În Republica Moldova a fost declarată stare de urgență în sănătate publică la nivel național, începând din 10 septembrie până pe 30 octombrie. O decizie în acest sens a fost aprobată de Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică.
Potrivit deciziei, începând cu 11 septembrie, persoanele cu vârsta de peste 18 ani vor avea acces la evenimentele desfășurate în aer liber – spectacole, concerte, festivaluri – precum și la evenimentele în spații închise – cluburile de noapte, ringurile de dans, teatrele, cinematografele, sălile de concerte și alte evenimente – în baza următoarelor condiții:
– prezentarea certificatului de vaccinare anti-Covid cu schema completă, după 14 zile;
– sau a testului negativ la Covid PCR/antigen;
– sau a actului de prezență a anticorpilor anti-Covid, valabil timp de 90 de zile din data investigației.
Ala Nemerenco, ministra sănătății, a precizat că, în termen de cinci zile, ministerul va prezenta comisiei versiunea a treia a planului de prevenire și răspuns la infecția cu Covid-19.
Poliția Republicii Moldova a anunțat despre demisia lui Marin Maxian, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției (IGP), și cea a lui Oleg Pasat, șef adjunct al Inspectoratului Național de Investigații (INI).
„În contextul noilor politici din domeniul resurselor umane și a managementului instituțional, conducerea Inspectoratului General al Poliției a acceptat astăzi două demisii ale unor angajați cu funcții de conducere. Este vorba despre domnii Marin Maxian, șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției și Oleg Pasat, șeful adjunct al Inspectoratului Național de Investigații. Prioritatea de bază a instituției noastre este crearea unei echipe consolidate, care să activeze în beneficiul tuturor cetățenilor pentru a le oferi siguranța pe care și-o doresc”, comunică IGP.
Amintim că recent, președintele legislativului, Igor Grosu, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că aflarea lui Marin Maxian la IGP al MAI „este o rușine” și că „dacă astfel de specimene nu vor fi tolerate în sistem – instituția va căpăta încredere”.
Teatrul „Eugen Ionescu” își redeschide ușile pentru iubitorii de teatru. Ministerul Culturii anunță că luna septembrie vine cu 3 premiere, totodată cu revenirea în scenă, după 20 de ani, a actorului Petru VUTCĂRĂU.
„11 și 12, 18 și 19 septembrie vor aduce publicului premiera spectacolului „Regele Lear” la Teatrul Național „Eugene Ionesco”. Spectacol care va surprinde publicul cu o prestație excelentă a redutabililor actori ai teatrului.”- anunță Ministerul Culturii.
Vedeți mai jos întreg repertoriul stagiunii 2021-2022:
LEAR Autor: William SHAKESPEARE Regia: Mihai ȚĂRNĂ Tragedie; Premiera: 11 septembrie
Fiți sănătos, domnule! Autor: Pierre CHESNOT Regia: Petru VUTCĂRĂU Comedie; Premiera: 24 septembrie
O zi din viața lui Helen. Autor: Helmut PESCHINA Regia: Sergiu CHIRIAC Comedie; Premiera: 30 septembrie
Poveste de CrăciunAutor: Charles DICKENS Regia: Antonina DOBROLIUBOVA (Rusia)
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, marţi, că pentru România rămâne esenţial “triunghiul de aur” al politicii externe a ţării noastre, respectiv creşterea rolului în Uniunea Europeană şi în NATO şi aprofundarea şi dezvoltarea Parteneriatului strategic cu SUA.
“Pentru România, rămâne esenţial ceea ce numeam, la o întâlnire a noastră anterioară, ‘triunghiul de aur’ al politicii externe a României: creşterea rolului nostru în Uniunea Europeană şi în NATO, respectiv dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii”, a transmis Klaus Iohannis, într-un discurs susținut la debutul Reuniunii Anuale a Diplomației Române în care a vorbit și despre provocările generate de Rusia și China, precum și relațiile speciale strategice cu state precum Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia, Turcia, Marea Britanie și Republica Moldova
“Concomitent, în plan intern, avem nevoie de o strânsă cooperare interinstituţională, dublată de cooperarea dintre autorităţi şi societate, pentru a întări România în faţa riscurilor şi a provocărilor actuale, dar şi viitoare. Rezilienţa noastră, ca stat şi societate, trebuie consolidată şi printr-o ancorare mai profundă a tuturor cetăţenilor noştri în valorile fundamentale democratice, europene şi euroatlantice. Şi pe această dimensiune de acţiune diplomaţia română are un rol de jucat: trebuie să continuaţi să fiţi interfaţa noastră, care semnalează şi aduce în ţară lecţiile învăţate pozitive, benefice modernizării României”, le-a comunicat șeful statului ambasadorilor și șefilor de misiuni diplomatice ale României.
