Cei doi alpiniști moldoveni, dispăruți în urmă cu câteva zile pe muntele Ushba din Georgia, în regiunea vestică Svaneti, au fost găsiți morți. Din cauza condițiilor meteorologice severe, salvatorii georgieni au reușit să-i găsească abia astăzi, scrie frontnews.ge.
Potrivit sursei, salvatorii nu au putut utiliza elicopterul în timpul operațiunii de căutare din cauza vânturilor puternice.
Amintim că autoritățile din Georgia au inițiat o operațiune de salvare a celor doi alpiniști originari din Republica Moldova, aflaţi într-o expediţie pe muntele Ushba în Georgia, încă la 3 septembrie, dar accesul în ultima locație cunoscută a cetățenilor moldoveni era dificil din cauza condițiile meteo nefavorabile. Acestea nu au permis accesul salvatorilor în zonă cu elicopterul, fiind detașată o misiune terestră.
Un automobil de model Honda, a lovit o femeie care traversa strada regulamentar. Femeia avea în brațe un băiețel, iar alături mergea fetița ei. Accidentul a fost înregistat astăzi la ora 8:30 pe strada Mihail Sadoveanu din sectorul Ciocana.
Potrivit oamenilor legii, șoferul, care a produs incidentul, a transportat personal victimele la spital. Din fericire, femeia și copiii nu s-au ales cu traumatisme grave.
La moment, oamenii legii stabilesc circumstanțele, iar în dependență de gravitatea leziunilor cu care s-au ales victimele, șoferul urmează a fi sancționat.
Cel puțin 17 pacienți dintr-un spital au murit în Mexic, din cauza inundațiilor puternice. Un râu s-a revărsat și apa a întrerupt alimentarea cu energie electrică, ceea ce le-a fost fatal bolnavilor cu Covid-19, care erau ținuți în viață de instalațiile de oxigen. Totodată, pe străzi s-au format puhoaie, blocurile și magazinele au fost inundate, iar sute de oameni din zonele afectate au fost evacuați. Miercuri dimineață, în sud-estul Mexicului s-a produs și un cutremur cu magnitudinea 7,1, care a provocat cel puțin o victimă.
Preşedintele mexican, Andres Manuel Lopez Obrador, a transmis un mesaj pe contul său de Twitter în care a scris că „este o zi foarte tristă” pentru Mexic.
Alte două persoane au murit din cauza inundaţiilor la Ecatepec, o suburbie a capitalei Ciudad de Mexico, unde numeroase străzi au fost inundate, a raportat presa mexicană. O mare parte a ţării a fost lovită de ploi abundente, în special luni, care au provocat revărsarea râurilor.
Într-un mesaj, însoţit de o înregistrare video, Zoe Robledo, directorul general al asigurărilor de sănătate mexicane (IMSS), care gestionează spitalul inundat, a precizat că 57 de pacienţi erau în unitate şi că în câteva minute acesta a fost inundată.
„În momentul în care curentul electric a fost tăiat în municipalitatea Tula, oxigenul a încetat să mai fie administrat” pacienţilor, a spus Robledo, precizând că 40 de pacienţi au supravieţuit.
Potrivit media locale, printre victime erau pacienţi cu COVID-19 sub asistenţă respiratorie. Imaginile difuzate media locale au arătat spitalul inundat şi personalul medical transportând tărgi prin apă.
Autorităţile au declarat că pacienţii care au supravieţuit au fost trimişi la alte spitale din regiune, scrie AFP, citată de Reuters.
Mai mulţi locuitori ai oraşului Codru din municipiul Chişinău au ieşit din nou în stradă, fiind nemulţumiţi că un agent economic vrea să construiască în zonă 5 blocuri cu 700 de apartamente.
Oamenii spun că pe terenul unde ar urma să fie ridicate clădirile sunt copaci care le protejează casele de eventualele alunecări de teren. De cealaltă parte, agentul economic spune că are toate actele în regulă şi nu va ceda, transmite publika.md.
Soţii Bîtlan trăiesc de 50 de ani la câţiva zeci de metri de terenul unde urmează să fie construit complexul locativ. Ei spun că agentul economic a defrişat deja mai mulţi copaci, iar de ceva timp, pe pereţii casei au apărut fisuri.
„În fiecare an sau la fiecare doi-trei ani, noi facem reparaţie şi întotdeauna se vede după tapetă că peretele se mişcă.
– Din cauza alunecărilor de teren?
– Clar lucru, clar lucru”, a spus Ion Bîtlan, locuitor al oraşului Codru.
„Aici drumul este în pantă şi copacii ţin pământul să nu alunece la vale. Dacă vor tăia arborii, vor fi alunecări de pământ”, a spus Zinaida Bîtlan, locuitoare a oraşului Codru.
Şi alţi vecini se arată îngrijoraţi de intenţia antreprenorului de a construi un complex locativ într-o zonă împădurită: „Dacă aici se vor construi cinci blocuri cu câte 15, 16 etaje, din câte zic cei din Primărie, nu ştiu, aici alunecări de teren întotdeauna au fost”.
Oamenii sunt indignaţi că autorităţile locale nu intervin pentru a-l opri pe agentul economic, care marţi a început lucrările de geodezie.
Astfel, aseară, circa 40 de persoane au ieşit în stradă pentru a-şi manifesta nemulțumirea:
„Asta e natură. Spre ce mergem noi? Hai să tăiem toate parcurile din Chişinău, toate pădurile, să construim case şi să facem bani pentru milionari”.
„Agentul economic ar putea veni aici, să spună de ce crede că ar trebui pădurea defrişată. El spune că a cumpărat acest teren, el a ştiut atunci că procură un teren împădurit. Acum spune că e terenul lui şi poate face ce vrea el, dar nu e chiar aşa”.
