă colegii să purceadă la negocieri privind elaborarea unui noi acord.

Motivul invocat de Filat care a stat la baza acestei decizii, ar fi intenţia de a scoate instituţiile de stat şi justiţia de sub control politic şi repunerea acestora în slujba intereselor cetăţenilor Republicii Moldova. Premierul a făcut aluzie directă la prim-vicepreşedintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, pe care îl acuză că şi-a subordonat aceste instituţii, pornind de la interese de clan, oligarhice, în detrimentul celor cetăţeneşti. Drept exemplu, Filat s-a referit la tragicul incident din Pădurea Domnească, soldat cu moartea lui Sorin Paciu, caz pe care aşa-zisul păpuşar ar fi încercat să-l muşamalizeze, încercând astfel să-i ferească de răspundere pe cei implicaţi, printre care se numără înalţi funcţionari de stat aflaţi în slujba oligarhului.

Totodată, Filat a dat asigurări că PLDM va acorda, în continuare, susţinere politică actualului Guvern şi programului său de guvernare, îndemnându-şi colegii de coaliţie, dar şi cei din opoziţie să facă acelaşi lucru pentru a evita alegerile parlamentare anticipate. „Cel care va determina declanşarea alegerilor anticipate va trebui să-şi asume public acest lucru, respectiv să suporte consecinţele”, a spus premierul.

Precizăm că tot miercuri Comisia juridică pentru numiri şi imunităţi a Legislativului a avizat pozitiv proiectul de lege care presupune lichidarea funcţiei de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, ocupată în prezent de democratul Vladimir Plahotniuc. Proiectul de lege respectiv a fost înaintat spre avizare de către fracţiunea parlamentară a PLDM şi a fost susţinut de deputaţii comunişti. De aici reiese că, în cadrul următoarei şedinţe plenare a Parlamentului, deputaţii comunişti şi cei liberal-democraţi îl vor demite pe Plahotniuc din funcţia de prim-vicespicher, ceea ce înseamnă că actuala majoritate parlamentară se va destrăma.

–   Dle Ciobanu, s-a discutat foarte mult în ultimul timp la subiectul Băncii de Economii. Există motive de panică?

Trebuie să distingem două probleme foarte clare. Unu, la Banca de Economii, problemele sunt mai vechi și sunt cunoscute, iar doi, este o altă campanie lansată recent în șirul altora care au urmat după cazul Pădurea Domnească tocmai pentru a sustrage atenția de la evenimentul propriu-zis.

Probleme au existat la BEM, presa le-a relatat și ele își au originea în creditele neperformante acordate în 2006 – 2009, pe urmă istoria extrem de dubioasă cu Investprivatbank, așa și nu s-a mai spus cine a falimentat această bancă în ajunul alegerilor din 2009. Apropo, un detaliu foarte interesant care iarăși duce cu gândul la o anumită persoană, banca deja falimentată a fost vândută omului de afaceri român Sorin Ovidiu Vântu, care mai târziu a avut pretenții și față de statul Republica Moldova. În acel moment, 600 mln lei datorii față de persoanele fizice au fost puse în cârca BEM. Acum, jurnaliștii, fără a înțelege fenomenul, spun că a mai fost un astfel de caz, statul a mai ajutat cu 400 mln de lei. Păi bine, statul a fost nevoit, fiindcă a trecut respectiv datoriile Investprivatbankului. Apropo, celelalte datorii ale persoanelor juridice așa și au murit în Investprivatbank și acolo tot sunt persoane fizice deoarece sunt multe fonduri de investiții de zeci și sute de milioane. Mai departe, atacurile raider din 2011. Banca a fost devalizată de 18,5% prin 5 tranzacții foarte dubioase, prin hotărâri de judecată moldovenești care au plecat prin Noua Zeelandă până în Rusia. Iarăși niciun dosar finalizat.

Deci, problemele astea s-au agravat în timp, dar problema generală este că BEM este una din întreprinderile de stat care după cum cunoaștem sunt vaci de muls pentru partidele care respectiv le controlează. Să luăm Calea ferată, Aeroportul etc, toate, dar exclusiv toate, denotă o eficiență minimă.

–  Sunt multe din întreprinderile astea despre care s-ar zice că intenționat se falimentează ca să fie privatizate. BEM face parte din această categorie?

