Administrator 1 – Pagina 102

Mai multe organizații ale societății civile, printre care și Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, își exprimă îngrijorarea în legătură cu decizia Consiliului Superior al Magistraturii care a hotărât marți, 4 iulie, că magistrata Domnica Manole nu este compatibilă cu funcția și a propus șefului statului să o elibereze din sistem. Potrivit unei declarații comune, ONG-urile solicită președintelui Igor Dodon să nu promulge decretul de eliberare din funcție a judecătoarei, iar CSM – să respecte legislația în vigoare şi să devină cu adevărat garantul independenței judecătorilor.

Semnatarii enumeră mai multe nereguli care ar fi fost admise de membrii Consiliului la examinarea subiectului ce o viza pe magistrată, accentuând inclusiv faptul că ședința s-a desfășurat cu ușile închise, deși judecătoarea Manole și avocatul ei au solicitat examinarea cauzei în ședință publică.

„Decizia privind eliberarea din funcție a judecătoarei Manole alimentează suspiciunile lipsei de independență a CSM de alte puteri în stat, aplicarea neuniformă a legii și aplicarea justiției selective împotriva unui magistrat pentru decizia emisă în dosarul referendumului. Examinarea chestiunii cu ușile închise întărește şi mai mult această suspiciune, având în vedere și modul în care au fost reluate în anul 2016 şi alte dosare împotriva aceluiași judecător. Decizia de ieri a CSM este un precedent deosebit de periculos pentru independența judecătorilor din Republica Moldova şi este de natură să transmită un semnal celorlalți judecători să nu se opună guvernării. Astfel de decizii subminează din rădăcini independența judecătorilor. O asemenea conduită este inadmisibilă pentru CSM, care, conform legii, trebuie să fie garantul independenței judecătorilor”, se mai spune în document.

Amintim că CSM a decis eliberarea din funcție a Domnicăi Manole după examinarea avizului consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Făcând trimitere la mai multe hotărâri de judecată, dar și la dosarul penal cu privire la referendum, SIS constată în avizul său existența unor factori de risc în activitatea magistratei.

Vicepreşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr, Alexandru Slusari, a ţinut să-i dea o replică premierului Pavel Filip care a declarat că „în anumite bătălii” opoziţia trebuie să-şi unească eforturile cu cele ale guvernării. Acesta s-a referit la decizia Parlamentului European privind acordarea condiţionată a asistenţei de 100 de milioane de euro Republicii Moldova.

„Suntem gata să ne unim eforturile pentru rezolvarea problemelor social-economice cu care se confruntă cetăţenii. Platforma DA a propus un set de măsuri concrete pentru a rezolva problema miliardelor furate de la cetăţeni sub controlul vostru, anularea legii care îi impune pe cetăţeni să întoarcă banii furaţi în volum dublu, atragerea la răspundere a persoanelor responsabile de acest jaf, lansarea altei reforme a sistemului de pensii (pentru pensionari, nu pe spatele lor), un program complex pentru a scoate economia din subteran, lupta cu offshore-urile, susţinerea producătorilor şi fermierilor autohtoni, o decentralizare profundă a statului, lupta reală anticorupţie şi confiscarea extinsă a proprietăţilor obţinute ilegal de funcţionarilor, o adevărată reformă a justiţiei şi multe altele. Inclusiv şi pentru a îmbunătăţi în mod substanţial sistemul electoral actual”, a declarat Alexandru Slusari.

„Dar nu poate exista nicio unificare a eforturilor cu cei care încearcă cu orice preţ să rămână la putere, aruncând ţara într-o atmosferă de frică şi ducând-o la dictatură. V-aţi luptat la Bruxelles ca europenii să nu observe asta şi să continue să dea bani care oricum vor trece prin structurile guvernamentale. Noi ne-am luptat pentru ca europenii să ajute poporul nostru să împiedice instaurarea unui regim mafiot autoritar în Moldova. Vom continua să lupte pentru eliberarea ţării şi aducerea în faţa justiţiei a tuturor asupritorilor ei. Nürnbergul vostru este inevitabil”, a adăugat vicepreşedintele Platformei DA.