Agentul economic vizat nu a venit să discute cu oamenii, însă pe parcursul zilei de marţi le-a spus unor locatari că nu are de gând să renunţe.
Luna trecută, consilierii din oraşul Codru s-au cercetat câteva ore la acest subiect şi au decis că proprietarul terenului şi locatarii nemulţumiţi trebuie să ajungă la un compromis. Deşi a fost stabilită organizarea dezbaterilor publice, acestea nu au avut loc.
Compania de construcţii cere schimbarea planului urbanistic al terenului pentru a putea ridica cinci blocuri cu până la 15 etaje. Antreprenorul promite să investească încă 10 milioane de lei în construcţia unui drum pentru fluidizarea traficului în zonă.
Natalia Morari a scris pe pagina sa de facebook că tatăl fiului său, Rem, este controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Acesta este dat în căutare internațională și acum nu se află în Republica Moldova. Jurnalista a decis să facă această dezvăluire pentru că, spune ea, este șantajată de SIS și va lua o pauză din televiziune.
”Prieteni,
Există momente în viață când ai de luat decizii care sunt extrem de complicate, dar sunt unicele corecte. Un an în urmă eu am ales să creez o poveste în jurul fiului meu Rem pentru a-l proteja, înțelegând că asta este unica șansă ca el să aibă o copilărie liniștită în societatea noastră.
Pentru a-l proteja am fost nevoită să-mi găsesc refugiu în spatele unei legende. Am făcut-o cât am putut, dar pentru că urmează lucrurile care nu mai pot fi oprite, vreau să fiu eu cea care va spune totul.
În ultimele săptămâni eu sunt șantajată de către oamenii din SIS cu aceste detalii din viața mea personală. Se dorește supunerea mea ca jurnalist, dar asta nu va fi niciodată. Ironia sorții este că asta sunt tot acei oameni care au slujit cu dedicație și pe timpul lui Plahotniuc, tot ei sunt cei mai harnici și astăzi.
Tata lui Rem este Veaceslav Platon și o declar ca să nu mai existe loc de niciun fel de șantaj în privința mea și a fiului meu. Mulți dintre voi știți că eu des numeam TV8 un fel de primul copil al meu. Înțelegând că prin mine va fi lovit și el, am luat unica decizie corectă și anume să fac o pauză de emisie și să ies temporar din Consiliul de Administrație al televiziunii, despre ce am anunțat ieri colegii.
Rămân fondatorul televiziunii, care ține la ea mai mult decât își imaginau cei care au pornit acest atac asupra mea. Voi reveni la timpul potrivit, inclusiv cu un nou format de emisiune. Asta este ultima mea declarație despre viața personală. Va rog să păstrați dreptul lui Rem la o copilărie liniștită. Vă cuprind, Natalia”, a scris Natalia Morari pe pagina sa de Facebook.
Serviciul de Informații și Securitate s-a autosesizat în legătură cu declarațiile Nataliei Morari și a făcut un comunicat de presă.
„Lansăm o invitație publică doamnei Morari, în vederea elucidării circumstanțelor cazului dat și identității persoanelor care au întreprins cerințe ilegale la adresa acesteia în legătură cu activitatea sa profesională. Totodată, considerăm oportună adresarea jurnalistei la Procuratura Generală, în vederea intentării unui dosar penal la subiect, SIS își asumă acordarea sprijinului plenar în eventuala desfășurare a urmăririi penale”, se menționează într-un comunicat emis de SIS.
Doi moldoveni, un tată și fiul său, au dispărut în timp ce escaladau un munte din Georgia. Ultimele semne de viață au dat cu 10 zile în urmă. Salvatorii îi caută până acum.
Conform presei georgiene, cei doi escaladau muntele Ușba din regiunea Svaneti, transmite Știri.md.
Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene s-a autosesizat prin intermediul Ambasadei Republicii Moldova la Baku, acreditată prin cumul în Georgia, în legătură cu situația a doi alpiniști originari din Republica Moldova aflaţi într-o expediţie pe muntele Ushba în Georgia și din informațiile disponibile conform situației la ziua de astăzi, operațiunea de salvare inițiată de către autoritățile georgiene din data de 3 septembrie este în desfășurare.
Accesul în ultima locație cunoscută a cetățenilor moldoveni este îngreunată de condițiile meteo nefavorabile care nu au permis accesul salvatorilor cu elicopterul, fiind detașată o misiune terestră.
Responsabilii de la Ambasada Republicii Moldova la Baku, cât şi Consulatul onorific al Republicii Moldova la Batumi menţin legătura permanentă cu autorităţile locale şi membrii familiei cetățenilor moldoveni, fiind pregătiți să acorde asistenţă consulară de specialitate.
Președinta Maia Sandu a semnat ieri, 7 septembrie, un decret prin care Pavel Postică a fost numit membru al Comisiei Electorale Centrale. Anterior, Pavel Postica a deţinut funcţia de director de program în cadrul Asociaţiei Promo-LEX. În prezent, este manager de dezvoltare şi evaluare în cadrul Asociaţiei.
Președintele Klaus Iohannis a susținut, marți, la Palatul Cotroceni, un discurs cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române, desfășurate în format videoconferință. Acesta a făcut apel la diplomații români ca „pe toate marile «dosare europene», să își crească capacitatea de a anticipa tendințe, de a identifica elementele strategice care vin în sprijinul promovării intereselor naționale”. „Vă încurajez să veniți cu inițiative pe care țara noastră le-ar putea implementa sau la care s-ar putea asocia, precum și de a pune în ecuație diverse alianțe și parteneriate în acest sens”, a mai spus acesta. Președintele român a declarat că sprijinul, acordat în baza Parteneriatului Strategic bilateral pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, va crește exponențial, pentru a duce la apropierea de valorile democratice și europene, prin reforme autentice, în beneficiul tuturor cetățenilor Republicii Moldova.