Încă din debutul alocuțiunii sale, președintele Klaus Iohannis a apreciat faptul că diplomaţii români s-au implicat cu rezultate foarte bune în “bătălia” privind pandemia de COVID-19, în beneficiul direct al cetăţenilor români și a subliniat că noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării, adoptată anul trecut, ia în considerare noile tendinţe cu care se confruntă România în context pandemic, cu impact major asupra securităţii şi relaţiilor internaţionale.
În acest context, el a apreciat faptul că la nivelul diplomaţiei române se derulează un exerciţiu permanent de reflecţie strategică şi faptul că în acest an reuniunea diplomaţiei are în centrul său o dezbatere privind conceptul de rezilienţă.
“Diplomaţia joacă un rol de prim rang în eforturile la nivel naţional şi european de a răspunde noului context internaţional şi de a ne putea adapta continuu şi vizionar provocărilor cu care ne confruntăm. Trebuie să participăm concret, solid, la acţiunea comună, în Uniunea Europeană, în NATO şi cu partenerii cu care împărtăşim aceleaşi valori şi acelaşi mod de abordare, pentru a apăra interesele strategice care ne unesc şi pentru a scădea dependenţa de partenerii cu conduită şi obiective contrare acestora. De aceea, diplomaţia română trebuie să rămână angajată, mai ales în procesele de reflecţie în curs din cadrul NATO şi al Uniunii Europene, în ceea ce priveşte conceptul cuprinzător al rezilienţei, pentru identificarea răspunsurilor celor mai potrivite şi mai eficace la noile provocări şi schimbări”, a spus preşedintele.
Președintele s-a adresat diplomaților români în deschiderea RADR, înaintea unor discursuri susținute și de premierul Florin Cîțu și președinții Parlamentului, Anca Dragu și Ludovic Orban.
Uniunea Europeană: Pe toate marile „dosare europene”, diplomația română trebuie să își crească capacitatea de a anticipa tendințe
În continuare, el s-a raportat la toate reperele principale ale politicii noastre externe. Cu privire la Uniunea Europeană, șeful statului a evocat construcția rezilienței Uniunii, făcând trimitere la tranziția verde și digitală, la funcționarea pieței unice, la planurile de redresare economică, la Uniunea Sănătății sau la relațiile externe.
“România s-a implicat activ la nivel european în demersurile comune din toată această perioadă dificilă. Am susținut necesitatea funcționării fără obstacole a Pieței Interne și am impulsionat măsurile care au vizat asigurarea coridoarelor verzi pentru tranzit. Am fost primul stat care a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene – rescEU stockpiling. În planul relațiilor externe, România și-a ajutat partenerii – din Uniune, din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina – cu echipamente medicale, cu echipe de medici și cu donații de vaccinuri. Aceste exemple întăresc argumentul că numai prin unitate și solidaritate pot fi depășite situațiile de criză și găsite cele mai bune soluții. Este un argument pe care vă îndemn să îl reiterați constant în dialogul dumneavoastră diplomatic. (…) Pe toate marile „dosare europene”, diplomația română trebuie să își crească capacitatea de a anticipa tendințe, de a identifica elementele strategice care vin în sprijinul promovării intereselor naționale. Vă încurajez să veniți cu inițiative pe care țara noastră le-ar putea implementa sau la care s-ar putea asocia, precum și de a pune în ecuație diverse alianțe și parteneriate în acest sens”, a continuat președintele.
El i-a îndemnat pe șefii de misiuni să continue demersurile de a urmări realizarea obiectivelor României la nivel european, de exemplu aderarea la spațiul Schengen.
NATO și relațiile transatlantice. Președintele evocă momentele speciale din relația România – SUA și le solicită diplomaților români să se implice în negocierea Conceptului Strategic al Alianței Nord-Atlantice
În planul relațiilor transatlantice, Iohannis a indicat că România a continuat, prin acțiunea sa externă, angajamentul profund pentru consolidarea legăturilor dintre Europa și America de Nord.
“Viitorul parteneriatului transatlantic este esențial pentru reziliența comunității internaționale a democrațiilor. Speranța și dinamismul proiectate de Administrația Biden în relația transatlantică nu trebuie irosite. La nivel bilateral, relația dintre România și Statele Unite ale Americii se bazează pe un Parteneriat Strategic solid și profund, pe încredere și predictibilitate, pe apartenența comună la valorile democrației, statului de drept și drepturilor omului”, a spus el, evocând două momente speciale care au loc anul acesta, când se 10 ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite, precum și 10 ani de la semnarea Acordului româno-american privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.