Cu siguranță face parte. Asta s-a văzut foarte bine pe parcursul anului trecut când se concentrau pachetele de către acționarii zis minoritari. Chiar a fost blocată activitatea Consiliului de administrare, tergiversându-se numirea sa mai mult de jumătate de an. Și aici aș vrea să atenționez asupra complicității, altfel nu pot să-i spun, a Băncii Naționale. Îmi este chiar stranie ieșirea la rampă a guvernatorului Drăguțan care arată cu degetul. Păi bine, ce a făcut Banca Națională din 2006 până acum? Ori situația aceasta s-a creat acum? Consiliul nou de administrație este instalat de 6 luni. Bine, dar el nu este magician și ar fi foarte naiv să credem că în 6 luni se poate redresa o situație care durează de ani de zile.

Acum, Gacikevici a fost în sfârșit arestat. Sperăm ca el să fie constrâns să spună unde au plecat banii. Presa a scris foarte mult. Schemele au fost foarte diferite: de la creditări dubioase, de la plecări de bani pe niște arende de 5 ani înainte, plătite în avans și tot așa mai departe, astea nefiind altceva decât furturi ordinare, până la ceea ce se numește presiune administrativă, adică impunerea băncii de a acorda credite neperformante unor întreprinderi de stat, iarăși de sute de milioane, cum ar fi Moldresurse, Air Moldova, credite care nu vor fi returnate.

În rest situația nu este de panică și în sfârșit nu știu prin ce miracol, dar Drăguțan de la un discurs dubios și absolut nedemn de un șef de bancă națională a trecut la un altul și spune că BEM stă pe un sac cu bani. Lichidități sunt, deci panica a fost provocată în mod intenționat. Este absolut vizibil pentru orice observator cine lansează. Se iau așa-ziși analiști, prin ei se lansează un zvon, după care media care este afiliată păpușarului face din asta știrea nr. 1.

–    Pentru recapitulare: cât este politică și cât este economie în subiectul BEM?

Economic, probleme există, dar nu sunt catastrofale. Statul aproape în toate întreprinderile a demonstrat că este un gestionar prost, dar cu o minimă voință politică și profesionalismul managementului situația se poate redresa ori, argumentul este foarte simplu: nicio guvernare de orice culoare nu o să-și permită să ducă de râpă această bancă. Interesul vine exact din altă parte: din politică și mai exact de la adversarii premierului care acum vor să facă mare tam-tam. Dar uitați-vă la ce culme de cinism se ajunge. Legătura s-a făcut foarte simplu: se ia un adevăr „la bancă sunt probleme”, iar mai departe vor spune că Filat a furat banii pensionarilor. Mie mi-e jenă. Aceasta nici măcar manipulare nu este.

–  Dincolo de ce scrie presa noastră, mai scrie și presa internațională, ceea ce îngrijorează mai mult. Mă refer la scandalul internațional, numit lista lui Magnițchi.

Da, avem acest caz și mai avem cazul Unibank, o bancă care de asemenea a fost folosită în scheme dubioase. Aici trebuie să atragem atenția asupra unui alt element important. Atâta timp cât n-o să aflăm cine sunt acționarii reali sau beneficiarii reali atâta timp noi vom avea probleme de genul ăsta. De ce BEM a scăzut 10 poziții în 2011, dar Mobiasbanca a crescut cu 10 poziții? Fiindcă stă un Societe Generale în spate care vine cu managementul lor și cultura lor corporativă. Se spune că la noi 70 la sută sunt acționari străini. Stați un pic, acestea sunt off shore-uri. Eu vreau să fie scris Raiffeisen Bank, Societe Generale etc. Atunci vom avea un sistem performant.

– În aceste cazuri de spălare de bani, mai exact în cazul Magnițchi, cei care controlează sistemul bancar au autorizat tranzacțiile?

Sume de genul acesta nu pot trece nevăzute. Atunci când se fură câteva milioane asta e la discreția managerului, însă când vorbim de 450 mln e clară implicarea. Orice schemă de spălare de bani, ori spălarea este introducerea într-un circuit oficial a unor bani murdari, presupune așa-zisul “откат”, adică un anumit procent îl iau cei care legalizează acești bani. Procentul poate fi destul de mare, chiar până la 20%. Prin urmare calculați și dvs cât ar fi din 450 mln.

– Are nevoie Republica Moldova de o bancă a statului?

Vă voi spune punctul meu de vedere. Unii spun că ar trebui să avem o bancă investițională, dar cu trecerea timpului eu mă conving tot mai mult că statul nu poate gestiona corect o instituție bancară. În momentul în care statul devine gestionar apare ispita de a se fura, fiindcă atunci când furi de la stat s-ar părea că nu furi de la nimeni și asta nu este penalizat. Dacă ne amintim despre furturile de la Moldagroindbank atunci observăm că s-a făcut mai mare gălăgie, presiunea a fost mai mare pentru că este o bancă privată. De la BEM însă au fost furturi nu mai mici, dar s-a vorbit mai puțin. Avem multe alte exemple unde șefii ridică salarii grase, dar întreprinderile generează doar datorii: Termocom, Air Moldova. Ele toate ar trebui privatizate. Mai există așa un mit că sunt întreprinderi strategice, de exemplu Calea Ferată, Moldtelecom despre care se spune că nu ar trebui privatizate. Eu chiar nu înțeleg de ce nu.