„Noua Strategie Națională de Apărare a Țării, adoptată anul trecut, ia deja în considerare noile tendințe cu care ne confruntăm în context pandemic, cu impact major asupra securității și relațiilor internaționale.
Pe acest fond, apreciez faptul că la nivelul diplomației române se derulează un exercițiu permanent de reflecție strategică și mai ales faptul că în acest an reuniunea diplomației are în centrul său o dezbatere privind conceptul de reziliență, atât internă, la nivel statal, cât și la nivel extern, având ca punct de plecare perspectiva impactului pandemiei asupra relațiilor internaționale.
Diplomația joacă un rol de prim rang în eforturile la nivel național și european de a răspunde noului context internațional și de a ne putea adapta continuu și vizionar provocărilor cu care ne confruntăm.Trebuie să participăm concret, solid, la acțiunea comună, în Uniunea Europeană, în NATO și cu partenerii cu care împărtășim aceleași valori și același mod de abordare, pentru a apăra interesele strategice care ne unesc și pentru a scădea dependența de partenerii cu conduită și obiective contrare acestora.
De aceea, diplomația română trebuie să rămână angajată, mai ales în procesele de reflecție în curs din cadrul NATO și al Uniunii Europene, în ceea ce privește conceptul cuprinzător al rezilienței, pentru identificarea răspunsurilor celor mai potrivite și mai eficace la noile provocări și schimbări.
Pentru România, rămâne esențial ceea ce numeam, la o întâlnire a noastră anterioară, „triunghiul de aur” al politicii externe a României: creșterea rolului nostru în Uniunea Europeană și în NATO, respectiv dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.
Concomitent, în plan intern, avem nevoie de o strânsă cooperare interinstituțională, dublată de cooperarea dintre autorități și societate, pentru a întări România în fața riscurilor și a provocărilor actuale, dar și viitoare.
Reziliența noastră, ca stat și societate, trebuie consolidată și printr-o ancorare mai profundă a tuturor cetățenilor noștri în valorile fundamentale democratice, europene și euroatlantice.
Și pe această dimensiune de acțiune diplomația română are un rol de jucat: trebuie să continuați să fiți interfața noastră, care semnalează și aduce în țară lecțiile învățate pozitive, benefice modernizării României.
Dacă ne raportăm la unul dintre reperele principale ale politicii noastre externe – apartenența la Uniunea Europeană, trebuie să conștientizăm că ne aflăm într-un context în care primează preocuparea pentru cum construim Europa de mâine. De aceea, dezbaterile care au loc la nivelul Uniunii vizează domenii diverse, precum schimbările climatice și digitalizarea.
Acestea reflectă nevoia de adaptare a Uniunii și a statelor membre la evoluții fără precedent, precum și necesitatea unei „regândiri”, aș spune, a priorităților de acțiune pe termen mediu și lung prin filtrul noii realități.
Aceasta înseamnă, în esență, construcția rezilienței Uniunii. Asistăm, așadar, la un moment de cotitură pentru perspectivele Uniunii, pentru locul său în plan global și, implicit, pentru rolul pe care statele membre și-l pot asuma în baza intereselor comune.
De aceea, este potrivit și necesar ca România să contribuie mai mult la acest proces.
Pe acest fundal are loc și dezbaterea asupra viitorului Europei – un instrument concret pentru a identifica „lecțiile învățate” din pandemie și pentru a îmbunătăți performanța noastră, ca Uniune și ca state membre, pentru a ne crește capacitatea de reacție și adaptare în fața unor provocări viitoare, similare sau de alt tip.
România s-a implicat activ la nivel european în demersurile comune din toată această perioadă dificilă.
Am susținut necesitatea funcționării fără obstacole a Pieței Interne și am impulsionat măsurile care au vizat asigurarea coridoarelor verzi pentru tranzit. Am fost primul stat care a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene – rescEU stockpiling.
În planul relațiilor externe, România și-a ajutat partenerii – din Uniune, din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Ucraina – cu echipamente medicale, cu echipe de medici și cu donații de vaccinuri. Aceste exemple întăresc argumentul că numai prin unitate și solidaritate pot fi depășite situațiile de criză și găsite cele mai bune soluții. Este un argument pe care vă îndemn să îl reiterați constant în dialogul dumneavoastră diplomatic.
De asemenea, Uniunea Europeană a dovedit că are capacitatea de a adopta un Plan economic de relansare pentru gestionarea efectelor pandemiei.
Uniunea a dovedit, totodată, că poate implementa un sistem comun de achiziții, pentru a asigura accesul tuturor cetățenilor săi la vaccinuri.
Această pandemie nu va fi însă ultima provocare pentru Bruxelles și statele membre. De aceea, trebuie să ne pregătim mai bine pentru viitor, să creștem capacitatea de anticipare şi să perfecționăm mecanismele europene de gestionare a crizelor, pentru situații viitoare.
Avem nevoie, spre exemplu, de o Uniune a Sănătății, precum și de creșterea productivității și a capacitaților industriei de profil. Digitalizarea este una dintre tendințele transformatoare accelerate pe fondul pandemiei, alături de necesitatea de a regândi dimensiunea de tranziție către un viitor durabil și verde.
Această transformare este necesară nu doar ca adaptare la criză, ci și ca demers de susținere a rezilienței Uniunii Europene și a statelor membre, ceea ce presupune un efort comun, în care rolul fiecărei țări, inclusiv al României, este esențial.
Pe toate marile „dosare europene”, diplomația română trebuie să își crească capacitatea de a anticipa tendințe, de a identifica elementele strategice care vin în sprijinul promovării intereselor naționale. Vă încurajez să veniți cu inițiative pe care țara noastră le-ar putea implementa sau la care s-ar putea asocia, precum și de a pune în ecuație diverse alianțe și parteneriate în acest sens.