Uniunea Europeană a decis să aloce împrumutul de 100 de milioane de euro nu pentru guvernarea cleptocratică şi mafiotă, ci pentru cetăţenii Republicii Moldova, ajunşi să trăiască într-o ţară falimentară în urma furtului miliardului şi în urma devalizărilor de la bugetul de stat, spune liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase.

„Este pentru prima dată când Uniunea Europeană instituie nişte condiţionalităţi foarte şi foarte ferme. Dacă Republica Moldova ar fi demonstrat că este un stat democratic şi civilizat, sigur că o finanţare trebuia să vină necondiţionat. În condiţiile în care statul nostru nici pe departe nu este unul democratic, sigur că era nevoie de impunerea acestor condiţionalităţi, pentru că noi cu toţii avem nevoie de o justiţie dreaptă, de un stat de drept, de o funcţionalitate a instituţiilor de stat, de respectarea drepturilor omului, de libertatea de exprimare, de pluripartidism”, a spus Andrei Năstase.

Potrivit liderului Platormei DA, reacţia Parlamentului European a venit ca urmare a eforturilor opoziţiei şi a societăţii civile de a-i informa pe partenerii europeni despre situaţia reală din ţară.

„Iată de ce în toată această perioadă opoziţia democratică de la Chişinău şi, în mod principal, Platforma Demnitate şi Adevăr a făcut tot posibilul pentru a sensibiliza opinia publică internaţională cu privire la derapajele care se produc la Chişinău. Cred că am reuşit şi primul semnal a fost dat atunci când a fost semnată acea scrisoare comună a Comisiei Europene, a Parlamentului European şi a Consiliului European. Acea scrisoare s-a regăsit şi în decizia Parlamentului European. Sigur că holdingul lui Plahotniuc va vorbi despre deblocarea finanţării şi nu despre condiţionalităţile impuse de forurile europene, iar printre acestea se află şi condiţia de a respecta pe deplin a recomandărilor Comisiei de la Veneţia”, a declarat Năstase.

Liderul Platformei Demnitate şi Adevăr a venit şi cu un îndemn către cetăţeni.

„Parlamentul European a decis, e timpul să decidem şi noi. Voi propune societăţii civile să urmărim dacă guvernarea respectă condiţionalităţile. Vom avea grijă ca guvernarea să respecte recomandările Comisiei de la Veneţia, iar asta înseamnă retragerea cât de curând a proiectului de lege privind sistemul electoral mixt Plahotniuc-Dodon. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, trebuie să ne opunem cu toată puterea, să demonstrăm că în Republica Moldova există o societate deşteptată, care ştie să-şi apere drepturile în faţa unei guvernări care a adus ţara la faliment”, a spus liderul Platformei DA.

„Nu putem trăi în continuare din mila cuiva, nu putem trăi din credite, granturi, care vor trebui să fie returnate de populaţia ţării, generaţiile actuale şi cele care urmează. Nu avem dreptul să împovărăm generaţiile viitoare. Trebuie să ne consolidăm, să ne unim forţele şi să nu permitem actualei guvernări să schimbe regulile de joc în timpul jocului. Republica Moldova are nevoie de o guvernare serioasă, o guvernare în interesul oamenilor şi nu în interesul unor indivizi obscuri”, a conchis Andrei Năstase.

Curtea de Apel Chișinău a emis zilele trecute o decizie prin care interzice Consiliului Coordonator al Audiovizualului monitorizarea postul de televiziune „NTV Moldova”. Decizia a fost luată, după ce CCA a dispus efectuarea unei monitorizări generale a postului respectiv de televiziune, pentru o perioadă de 7 zile, iar decizia a fost ulterior contestată în instanță de către radiodifuzor.

Mai mulți experți media s-au declarat nedumeriți de o astfel de hotărâre, având în vedere misiunea CCA de a monitoriza conținutul mediatic.

Despre decizie, dar și acțiunile care au dus la o astfel de hotărâre, s-a discutat în cadrul unui Club de Presă, la care au participat reprezentanți CCA, experți media, deputați, jurnaliști, dar și reprezentanți ai Comisiei Parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

În contextul hotărârii Curții de Apel, membra CCA, Cristina Duca, afirmă că nu înțelege o astfel de hotărâre.

„Nu este nimic ieșit din comun, a fost o decizie de monitorizare obișnuită. Nu înțeleg de ce nu ne lasă să ne facem treaba”, spune Cristina Duca.