Iohannis a evocat și discuțiile avute cu președintele Joe Biden la summitul NATO sau în cadrul participării în premieră a unui președinte al Statelor Unite ale Americii la Summitul Formatului București 9, găzduit în luna mai în capitala României.
Referitor la NATO, președintele i-a îndemnat pe diplomați să se implice cu toată energia și viziunea în negocierea noului Concept Strategic al Alianței.
Potrivit șefului statului, în acest demers complex de negociere trebuie susținute o serie de priorități, precum întărirea posturii NATO, în mod coerent, pe tot Flancul Estic și consolidarea atenției strategice sporite pentru zona Mării Negre, susținerea partenerilor din Vecinătatea Estică și dezvoltarea capacității lor de a răspunde adecvat oricăror potențiale crize.
Relațiile strategice ale României și reușite diplomatice majore: Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență și Centrul european de securitate cibernetică
Președintele a vorbit și de reușite importante, cum este cazul inițiativei de a crea la București Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, al efortului diplomatic de excepție, din decembrie 2020, de a obține găzduirea la București a Centrului Uniunii Europene de competențe în materie de securitate cibernetică – primul organism al Uniunii al cărui sediu este obținut de țara noastră – și al trilateralei pe teme de securitate cu Polonia și Turcia.
Klaus Iohannis a subliniat și importanța formatelor în care România este implicată, enumerând Inițiativa celor Trei Mări, Comunitatea Democrațiilor sau Alianța pentru Multilateralism.
“Reuniunea desfășurată în aprilie, la București, la care au participat, pentru prima dată, Georgia și Ucraina, a fost organizată într-un moment extrem de oportun în contextul de securitate dificil creat de Rusia la Marea Neagră. În ceea ce privește cooperarea regională, Summitul din iulie, de la Sofia, a consemnat avansul Inițiativei celor Trei Mări prin continuarea implementării direcțiilor strategice stabilite la Summitul din 2018, de la București. Summitul din acest an a fost relevant și pentru că a prilejuit sublinierea importanței strategice pentru România a proiectelor Rail2Sea și Via Carpathia. Este fundamental să continuați să susțineți aceste proiecte, inclusiv finanțarea lor, pentru că sunt esențiale pentru dezvoltarea noastră și pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic. Semnificativă este contribuția țării noastre și la consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli, prin rolul nostru în Comunitatea Democrațiilor, inclusiv prin prelungirea Președinției României la acest for până în 2022, și, mai nou, în cadrul Alianței pentru Multilateralism, cu privire la care am aprobat anul trecut alăturarea României”, a declarat el.
Șeful statului a mai reiterat că acțiunile de politică externă ale României au urmărit și consolidarea celorlalte parteneriate și relații strategice sau cu caracter strategic ale României, precum și cu alte state de care ne apropie valori și interese fundamentale, nominalizând state precum Germania, Franța, Spania, Italia, Polonia, Turcia și Marea Britanie.
“Pe această bază, aprofundarea relațiilor și a parteneriatelor strategice cu state precum Germania, Franța, Spania, Italia rămâne o preocupare constantă. De asemenea, Polonia rămâne un partener apropiat al României, cu care cooperăm strâns în plan securitar și regional, și continuăm să dezvoltăm relația cu Turcia. Totodată, este important să menținem o relație consolidată de cooperare cu Regatul Unit – și lucrăm la actualizarea Parteneriatului nostru Strategic. Împărtășim valori și multe obiective comune, în domenii de acțiune precum combaterea schimbărilor climatice, a terorismului sau cooperarea intensificată de securitate la Marea Neagră”, a punctat el.
În afara spațiului european, România acordă o importanță necesară relațiilor cu parteneri de tip strategic de prim rang, ca Israel, Japonia, Republica Coreea și Canada.
Cum vede România relațiile cu China și Rusia
La finalul discursului său, Klaus Iohannis s-a referit și la provocările generate de Rusia și de China.
“Referitor la relația tradițională cu China, căutăm soluții compatibile cu interesele naționale la nivel securitar și în plan economic. Avem, în mod evident, în vedere sincronizarea cu abordarea strategică a Uniunii şi raportarea faţă de dinamica relațiilor partenerilor transatlantici cu acest actor global deosebit de important. (…) În ce privește Rusia, poziția noastră rămâne neschimbată: o relație normală depinde de revenirea la un comportament predictibil, bazat pe respectarea dreptului internațional. Continuă blocajele în soluționarea conflictelor prelungite, în timp ce militarizarea Crimeii și a Mării Negre rămâne îngrijorătoare”, a opinat șeful statului.
El a salutat acțiunea tot mai pronunțată a diplomației române la nivel regional pe dosarul conflictelor înghețate, prin eforturile de a oferi acestei teme vizibilitate și greutate sporite la nivel european.