Vă rog să continuați demersurile de a urmări realizarea obiectivelor noastre la nivel european, de exemplu aderarea la spațiul Schengen.
Doamnelor și domnilor,
România a continuat, prin acțiunea sa externă, angajamentul profund pentru consolidarea relației transatlantice.
Viitorul parteneriatului transatlantic este esențial pentru reziliența comunității internaționale a democrațiilor. Speranța și dinamismul proiectate de Administrația Biden în relația transatlantică nu trebuie irosite.
La nivel bilateral, relația dintre România și Statele Unite ale Americii se bazează pe un Parteneriat Strategic solid și profund, pe încredere și predictibilitate, pe apartenența comună la valorile democrației, statului de drept și drepturilor omului.
Anul acesta marcăm câteva momente speciale în relația noastră.
Se împlinesc, peste câteva zile, 10 ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite.
De asemenea, aniversăm 10 ani de la semnarea Acordului româno-american privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.
Discuțiile pe care le-am avut în iunie cu Președintele Biden, în marja Summitului NATO, au reprezentat un prilej foarte bun de reconfirmare a solidității Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite. Totodată, țin să menționez participarea, în premieră, a unui Președinte al Statelor Unite ale Americii la Summitul Formatului București 9, pe care l-am găzduit aici, în această sală, în luna mai.
Mesajul Președintelui Joe Biden, atât în cadrul B9, cât și la Summitul NATO, a fost foarte încurajator pentru Aliații de pe Flancul Estic, inclusiv pentru România.
Președintele Biden a transmis că relația transatlantică nu se rezumă doar la legătura dintre cele două maluri ale Atlanticului, ci se întinde peste Europa, până la Marea Baltică și Marea Neagră, iar parteneriatul dintre Statele Unite ale Americii și Europa reprezintă piatra de temelie a relațiilor internaționale. Așadar, rămân ferm convins că legătura transatlantică are o importanță vitală pentru noi.
NATO a avut și are un rol însemnat în gestionarea efectelor pandemiei, dar și a celorlalte riscuri, și a celorlalte amenințări și a provocărilor de securitate.
În urma Summitului aliat desfășurat la Bruxelles, pe 14 iunie, putem spune că România își consolidează decisiv rolul de actor care participă activ la asigurarea securității euroatlantice, de contribuitor semnificativ la implementarea obiectivelor Alianței.
Pachetul de decizii adoptat în iunie va întări cu certitudine rolul politic și militar al NATO în următorii ani.
În acest context, pentru România au o importanță deosebită deciziile privind continuarea consolidării posturii de descurajare și apărare, dezvoltarea capacității de răspuns în situații de criză și a relațiilor cu partenerii.
De asemenea, în strânsă legătură cu procesul de reflecție NATO 2030, aflat deja în curs, este important pentru noi toți procesul de conturare a noului Concept Strategic al Alianței.
Vă rog să vă implicați cu toată energia și viziunea în negocierea acestuia.
În acest demers complex de negociere trebuie susținute o serie de priorități, precum întărirea posturii NATO, în mod coerent, pe tot Flancul Estic și consolidarea atenției strategice sporite pentru zona Mării Negre, susținerea partenerilor din Vecinătatea Estică și dezvoltarea capacității lor de a răspunde adecvat oricăror potențiale crize.
România continuă, totodată, să mențină ferm angajamentul privind alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, necesar înzestrării și modernizării forțelor noastre armate.
Summitul NATO din 14 iunie a salutat și a apreciat contribuțiile României, cum este cazul inițiativei de a crea la București Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență. Centrul este o contribuție esențială la consolidarea rezilienței NATO, a Uniunii Europene, a statelor membre și a partenerilor noștri din vecinătate, și nu numai. Felicit MAE pentru efortul depus pentru operaționalizarea sa!
Doamnelor și domnilor,
Pentru că vorbim despre domeniul securității și despre realizări ale diplomației române, vreau să vă felicit și pentru o altă realizare deosebită a dumneavoastră.
Mă refer la efortul diplomatic de excepție, din decembrie 2020, de a obține, prin demersuri complexe, găzduirea la București a Centrului Uniunii Europene de competențe în materie de securitate cibernetică – primul organism al Uniunii al cărui sediu este obținut de țara noastră.
Vreau să apreciez, totodată, și creșterea de profil și relevanță proiectate de România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, în ce privește Trilaterala pe teme de securitate cu Polonia și Turcia.
Reuniunea desfășurată în aprilie, la București, la care au participat, pentru prima dată, Georgia și Ucraina, a fost organizată într-un moment extrem de oportun în contextul de securitate dificil creat de Rusia la Marea Neagră.
În ceea ce privește cooperarea regională, Summitul din iulie, de la Sofia, a consemnat avansul Inițiativei celor Trei Mări prin continuarea implementării direcțiilor strategice stabilite la Summitul din 2018, de la București.
Summitul din acest an a fost relevant și pentru că a prilejuit sublinierea importanței strategice pentru România a proiectelor Rail2Sea și Via Carpathia. Este fundamental să continuați să susțineți aceste proiecte, inclusiv finanțarea lor, pentru că sunt esențiale pentru dezvoltarea noastră și pentru mobilitatea militară pe Flancul Estic.
Semnificativă este contribuția țării noastre și la consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli, prin rolul nostru în Comunitatea Democrațiilor, inclusiv prin prelungirea Președinției României la acest for până în 2022, și, mai nou, în cadrul Alianței pentru Multilateralism, cu privire la care am aprobat anul trecut alăturarea României.
Acțiunile noastre de politică externă au urmărit și consolidarea celorlalte parteneriate și relații strategice sau cu caracter strategic ale României, precum și cu alte state de care ne apropie valori și interese fundamentale.
Pe această bază, aprofundarea relațiilor și a parteneriatelor strategice cu state precum Germania, Franța, Spania, Italia rămâne o preocupare constantă.