În același timp, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, susține că astfel instituțiile media ar ajunge să nu mai fie controlate după ce își primesc licența și că ar fi vorba de o eroare a CCA.

De asemenea, directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei, spune că CCA ar fi demonstrat că au o problemă de interior și că serviciul juridic al Consiliului nu și-ar fi făcut bine treaba.

În temeiul deciziei Curții de Apel, CCA nu poate efectua monitorizarea generală postului de televiziune „NTV Moldova”, după criteriile expuse în decizie, iar deputatul Lilian Carp afirmă că ar fi vorba de o greșeală intenționată a CCA pentru a se elibera de o astfel de obligațiune.

La rândul său, Cristina Duca a menționat că pe membrii CCA nu-i onorează perderile în instanță, „fiecare este o lecție pentru noi. Atunci când vom câștiga un eventual litigiu, vă veți bucura și dumneavoastră pentru noi”.

Niciun reprezentant al televiziunii „NTV Moldova” nu a participat la discuții.

Fostul lider separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, care a pierdut alegerile în decembrie anul trecut, s-a refugiat la Chișinău, după ce noua administrație condusă de Vadim Krasnoselski i-a deschis câteva dosare penale, acuzându-l, între altele, de abuz în serviciu, delapidarea unor sume mari de bani și activități de contrabandă.

Șevciuk respinge acuzațiile, spunând că s-a refugiat la Chișinău pentru că s-ar teme să fie ucis în stânga Nistrului și că dosarele penale împotriva sa ar fi o răzbunare politică. Jurnaliștii Europei Libere au discutat cu mai mulți locuitori de la Bender și Tiraspol, întrebându-i ce cred despre cazul Șevciuk.

– Eu personal, de exemplu, acum sunt total nedumerită. Pentru că noi niciodată nu știm nimic. Sincer, sunt nedumerită. Acum iată că și Șevciuk e hoț, una-alta… Sunt pur și simplu șocată. Noi habar nu avem ce se întâmplă. Și nici de acum încolo nu vom ști.

– Înainte nu era posibilitatea de a investiga, dar acum este, de-aia și au pornit acum investigațiile. Înainte cine le interzicea? Președintele însuși închidea totul, din câte înțeleg. El secretiza totul. Da, eu consider că este corect, mai ales dacă aceste investigații vor da și vreun rezultat concret. Așa cum a spus Krasnoselski –hoțul trebuie să stea la închisoare. Și punct.

– Noi nici despre Smirnov nu știam nimic, Iar când acesta a fost întrebat unde sunt banii din Banca de economii, el a spus că nu știe.

– Când Smirnov a fost întrebat unde e rezerva de aur, el a spus că nu știe. Da el ce a fost aici 20 de ani – măturător? Cine a fost de nu știe? Pentru că fură toți, nici nu știi în cine să ai încredere.

– Nu știu, eu nu sunt anchetator, nu lucrez la procuratură, nu pot să dau aprecieri și calificări la ceea ce se întâmplă. Dacă au pornit dosare, înseamnă că au găsit ceva, da? Trebuie căutată o anumită dreptate, să se găsească cauza adevărată pentru care este învinuit președintele Transnistriei noastre.

– După cum a spus Putin, hoții trebuie să stea la închisoare. Așa că las să-i pună pe toți la răcoare, pe toți cei care au jefuit oamenii iar acum au fugit. Președintele nostru ales trebuie să fie mai dur cu ei.

– Dar ce se va schimba din asta? Eu nu cred că se va schimba ceva. Puterea dictează propriile condiții, eu așa cred, eu au regulile lor după care trăiesc. La țărani ei nu se prea gândesc. Ei trăiesc spre propria bucurie și confort, la oameni nu se gândeau nici atunci, și nici acum.

Sursa:europelibera.org

Proiectul de lege de schimbare a sistemului electoral are un puternic substrat politic și conține multe inconvenienţe tehnico-juridice, scoase în evidență de către societatea civilă și indicate foarte explicit în avizul Comisiei de la Veneția. Ba mai mult, dezbaterile care au avut loc poartă un caracter cu aspecte manipulatoare, a explicat Ion Tăbârță, expertul IDIS Viitorul la lansarea studiului „Schimbarea sistemului electoral al Republicii Moldova – impactul asupra sistemului politic moldovenesc”.