De asemenea, s-a referit la demersuri coordonate cu alte state cu valori și obiective comune, inclusiv la acțiuni de impact, cum ar fi turneul comun în Caucazul de Sud al șefilor diplomațiilor din România, Austria și Lituania, în coordonare cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene. Vorbind despre vecinătate, președintele a reafirmat preocuparea puternică față de evoluția evenimentelor din Belarus și participarea activă a României la eforturile Uniunii Europene în acest dosar.
Republica Moldova: România sprijină, în continuare, obiectivul unui parcurs european ireversibil al țării vecine
O dimensiune specială în discursul șefului statului este dată de relația cu Republica Moldova.
“România sprijină, în continuare, obiectivul unui parcurs european ireversibil al Republicii Moldova, în special după alegerea în funcția de Președinte a doamnei Maia Sandu și alegerile parlamentare istorice din 11 iulie, câștigate de forțele pro-reformă și pro-europene. Ne menținem sprijinul consistent pentru cetățenii acestei țări, așa cum am dovedit-o prin fapte – am promis în decembrie, la vizita mea la Chișinău, un pachet substanțial de sprijin, care a fost îndeplinit și chiar depășit prin livrările a peste 500 de mii de doze de vaccinuri. Am discutat aprofundat cu doamna Președinte Sandu și pe 27 august despre angajamentul ferm și concret al României pentru prioritățile de reformă ale noului guvern. Acest sprijin, acordat în baza Parteneriatului Strategic bilateral pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, va crește exponențial, pentru a duce la apropierea de valorile democratice și europene, prin reforme autentice, în beneficiul tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Acest moment de foarte bun augur trebuie însoțit de un efort tot mai serios și aprofundat de reformă și transformare instituțională, care să crească astfel reziliența Republicii Moldova”, a declarat el, în contextul în care unul dintre invitații speciali ai RADR este ministrul de externe de la Chișinău, Nicolae Popescu.
Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 7-9 septembrie 2021, Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR), tema ediției din acest an fiind “Acțiunea diplomației pentru consolidarea rezilienței României”.
Invitații speciali ai ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu pentru reuniunea din acest an sunt: ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Nicolae Popescu, care va fi prezent la București în cadrul unei vizite oficiale; ministrul afacerilor externe al Republicii Elene, Nikos Dendias, care va efectua o vizită bilaterală în România; ministrul afacerilor externe și al cooperării internaționale al Republicii Italiene, Luigi Di Maio, care va transmite un mesaj video; ministrul afacerilor externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, ministrul comerțului, turismului și investițiilor al Australiei, Dan Tehan, Vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație și demografie, Dubravka Šuica, secretarul general al Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Helga Schmid, care vor avea intervenții live prin videoconferință; și secretarul general al Comunității Democrațiilor (CoD), Thomas Garrett, care va fi prezent fizic la București.
Tema principală a Reuniunii Anuale a Diplomației Române este centrată în jurul conceptului de reziliență, având în vedere creșterea importanței acesteia pe fondul pandemiei de COVID-19 și al provocărilor post-pandemice tot mai numeroase, mai sofisticate și mai eterogene.
O atenție specială va fi dedicată, de asemenea, analizării rolului consolidării multilateralismului în ansamblul măsurilor de adaptare la noul context geopolitic, importanței procesului asociat Conferinței privind Viitorul Europei sau cel privind NATO2030, precum și asupra necesității concentrării eforturilor diplomației române asupra unor teme emergente asociate tranziției digitale și diplomației climatice, creșterii rolului noilor tehnologii și securității cibernetice.
Ținând cont de prioritățile politicii externe a României, de evoluțiile globale și regionale și de subiectele majore de pe agenda internațională, RADR 2021 va identifica linii de acțiune concrete privind rolul diplomației române pentru consolidarea rezilienței pe plan intern și extern în lumea post pandemică, accentuând angajamentul pentru consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli și a abordării multilaterale, precum și susținerea pentru valorile democratice și dreptul internațional.
Ministerul Justiției a anunțat concurs pentru ocuparea funcției publice cu statut special de director al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Doritorii de a se înscrie în concurs trebuie să depună dosarul până în data de 28 septembrie.
Potrivit anunțului, candidații la funcție trebuie să aibă următoarele abilități:
La fel, se solicită ca eventualii candidați să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licență sau echivalente în unul din domeniile: drept, și/sau economie, și/sau administrare, și/sau criminologie și științe penale, și/sau educație și cel puțin trei ani de experiență profesională.
Dosarul care urmează să fie depus pentru participare la concurs va trebui să conțină inclusiv un concept de dezvoltare strategică, care va avea maximum 5.000 de caractere. Înscrierea în concurs se poate face personal, prin poștă sau e-mail.