–  Dar există un risc și în cazul privatizării. Gura târgului spune că tot politicienii sau oamenii de afaceri din politică ar privatiza aceste instituții pentru a le transforma în propriul business?

Aici este important un aspect: procesul de privatizare trebuie să fie transparent și eu prefer să vină investitori cu nume, nu off shore-uri. Avem exemplu reușit în telecomunicații. Avem doi operatori de telefonie mobilă pe piață care ne oferă servicii de calitate și concurență onestă. Am auzit că s-a invocat motivul că „noi am vrut să luăm pe Moldtelecom un miliard, dar ei ne dau 200 mln”. Opinia mea este extremistă: eu l-aș da pe un dolar absolut tot și peste 5 ani veți vedea că ei sunt cei mai mari plătitori la buget.

–  A existat o inițiativă a premierului în care se insista asupra realilor patroni ai off shore-urilor. Credeți că inițiativa va fi dusă la bun sfârșit?

Aici ajungem la întrebarea de ce Parlamentul nostru în anumite domenii mai sensibile, mai bine zis domenii cu interese, tergiversează adoptarea unor astfel de inițiative. Ne amintim situația cu Metalferosul. Care e problema? S-a liberalizat piața. Nu, s-au invocat tot felul de motive ca să nu să se liberalizeze. Aceasta este o gaură neagră despre care s-a scris și care face bani în afara bugetului. Iarăși sunt sceptic. Inițiativa este una bună. Minimul meu de optimism are la bază presiunea FMI-ului, presiunea din exterior care îi obligă pe ai noștri să voteze în ceasul al douăsprezecelea desigur cu virgulele moldovenești de rigoare.

Vă mulțumesc.

Era anul de graţie 1989…

Poate aceeaşi ţară, poate acelaşi popor. Cetăţenii, însă, erau, fără niciun dubiu, alţii. Imaginea socială a acelor vremuri, de acum 24 de ani, imortaliza geneza libertăţii. Oamenii străzii politice, ai revendicărilor, ai dorinţei de sacrificiu. Schimbarea avea un cu totul alt sens, cuvântul era cuvânt și era căutat chiar și acolo unde nu era posibil să fie. Onoarea era onoare, tancurile erau tancuri și cei care le opreau cu preţul sacrificiului suprem nu erau doar nişte temerari ci, mai degrabă, nişte proscrişi.

Eram împreună, acolo, în mijlocul unor mulţimi consistente, pline de sens, la adăpostul unei simţiri instinctive, mărşăluind în faţa unui imperiu furios şi răzbunător.

“Limbă, alfabet!” “Limbă, alfabet!” Iată armele noastre strategice, “nucleare şi balistice” care au înghenunchiat, fără drept de apel, cel mai fioros colos al istoriei.

Era, ca şi astăzi, 15 februarie.

La  Chişinău apăruse GLASUL. Primul ziar în grafie latină aducea Doina lui Eminescu îmbrăcată în “veşmântul fiinţei noastre”. Asta-şi doreau scriitorii, asta-și dorea această populaţie trezită din “somnul cel de moarte”, ţinută decenii şi decenii la rând în minciună şi teroare.

Prin parcuri şi cafenele, în şcoli şi spitale, în transportul public şi pe oriunde se putea, Glasul era citit, de cele mai multe ori, pe silabe, savurat ca o enigmă, dus acasă şi păstrat ca busuiocul de la  icoană.

Dacă am fi ştiut, atunci, ce ne aşteaptă, ce se va întâmpla peste douăzeci de ani, cum vor fi pângărite revendicările noastre ancestrale şi celeste, poate că am fi rămas până astăzi acolo, în inima libertăţii, pentru a nu permite neaveniţilor să ne sacrifice idealurile.

Imaginea socială a acestor vremuri trebuie schimbată. Geneza libertăţii e în pericol. Avem, însă, oameni care pot atinge dimensiunea de altădată a revendicărilor, a dorinţei de sacrificiu. Schimbarea trebuie să aibă loc în cu totul alt sens, cuvântul trebuie să fie cuvânt şi să fie căutat chiar și acolo unde nu mai e posibil să fie. Onoarea  trebuie să fie onoare, lumina trebuie să fie lumină.

Glasul intră iarăşi în Cetate…