De asemenea, Polonia rămâne un partener apropiat al României, cu care cooperăm strâns în plan securitar și regional, și continuăm să dezvoltăm relația cu Turcia.
Totodată, este important să menținem o relație consolidată de cooperare cu Regatul Unit – și lucrăm la actualizarea Parteneriatului nostru Strategic. Împărtășim valori și multe obiective comune, în domenii de acțiune precum combaterea schimbărilor climatice, a terorismului sau cooperarea intensificată de securitate la Marea Neagră.
Nu în ultimul rând, vom continua să susținem prosperitatea și securitatea statelor din Balcanii de Vest, inclusiv prin politica de extindere a Uniunii.
În afara spațiului european, acordăm atenția necesară relațiilor cu parteneri de tip strategic de prim rang, ca Israel, Japonia, Republica Coreea și Canada.
Referitor la relația tradițională cu China, căutăm soluții compatibile cu interesele naționale la nivel securitar și în plan economic.
Avem, în mod evident, în vedere sincronizarea cu abordarea strategică a Uniunii şi raportarea faţă de dinamica relațiilor partenerilor transatlantici cu acest actor global deosebit de important.
În ceea ce privește evoluțiile recente din Afganistan, împreună cu partenerii noștri ne vom implica activ în limitarea cât mai mult a efectelor în plan securitar. Folosesc acest prilej pentru a reitera aprecierea față de activitatea Celulei de criză interinstituționale coordonate de MAE, care a reușit să repatrieze 49 de cetățeni români, 7 cetățeni ai unor state aliate și să evacueze 156 de cetățeni afgani.
În ce privește Rusia, poziția noastră rămâne neschimbată: o relație normală depinde de revenirea la un comportament predictibil, bazat pe respectarea dreptului internațional.
Continuă blocajele în soluționarea conflictelor prelungite, în timp ce militarizarea Crimeii și a Mării Negre rămâne îngrijorătoare.
Este salutară în acest context acțiunea tot mai pronunțată a diplomației române la nivel regional pe dosarul conflictelor înghețate, prin eforturile de a oferi acestei teme vizibilitate și greutate sporite la nivel european.
Mă refer la demersuri coordonate cu alte state cu valori și obiective comune, inclusiv la acțiuni de impact, cum ar fi turneul comun în Caucazul de Sud al șefilor diplomațiilor din România, Austria și Lituania, în coordonare cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene.
Vorbind despre vecinătate, ne-am exprimat preocuparea puternică față de evoluția evenimentelor din Belarus și participăm activ la eforturile Uniunii Europene în acest dosar.
România sprijină, în continuare, obiectivul unui parcurs european ireversibil al Republicii Moldova, în special după alegerea în funcția de Președinte a doamnei Maia Sandu și alegerile parlamentare istorice din 11 iulie, câștigate de forțele pro-reformă și pro-europene.
Ne menținem sprijinul consistent pentru cetățenii acestei țări, așa cum am dovedit-o prin fapte – am promis în decembrie, la vizita mea la Chișinău, un pachet substanțial de sprijin, care a fost îndeplinit și chiar depășit prin livrările a peste 500 de mii de doze de vaccinuri.
Am discutat aprofundat cu doamna Președinte Sandu și pe 27 august despre angajamentul ferm și concret al României pentru prioritățile de reformă ale noului guvern.
Acest sprijin, acordat în baza Parteneriatului Strategic bilateral pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, va crește exponențial, pentru a duce la apropierea de valorile democratice și europene, prin reforme autentice, în beneficiul tuturor cetățenilor Republicii Moldova.
Acest moment de foarte bun augur trebuie însoțit de un efort tot mai serios și aprofundat de reformă și transformare instituțională, care să crească astfel reziliența Republicii Moldova.
În același timp, rămân solide principiile de bază ale politicii noastre externe în raport cu vecinii direcți sau în relație cu zone mai îndepărtate, dar de interes actual pentru România, unde avem țări prietene: Orientul Mijlociu, Indo-Pacific, continentul african, America Latină și Caraibi.
Vom continua să pledăm pentru soluționarea pașnică a tuturor diferendelor, pentru respectarea dreptului internațional și a drepturilor omului, pentru promovarea democrației și pentru consolidarea eficientă a multilateralismului, în primul rând în cadrul ONU”, a declarat Klaus Iohannis, de la Palatul Cotroceni.
Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova cere autorităților adoptarea a legii lustrației. Într-o scrisoare expediată în adresa președintelui Maia Sandu și speakerului Parlamentului, Igor Grosu, scriitorii din R.Moldova anunță că salută și sprijină programul de reforme și de eradicare a corupției, cursul de integrare europeană, anunțate de guvernarea PAS. Totuși, în spiritul acestor schimbări fundamentale, ei consideră necesară adoptarea unei legi a lustrației, așa cum au făcut toate țările din fostul lagăr socialist care au aderat la Uniunea Europeană.
„În lipsa unei legi a lustrației, eficiența reformelor ar putea avea de suferit, iar cursul european periclitat, ținând cont de contextul geopolitic de confruntare între est și vest, de războiul hibrid pe care îl poartă moștenitoarea URSS cu vecinii său pentru restabilirea sferei sale de influență. Votând LEGEA LUSTRAȚIEI, România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria s-au putut debarasa de trecutul lor comunist și au reușit să se integreze în Uniunea Europeană”, menționează Uniunea Scriitorilor.
Potrivit Consiliului, în istoria recentă a R.Moldova există destule momente care ridică semne de întrebare privitor la loialitatea unor responsabili, dacă nu cumva unii dintre ei au lucrat și mai lucrează pentru interesele unui alt stat, sabotând cursul european al Republicii Moldova.