Conducătorii autorităților publice aflate sub control parlamentar ar putea fi revocați din funcție, dacă se constată că își ignoră atribuțiile de serviciu. Parlamentul a votat astăzi un proiect de lege, care vizează modificarea mai multor acte normative.
Modificările propuse de deputați din PAS îi vizează pe șefii de la Comisia Națională a Pieței Financiare, Consiliul Concurenței, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, Consiliul Audiovizualului și Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.
Mai exact, proiectul prevede acordarea dreptului Parlamentului de a revocara din funcție membrii autorităților publice, dacă, în urma audierii rapoartelor anuale de activitate, se constată că persoana respectivă nu a executat corespunzător obligațiile, prerogativele sau atribuțiile sale de serviciu.
Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a propus ca proiectul să fie întors în comisie și să se vină cu un alt concept. Deputații BCS și cei din Partidul Șor nu l-au susținut.
Până acum, legislația nu prevedea pârghii de a efectua un control veritabil asupra activității autorităților publice autonome, responsabile în fața Parlamentului sau a conducătorilor lor. Potrivit art. 128 al Parlamentului, autoritățile sunt obligate să prezinte rapoarte anuale de activitate și, în baza lor, deputații pot adopta anumite hotărâri.
Direcția Națională Anticorupție din România a solicitat primăriei Sectorului 1 (București) contractele – privind devizele și studiile de fezabilitate pentru modernizarea mai multor licee și școli din Sectorul 1 din perioada administrației fostului edil PSD, Daniel Tudorache, au declarat pentru G4media.ro surse judiciare. Potrivit actualului edil, Clotilde Armand, „firma aleasă de PSD care a realizat devizele umflate are legături cu Vladimir Plahotniuc”.
În total este vorba de 6 astfel de contracte încheiate de primăria Sectorului 1 condusă de Daniel Tudorache cu firma Be Home Concept SRL din Sectorul 1, București.
„Direcția Națională Anticorupție a început cercetările cu privire la afacerile studiilor DALI (devize umflate și supraevaluate) pentru școlile din Sectorul 1 din perioada administrației PSD – Tudorache. Firma aleasă de PSD care a realizat devizele umflate are legături cu Vladimir Plahotniuc. Așa au „reparat” școlile pesediștii în fiecare an. De asta urlă disperați acum împotriva noastră. Că nu mai au cum să fure”, a scris Clotilde Armand pe Facebook.
Potrivit publicației Buletin de București, numai anul trecut firma Be Home Concept SRL a primit aproape 9 milioane de lei românești, echivalentul a 1,8 milioane de euro, de la primăria condusă de Tudorache pentru realizarea documentațiilor DALI.
Potrivit documentelor firmei Be Home Concept SRL publicate în Monitorul oficial al României, firma este deținută în acte de Elena Bejan din Găești, Dâmbovița.
În 2013, ea a devenit acționar unic după ce a preluat un pachet de 50% din acțiuni de la Mihail Antohii, un cetățean moldovean de 61 de ani, domiciliat la Chișinău.
Potrivit mai multor informații apărute anterior în presă, Mihail Antohii ar fi controlat o parte din traficul cu țigări dintre spațiul ex-sovietic și România.
O investigație evz.ro arăta cum 20 de lucrări de artă cumpărate de Darius Vâlcov, fost ministru PSD al Finanțelor, au fost descoperite de procurorii anticorupție într-un imobil care aparținea familiei Antohii, prin intermediul unor offshore din Belize. Clădirea de pe Strada Stockholm – acolo unde s-au descoperit operele semnate de Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Andy Warhol și mulți alți artiști faimoși – a fost renovată chiar de firma Be Home Concept.
„Potrivit Rise Project, firma Be Home Concept a renovat și vila lui Vladimir Plahotniuc din Pipera, fostul jupân de temut din Republica Moldova, fugit din țară și căutat pentru furtul miliardului de dolari din băncile moldovene”, notează G4Media.ro.
Autorităţile sanitare germane au avertizat miercuri că al patrulea val al pandemiei în Germania ar putea căpăta o dezvoltare „fulminantă’” în luna octombrie dacă nu va creşte numărul persoanelor vaccinate, până în prezent două treimi din populaţia germană fiind vaccinată anti-COVID-19 cel puţin cu prima doză, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
„Dacă nu reuşim să sporim în mod drastic vaccinarea, actualul val al patrulea poate căpăta o dezvoltare fulminantă”, a atenţionat la o conferinţă de presă preşedintele institutului Robert Koch (RKI) pentru boli infecţioase, Lothar Wieler.
Acesta a mai semnalat că datele cele mai recente privind evoluţia pandemiei COVID-19 în Germania arată că „vârsta medie a celor internaţi la ATI este tot mai mică” şi a apreciat că avansarea în procesul de vaccinare este ”oportunitatea noastră de a termina cu pandemia”.
În Germania au fost vaccinate anti-COVID-19 cel puţin cu o doză circa 54,9 milioane de persoane, respectiv 66% din populaţie, iar procentul celor vaccinaţi cu schema completă este de 61,6%.
„Deocamdată avem o pandemie a celor nevaccinaţi”, a remarcat la aceeaşi conferinţă de presă ministrul german al sănătăţii Jens Spahn.
Germania, ţară cu o populaţie de 83 de milioane de locuitori, a înregistrat în ultimele 24 de ore 13.563 de noi cazuri de COVID-19 şi 35 de decese asociate acestei boli.
Juristul Vasile Postolachi ar fi desemnat de comuniști în calitate de candidat la funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale, iar alți doi candidați din partea blocului vor fi propuși de socialiști.
Vasile Postolachi a fost membru al Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Chișinău în cadrul referendumului local din 2017 cu privire la demiterea primarului general al capitalei.
Amintim că și PAS și-a anunțat candidații la CEC. Este vorba de Angela Caraman, Alexandru Berlinschi, Ludmila Lupașco, Sergiu Gurduza și Alexandru Musteață. Anterior, Maia Sandu l-a desemnat pe expertul Pavel Postică în calitate de membru al CEC.
Angajații Serviciului Vamal au descoperit noaptea trecută, în jurul orei 23:00, aproximativ 250 de cutii cu țigări de contrabandă în remorca unui camion cu nisip.
Captura a avut loc în postului vamal intern de control „Hîrbovăț”, din Anenii Noi, susțin sursele Deschide.md.
Potrivit surselor portalului de știri, camionul, la volanul căruia se afla un șofer originar din Tighina, era încărcat cu nisip și urma a fi devamat, iar în timpul controlului vameșii au găsit în remorcă peste 250 de cutii cu țigări „Ashima” aduse prin contrabandă din stânga Nistrului. Fișa de parcurs a camionului era stabilit cu destinația finală în orașul Hîncești.
Oamenii legii au pornit o cauză penală în acest caz. Preliminar, captura pe piața neagră ar fi estimată la peste 250.000 de euro.
Astăzi, benzina costă 20 de lei și 52 de bani, cu 13 bani mai mult decât ieri și mai mare cu șapte bani este și prețul motorinei: se vinde la pompă cu 16 lei și 63 de bani. Nici prognozele experților economici nu sunt bune.
De la începutul lunii septembrie prețurile pentru combustibili au crescut deja a patra oară. Timp de o săptămână, prețul pentru carburanți a crescut cu aproape un leu. Majorările se întâmplă constant după ce ANRE s-a conformat inițiativei legislative a deputaților PAS și stabilește prețurile maxime de referință pentru benzină și motorină zilnic.
Experții economici susțin că creșterea prețurilor este nerezonabilă. Gheorghe Costandache a spus în context că s-ar putea să existe un acord de cartel pe piață și că „dacă prețul petrolului în piața mondială scade la 24 de dolari pe baril – prețurile din Republica Moldova vor rămâne aceleași.” Gheorghe Costandache mai susține că prețurile vor continua să crească și acest lucru poate fi documentat.
ANRE a publicat pe site-ul său oficial noile cifre. Astfel, în 9 septembrie, benzina cu cifra octanică A95 va fi mai scumpă cu nouă bani, iar motorina – cu trei bani. Respectiv, benzina numită va costa 20 de lei și 62 de bani per litru, iar motorina – 16 șei și 66 de bani per litru.
Ieri, Comisia parlamentară Economie, Buget și Finanțe a acceptat propunerea deputaților din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor de a invita la audieri reprezentanții ANRE.
Inspectoratul General de Poliție (IGP) are un șef nou, propus astăzi, 8 septembrie, Cabinetului de miniștri de către ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco. Iurie Podarilov a ocupat anterior funcția de director adjunct al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane.
Iurie Podarilov, după ce a ispășit 13 luni de închisoare în Penitenciarul nr. 13, a fost achitat definitiv într-un dosar pentru luare de mită, în care fusese condamnat la patru ani de închisoare, cu executarea pedepsei. La 17 iunie curent Curtea Supremă de Justiție a decis că fapta care i-a fost incriminată nu a fost comisă. Oficialul susține că acest dosar i-ar fi fost fabricat și este dispus să obțină tragerea la răspundere a persoanelor care se fac vinovate, scrie Anticorupție.md.
Iurie Podarilov, care a fost încarcerat și deținut în condiții inumane pentru fapte pe care nu le-a comis, este decis să obțină despăgubiri de la stat și prejudiciu moral. El va insista să fie trase la răspundere persoanele care i-ar fi orchestrat fabricarea dosarului și, respectiv, a probelor false și a susținut cu mai multe probe documentare că dosarul respectiv a fost instrumentat la comanda fostei conduceri a MAI, în frunte cu Alexandru Jizdan.