„E vorba despre războiul moldo-rus de pe Nistru, în 1992, despre evenimentele din 7 aprilie 2009, când a fost nimicită Declarația de Independență, și chiar despre furtul miliardului din sistemul bancar, compromițând imaginea Republicii Moldova în lume. Cine sunt persoanele care au trădat interesele patriei lor? Până și lupta cu corupția pare a fi o fantasmă atâta timp cât LEGEA LUSTRAȚIEI nu a fost adoptată și promulgată, cât nu sunt identificați cei care au fost în serviciul KGB, inclusiv în funcția de poliție politică. Șantajabili, ei pot îndeplini comenzi străine, în detrimentul societății și al statului”, se menționează în apel.
Uniunea Scriitorilor precizează că adoptarea legii lustrației a permis României să creeze DNA și să lupte în mod real cu marea corupție, iar adoptarea legii lustrației ar permite R.Moldova să se apropie de Uniunea Europeană, scăpând de un trecut monstruos.„LEGEA LUSTRAȚIEI nu este o lege a răzbunării, ci o reparație morală a societății noastre. Vrem să ne cunoaștem nu doar eroii, ci și trădătorii. Pentru că atunci când nu-i știm aceștia se pot deghiza în patrioți, dar să lucreze contra interesului nostru național”, punctează Consiliul Uniunii Scriitorilor.
Numărul angajaților din R. Moldova era, în trimestrul doi din anul curent, de circa 842,6 mii de persoane, iar al șomerilor – de 31,4 mii, anunță Biroul Național de Statistică.
Cele mai multe persoane sunt antrenate în activități agricole – 196,4 mii persoane sau 23,3% din totalul persoanelor ocupate. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 14,3%, iar în construcții – 7,7%, scrie Ziarulnațional.md.
Aceleași date arată că 28,2% din populația ocupată a activat în sectorul public și 71,8% – în sectorul privat sau alte forme de proprietate.
Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că marea majoritate, 78% sau 657,1 mii de persoane, o constituie salariații, urmați de lucrătorii pe cont propriu – 16,8% și lucrătorii familiali neremunerați – 4,6%.
Munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 6,6% față de 6,4% în trimestrul II 2020.
În sectorul informal (adică neoficial) au lucrat 17% din totalul persoanelor ocupate în economie. Din totalul salariaților, 7,1% aveau un loc de muncă informal, iar salariu „în plic” au primit 6,9%.
Menționăm că populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste a constituit, în trimestrul doi din anul curent, peste 1,246 de milioane de persoane sau 58,8% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în descreștere cu 3,6% față de trimestrul II din 2020. În cadrul populației inactive, cea mai mare pondere, de 47,5%, revine categoriei de pensionari.
Record la început de toamnă: au fost confirmate astăzi 850 de cazuri noi de infecyare cu noul coronavirus. dintre acestea – 693 în rândul persoanelor nevaccinate.
Din numărul total de cazuri, 27 cazuri asociate cu contact în afara țării: 6-România, 4-Turcia, 3-Bulgaria, 3-Italia, 3-Rusia, 2-Germania, 1-Egipt, 1-Grecia, 1-Marea Britanie, 1-Muntenegru, 1-Portugalia, 1-Spania.
Astfel, bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 271.535.
Din numărul total de cazuri, 10 sunt în rândul lucrătorilor medicali: 2-medici, 4-asistenți medicali, 4-personal auxiliar.
Pensia minimă în Moldova va fi majorată din 1 octombrie, a anunțat prim-ministra, Natalia Gavrilița, în cadrul unei conferințe de presă. Demnitara a spus că circa 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare vor primi minim 2 mii lei, iar cei cu stagiu de muncă incomplet vor primi un adaos de 398 lei.
Natalia Gavriliță a menționat că este vorba de cea mai semnificativă majorare a pensiilor: „Conform proiectului pe care l-am pregătit, toți cei cu stagiu de muncă complet de la 1 octombrie vor primi pensie de cel puțin 2 mii lei. Este vorba despre 183 mii de pensionari care primeau mai puțin de 2 mii lei lunar. Pensia pentru acești oameni care vor beneficia de creșterea pensiei minime reprezintă în medie 366 de lei. De asemenea, această creștere va afecta pozitiv și pe cei cu stagiu incomplet de cotizare. Și ei vor beneficia de o creștere semnificativă – medie 398 lei. Aceste creșteri vin în același timp cu indexare pensiei. De la 1 octombrie, toate pensiile vor fi indexate cu 3,86%. Vor crește și plățile sociale pentru categorii de oameni care primesc alocații sociale care sunt corelate cu pensia minimă. 84 mii de beneficiari vor beneficia de o creștere în medie de 400 de lei.”
„România și Republica Moldova sunt unite printr-o legătură extrem de trainică – comunitatea de limbă, cultură și istorie. Nu întâmplător, prima mea vizită în străinătate în capacitatea de ministru de externe are loc astăzi la București”, a spus Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, după întrevederea cu omologul său, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu.
Nicu Popescu a enumerat subiectele discutate precum și înțelegerile asupra cărora s-a convenit.
„Am convenit astăzi asupra acțiunilor concrete ce țin de dinamizarea relațiilor dintre guvernele noastre:
• organizarea în timpul apropiat a unei ședințe comune a Guvernelor Republicii Moldova și României;
• elaborarea unui nou program de asistență nerambursabilă, care să îndeplinească funcțiile Acordului de 100 milioane euro, semnat în 2010;
• avansarea în implementarea unor proiecte ambițioase în domenii precum dezvoltarea comercial-economică, infrastructură, sănătate, mediu și alte domenii de interes comun”, a precizat Nicu Popescu.
„Am discutat, de asemenea, despre modalitățile de accelerare a proiectelor prioritare de pe agenda comună precum:
• interconectarea sistemelor electroenergetice pe linia Isaccea – Vulcănești – Chișinău;
• construcția podului rutier Ungheni (Moldova) – Ungheni (România);
• necesitatea implementării cât mai rapide a Acordului privind reglementarea construirii unor apeducte”, a mai punctat ministrul de Externe.