Serviciul de Informații și Securitate (SIS) s-a autosesizat în legătură cu declarațiile apărute în spațiul public cu privire la pretinsele acțiuni de șantaj împotriva jurnalistei Natalia Morari.
Instituția neagă acuzațiile și condamnă „orice tip de atacuri asupra libertăților fundamentale ale omului, presei independente și inviolabilității vieții personale”.
„Lansăm o invitație publică doamnei Morari în vederea elucidării circumstanțelor cazului dat și identității persoanelor care au întreprins cerințe ilegale la adresa acesteia în legătură cu activitatea sa profesională”, notează SIS. Instituția îndeamnă jurnalista să se adreseze la Procuratura Generală pentru inițierea unui dosar penal la subiect. „SIS activează în strictă conformitate cu legislația în vigoare și condamnă orice tip de atacuri asupra libertăților fundamentale ale omului, presei independente și inviolabilității vieții personale”, mai adaugă Serviciul.
„Ca urmare, lansăm o invitație publică doamnei Morari în vederea elucidării circumstanțelor cazului dat și identității persoanelor care au întreprins cerințe ilegale la adresa acesteia în legătură cu activitatea sa profesională. Totodată, considerăm oportună adresarea jurnalistei la Procuratura Generală în vederea intentării unui dosar penal la subiect. SIS își asumă acordarea sprijinului plenar în eventuala desfășurare a urmăririi penale”, se specifică in comunictul SIS
Precizăm că jurnalista Natalia Morari a anunțat că își suspendă „tempor” activitatea după ce a recunoscut că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.
În ultimele săptămâni eu sunt șantajată de către oamenii din SIS cu aceste detalii din viața mea personală. Se dorește supunerea mea ca jurnalist, dar asta nu va fi niciodată”, a anunțat Natalia Morari pe pagina sa de Facebook.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretele prin care a luat act de demisia miniştrilor USR PLUS şi decretele de numire a miniştrilor interimari.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat miercuri următoarele decrete, potrivit Administraţiei Przidenţiale: Decret prin care se ia act de demisia domnului Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului.
Decret prin care se ia act de demisia domnului Cristian Ghinea, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului.
Decret de desemnare a domnului Florin-Vasile Cîţu, prim-ministru, ca ministru al investiţiilor şi proiectelor europene, interimar. Decret prin care se ia act de demisia domnului Cătălin Drulă, ministrul transporturilor şi infrastructurii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului.
Decret de desemnare a domnului Dan Vîlceanu, ministrul finanţelor, ca ministru al transporturilor şi infrastructurii, interimar. Decret prin care se ia act de demisia domnului Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului.
Decret de desemnare a domnului Virgil-Daniel Popescu, ministrul energiei, ca ministru al economiei, antreprenorialului şi turismului, interimar. Decret prin care se ia act de demisia domnului Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului.
Decret de desemnare a domnului Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, ca ministru al cercetării, inovării şi digitalizării, interimar. Decret prin care se ia act de demisia doamnei Ioana Mihăilă, ministrul sănătăţii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului.
Decret de desemnare a domnului Cseke Attila Zoltán, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, ca ministru al sănătăţii, interimar.
Consiliul European a aprobat marţi o finanţare de 14,2 miliarde de euro pentru un grup de ţări care speră să adere la Uniunea Europeană, relatează DPA.Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Islanda, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia şi Turcia sunt ţările care au primit o asistenţă financiară preaderare pentru perioada 2021-2027, scrie agerpres.ro
Obiectivul finanţării este de a ajuta aceste ţări să adopte reforme în acord cu viitoarea lor apartenenţă la Uniunea Europeană. Fondurile vor fi distribuite în funcţie de eforturile de reformă ale acestor ţări, a precizat Consiliul European într-un comunicat.
Negocierile de aderare ale Turciei s-au blocat din cauza mai multor îngrijorări. Finanţarea vine la pachet cu un sprijin pentru ca aceste ţări să adopte reformele politice, instituţionale, legale, administrative, sociale şi economice necesare pentru respectarea valorilor UE şi pentru alinierea la regulilor, standardele, politicile şi practicile UE.
Votul Parlamentului European asupra acestei finanţări este aşteptat în septembrie, un pas considerat o formalitate.
Ministrul pe Situații Excepționale din Rusia, Evghenii Zinicev, a decedat încercând să salveze viața unei persoane. Tragedia s-a produs în timpul filmarilor unui video de instruire. Zinicev a încercat să salveze un membru al echipei de filmare, care a căzut de pe o stâncă în apă, dar a căzut și s-a lovit puternic de o piatră.
Zinicev avea 55 de ani și era ministru pe Situații Excepționale din mai 2018, când a devenit și membru al Consiliului de Securitate.
În 1987 el a devenit ofițer de securitate (KGB) al Uniunii Sovietice, serviciu pe care l-a continuat după destrămarea acesteia.
Din 2006 până în 2015, Zinicev a fost ofițerul atașat al lui Vladimir Putin, președintele Federației Ruse.
Ulterior, acesta a condus subdiviziuni importante ale FSB.
Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat azi coraportul pentru proiectul de hotărâre care prevede că activitatea CNA va fi supusă controlului parlamentar.
Autorii proiectului de hotărâre susțin că inițierea controlului parlamentar asupra activității CNA este justificată de necesitatea evaluării activității instituției în domeniul prevenirii și combaterii corupției.
Controlul parlamentar are scopul de a identifica domeniile în care activitatea CNA trenează, dar și generarea unor recomandări în vederea îmbunătățirii activității instituției.
Potrivit documentului, raportul cu privire la controlul parlamentar realizat urmează să fie prezentat în termen de până la 30 de zile în plenul Legislativului.
Proiectul de hotărâre urmează a fi examinat de Comisia securitate națională, apărare și ordine publică și apoi supus dezbaterilor în plen.
Avarierea unui bloc locativ, de pe strada Mihalcea Hâncu din orașul Hâncești, a condus la evacuarea a circa jumătate din locuitorii blocului. Unii au fost găzduiți de rude și prieteni, iar 2 familii au fost mutate temporar în căminul Şcolii Profesionale. Familiile care au rămas în clădire sunt timorate de o eventuală prăbușire a pereților fisurați. Fisurile de pe pereți și tavan continuă să se adâncească zi de zi.
Comisia pentru situații excepționale a evaluat cauzelea avarierii și a ajuns la concluzia că fisurile au apărut în urma spargerii unei țevi cu aprovizionare cu apă care trecea pe sub unul din colțurile clădirii.
„Problema s-a pornit din cauza unei defecțiuni a unei țevi cu alimentare cu apă. Pe sub pământ apa curgea, oamenii când au deschis acolo curgea un râuleț micuț sub clădire. Aceasta a fost cauza de la care a pornit procesul de tasare neuniformă a construcției și acolo unde a fost locul slab, acolo și a început procesul de tasare. Evident, că fisurile apărute timp de o lunp sunt destul de impunătoare. Trebuie să stabilizeze construcția, dar acest lucru se va întâmpla după ce se va scurge toată apa de sub acest bloc” – a declarat, expertul tehnic din cadrul Serviciului de Stat pentru Verificarea și Expertizarea Proiectelor și Construcțiilor, Tudor Axenti, citat de Info Curier Hâncești.
Funcționarul a mai declarat că deocamdată blocul locativ nu este în pericol de prăbușire și că după secarea locului, membrii comisiei vor lua o decizie finală în ceea ce privește soarta imobilului.
Sergiu Visan, proprietarul cele mai mari rețele de vânzare a auotmobilelor și pieselor auto „INTERAUTO”, ar fi fost reținut astăzi pe Aeroportul Internațional Chișinău având asupra sa 100 000 de lire sterline nedeclarate, echivalentul a 2.428.520 de lei conform cursului oficial.
Sursele Deschide.MD susțin că Sergiu Visan ar fi încercat să părăsească R.Moldova cu banii pe care nu i-a declarat. În acest caz a fost inițiată o cauză penală. Raisa Novițchi, ofițerul de presă al IGP, nu a răspuns la telefon pentru a confirma s-au infirma informația.
Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat avizul asupra propunerii cu privire la numirea Tamarei Gheorghița în funcția de secretar seneral al Parlamentului. Aprobarea vine după ce raportul de serviciu al Parlamentului cu Adrian Albu a încetat.
Tamara Gheorghița este doctor în științe administrative cu experiență de peste 20 de ani în managementul resurselor umane, evaluarea performanțelor și recrutare a angajaților și peste 15 ani de experiență în reforma serviciului public. Ea a fost implicată în elaborarea de politici pentru gestionarea resurselor umane.
În 2019, Tamara Gheorghița a fost consilier al prim-ministrului în domeniul administrației publice. De asemenea, ea a activat în cadrul Cancelariei de Stat, în calitate de șef de direcție, șef adjunct de direcție și consultant principal.
În perioada 2015 – 2017, Tamara Gheorgița a fost lector universitar la Academia de Administrare Publică.
Potrivit Regulamentului Parlamentului, secretarul seneral se numește în funcție de către Președintele Legislativului, cu consultarea prealabilă a Biroului permanent şi cu avizul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.