„Trebuie să lucrăm împreună, în mod susținut, pentru avansarea și operaționalizarea acestora. Am transmis un mesaj și mediului de afaceri: Guvernul de la Chișinău este determinat să creeze condiții pentru ca investitorii din România și din UE să se simtă ca acasă. Doar așa vom reuși să transformăm Moldova și să o aducem mai aproape de UE. Mizăm pe investițiile române în procesul de modernizare a Republicii Moldova. Ne propunem să intensificăm acțiunile concrete menite să dezvolte și să fortifice parteneriatul nostru strategic pentru integrarea europeană. În perspectiva viitorului Summit al Parteneriatului Estic din decembrie anul curent, contăm pe susținerea deplină a părții române pentru reflectarea cât mai substanțială, în acest context, a obiectivelor și așteptărilor Republicii Moldova. Suntem interesați să reactivăm într-o perspectivă apropiată formatul Grupului de prieteni ai Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene, co-prezidat de România și Franța”, a mai menționat Nicu Popescu.
Acesta a mai spus că a discutat cu Bogdan Aurescu „posibilitatea negocierii unui acord privind liberalizarea prețurilor la roaming între Republica Moldova și România, precum și a mulțumit pentru sprijinul acordat de România în situația pandemică:
„Am exprimat gratitudine pentru asistența consistentă oferită în combaterea pandemiei de COVID-19. Fiecare al doilea vaccin administrat în Republica Moldova a fost oferit cu generozitate de către România”.
Președinția anunță organizarea și desfășurarea concursului de selectare a candidatului la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor din rândul societății civile, desemnat de către șeful statului.
Concursul se desfășoară în conformitate cu Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură și Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului de selectare a candidatului la funcția de membru al CSP din rândul societății civile, desemnat de către Președintele Republicii Moldova, aprobat prin Decretul nr. 548 – VIII din 29 decembrie 2017.
Condițiile de bază pentru participare la concurs, conform Legii cu privire la Procuratură și Regulamentului, sunt următoarele:
a) deține cetățenia Republicii Moldova;
b) cunoaște limba română;
c) are capacitatea de exercițiu deplină;
d) posedă studii superioare juridice;
e) are experiență în domeniul dreptului de cel puțin trei ani;
f) se bucură de o reputație ireproșabilă;
g) nu a atins vârsta de 65 de ani.
Conform Regulamentului, dosarul de participare la concurs trebuie să conțină:
a) cererea de înscriere la concurs;
b) scrisoarea de motivare;
c) curriculum vitae;
d) copia de pe actul de identitate;
e) copia de pe diploma de studii superioare complete în drept sau echivalentul acesteia și alte acte de studii relevante;
f) copia actelor care confirmă experiența în câmpul muncii (carnetul de muncă, contractul etc.);
g) cazierul judiciar;
h) certificatul medical de sănătate, inclusiv narcologic și psihiatric.
Concursul se va desfășura în două etape: depunerea dosarului de participare și interviul, susținut în fața Comisiei, în vederea testării cunoașterii domeniului și a aspectelor privind exercitarea atribuțiilor funcționale în calitate de membru al CSP.
Dosarul de participare la concurs se va depune în Aparatul Președintelui Republicii Moldova până la data de 14 septembrie 2021.
Președintele Maia Sandu a semnat la 6 septembrie decretul prin care l-a eliberat din funcția de membru al CSP pe fostul președinte al Curții Constituționale, Dumitru Pulbere. Amintim că acesta a fost promovat în funcția de membru al CSP de ex-președintele Igor Dodon în anul 2018. Motivul invocat de Maia Sandu drept circumstanță de încetare a mandatului deținut de Dumitru Pulbere este atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani.
Ion Muruianu, magistratul de la Curtea de Apel Chișinău, fost judecător la Curtea Supremă de Justiție, care acum 10 ani a numit jurnaliștii „câini turbați, periculoși pentru societate”, a fost eliberat din sistem. Astăzi CSM i-a aprobata cererea de demisie, cu 7 voturi pentru.
Ion Muruianu a fost numit în funcția de judecător în anul 1990. În anul 2000, a fost numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă. În anul 2004, Muruianu a fost transferat la Curtea Supremă de Justiție, iar în 2007 a fost numit președinte al aceleiași instituții. În 2011, Parlamentul l-a demis pe Ion Muruianu din funcția de președinte la CSJ, din cauza numărului mare de dosare pierdute la CtEDO.
Cu o experiență de 30 de ani în sistemul judiciar, și-a început cariera de magistrat în 1990, la Judecătoria sect. Buiucani din Chișinău, ca peste cinci ani să devină vicepreședintele instanței. Odată cu venirea comuniștilor la putere, ia avânt și cariera lui Muruianu. Printr-un decret semnat în 2001 de președintele de atunci, Vladimir Voronin, Ion Muruianu este numit președinte al instanței de la Buiucani. Trei ani mai târziu, în 2004, este transferat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar în 2007 preia șefia instanței.
După schimbarea guvernării, în 2009, noile autorități l-au demis în câteva rânduri, dar Muruianu a revenit de fiecare dată în funcție, în urma deciziilor Curții Constituționale. Într-un final, Muruianu a fost transferat la Curtea de Apel Chișinău.
În 2010, pe când încă mai deținea funcția de președinte al CSJ, i-a numit pe jurnaliști „câini turbați […] periculoşi pentru societate” în discursul său de la Adunarea Generală a Judecătorilor. Declarația a stârnit nemulțumirea societății civile și a presei, care au cerut demisia acestuia.
O anchetă RISE Moldova din 2017 arată cum fiica magistratului, Mihaela Muruianu, a beneficiat de 1,6 milioane lei de la două companii implicate în „Laundromatul Rusesc”, bani pe care tânăra, fiind studentă la Imperial College London, a închiriat un apartament de lux situat la câțiva pași de Palatul Buckingham. Potrivit lui Ion Muruianu, banii ar fi provenit de la un „acționar al mai multor bănci și om de afaceri înstărit”, fără să ne spună cine este acesta.
Diana Salcuțan va exercita funcția de șefă interimară a Direcției Generale Control al Frontierei. Despre aceasta a anunțat șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi. Potrivit lui, este pentru prima dată când activitatea Direcției va fi gestionată de o femeie. Rosian Vasiloi a scirs despre acest fapt pe pagina sa defacebook:
„Este pentru prima dată când activitatea Direcției va fi gestionată de o femeie și am toată încrederea că este persoana care va depune tot efortul și stăruința în misiunile ce-i revin. În Poliția de Frontieră de 17 ani, acumulând o experiență vastă în domeniile de control al frontierei, ordinea publică și direcția juridică. Comisar-șef Salcuțan este absolventa Academiei „Ștefan cel Mare” și rămâne a fi un exemplu pentru tinere, că în Poliția de Frontieră sunt promovate și femeile la funcții cheie.
Pentru început am cerut să fie efectuată o analiză amplă a activității Direcției, să fie preluate toate dosarele prioritare în prezent ce vizează situația din SPF Larga, SPF Costești și SPF Aeroportul Internațional Chișinău. Statul Republica Moldova trebuie să revină stăpân la frontieră, iar în acțiunile noastre să ne ghidăm doar de lege și de interesul legitim al cetățeanului. Toate lucrurile vor merge spre bine când vom *coborî la firul ierbi și vom înțelege ce respiră frontiera.”
Combinatul de panificație din Bălți a majorat prețurile la pâine. Deocamdată este vorba despre franzelele „Orășenească” și „De dimineață”. Prețul a crescut cu 25 de bani (sau 5,5%). Acum franzela „Orășenească” (feliată în pachet) costă 4,75 lei (era 4,50), iar „ De dimineață” (fără feliere și ambalare) – 4,50 (era 4,25). Totuși, reprezentanții combinatului susțin că în scurt timp se vor scumpi și alte produse.
Potrivit reprezentanților de la Combinatul de pâine din Bălți, prețul de vânzare a franzelelor a crescut din cauza prețurilor mai mari pentru materiile prime. Scumpirea vizează pâinea de pe rafturile magazinelor: la Combinatul de panificație produsele s-au scumpit doar cu 10 bani.
Pele anunța pe pagina sa de Instagram, acum cu câteva zile, că se simte bine. Totuși, se pare că fotrabilstul brazilian întâmpină probleme de sănătate la vârsta de 80 de ani: a fost nevoit să rămână internat timp de șase zile: a făcut o operație de extirpare a unei tumori la colon.
Brazilianul a scris, după operație:
”Sunt foarte recunoscător pentru mesajele voastre de îngrijorare. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mă simt atât de bine și că mi i-a dat pe Dr. Fabio și pe Dr. Miguel să aibă grijă de sănătatea mea. Sâmbăta trecută, am fost supus unei operații de extirpare a unei tumori la colon. Aceasta a fost identificată în timpul investigațiilor pe care le-am menționat săptămâna trecută. Din fericire, sunt obișnuit să sărbătoresc alături de voi mari victorii. Voi intra în acest meci cu zâmbetul pe față, cu mult optimism și multă fericire să trăiesc înconjurat de dragostea familiei și a prietenilor.”
Despre aceasta omul de afaceri a anunțat pe o rețea de socializare.
„Brutăria noastră nu va mai funcționa, cel puțin pentru o perioadă nedeterminată de timp, pentru că elementele din anii ’90 nu au dispărut. Atunci când vin bandiții ai de ales – ori le dai, ori ți-l iau. Nu știu ce voi face mai departe, vedem ce spune justiția. Vă rog să nu mă mai sunați, nu cred că în țara noastră se mai poate rezolva ceva. Singura șansă pentru noi e să fugim din țară. Este greu, sunt niște eforturi care ne depășesc, cel puțin personal am încercat să ofer tuturor un produs natural, însă, cu părere de rău, nu mi-a reușit”, a declarat Dorin Mereuță.
Omul de afaceri a mulțumit tuturor celor care au consumat produsele sale și s-au pătruns de spiritul afacerii sale. Dorin Mereuță a investit în afacerea sa cu tradiții din orașul Căușeni încă în 2017. Brutăria sa a produs pâine artizanală, coaptă pe vatră și livrată acasă. Brutăria sa este prima brutărie din Moldova certificată ECO.
Administraţia Serviciului Grăniceresc de Stat al Ucrainei, care, de la 1 septembrie, a interzis accesul în Ucraina a vehiculelor cu plăcuţe de înmatriculare a RMN nerecunoscute, a anunțat că autoveniculele respective vor putea reveni acasă traversând Ucraina până la 1 octombrie.
„Până în octombrie, proprietarii autovehiculelor vor putea reveni în Transnistria prin teritoriul Ucrainei”, se arată în comunicat. Ucraina notează că la frontiera ruso-ucraineană a început să fie permisă trecerea pentru autovehiculele cu numere de înmatriculare transnistrene, care, prin tranzitarea teritoriului Ucrainei, se deplasează către Republica Moldova..
Relaxarea interdicției vine după ce de la 1 septembrie, zeci de maşini s-au adunat pe această secţiune a frontierei, cărora li s-a interzis trecerea prin Ucraina.
În acelaşi timp, Kievul a confirmat că intrarea unor astfel de vehicule peste graniţa moldo-ucraineană este interzisă, iar de la 1 octombrie orice tranzit va fi pus sub interdicție.