Studiul spune că este vizibilă existența interesului politic din partea unor actori politici pentru schimbarea sistemului electoral, în contextul în care proiectul de lege privind schimbarea sistemului electoral este promovat insistent de către partidul de guvernământ, adică Partidul Democrat (PD), iar scopul schimbării sistemului electoral este introducerea circumscripțiilor uninominale, fie în totalitate (sistemul majoritar), fie parțial (sistemul) mixt.

„Argumentele în favoare schimbării sistemului electoral sunt alese selectiv. Sunt evidențiate doar avantajele trecerii la sistemul mixt cu introducerea circumscripții uninominale, dar nu sunt descrise dezavantajele acestei treceri. Pe când în cazul sistemului proporțional sunt scoase în evidențe doar dezavantajele și se trece peste avantajele lui”, se arată în studiu.

Autorul studiului mai spune că, proiectul de lege privind schimbarea sistemului electoral conține foarte multe lacune și scăpări de ordin tehnic-juridic.

„Principalele din ele se referă la crearea circumscripțiilor uninominale în raioanele din stânga Nistrului, votul cetățenilor Republicii Moldova de peste hotarele țării și principiul majorității relative pentru a câștiga circumscripția. În esență, nu este clar cum poate fi aplicabil criteriul teritorial-demografic în crearea circumscripțiilor uninominale peste hotare. Prevederile din proiectul de lege referitoarea la teritoriul din stânga Nistrului, necontrolat de către autoritățile centrale ale statului, conțin elemente periculoase pentru constituționalitatea Republicii Moldova. Foarte multe semne de întrebare provoacă câștigarea circumscripțiilor uninominale cu majoritatea relativă a voturilor. Se poate de interpretat ca această este o prevedere intenționată pentru a distorsiona rezultatul real al alegerilor în circumscripțiile uninominale în favoarea unor actori electorali”, spune Ion Tăbârță.

Expertul constată că este foarte periculos de impus elemente ale sistemului majoritar pe circumscripții uninominale într-un stat divizat societal, care nu-și controlează întreg teritoriul și cu un exod masiv al populației peste hotarele țării.

De asemenea, acesta declară că sistemul de partide în calitate de fundament al democrațiilor moderne poate fi puternic afectat, sporindu-se loialitățile teritoriale funcționale pe baza clanurilor politice, iar pluripartitismul sistemului de partid moldovenesc poate fi înlocuit cu un bipartitism care ar avantaja partidele mari în detrimentul celor mici.

„Într-o societate polarizată pe criterii geopolitice, precum acea a Republicii Moldova, un astfel de sistem politic poate avea consecințe negative foarte mari, care ar putea duce la o ruptură a ei”, conchide autorul studiului Ion Tăbârță.

Guvernarea de la Chişinău se face că plouă şi nu recunoaşte că una dintre condiţiile asistenţei de 100 de milioane de euro este renunţarea la modificarea sistemului electoral. Europarlamentarul Cristian Preda afirmă însă că încercarea cuplului Plahotniuc-Dodon de a-şi asigura cu orice preţ locuri în următorul Parlament va costa mult cetăţenii RM, ori banii pur şi simplu nu vor veni dacă sistemul mixt va fi votat în a doua lectură, în pofida condiţionalităţilor UE.

„Dacă în următoarele săptămâni şi luni Dodon şi Plahotniuc vor discuta tot despre legea electorală şi nu despre cum să facă apropierea de standardele UE, sigur că de la Comisie NU vor veni bani. Se opreşte tot mecanismul. Până în decembrie oricum nu vin banii. Dacă până atunci cuplul Plahotniuc -Dodon se ocupă de legea electorală, partida e pierdută, că votează acum sau mai târziu. Dacă îşi închipuie că vor putea inventa o altă schimbare, mai şugubeaţă, vor primi aceeaşi replică de la Comisia de la Veneţia şi anume că nu se schimbă legea cu un an înainte de alegeri, nu este cinstit, actorii politici trebuie să aibă posibilitatea să se pregătească de alegeri ţinând seama de regulile jocului”, a declarat europarlamentarul, într-o invervenţie prin telefon la Ora Expertizei de la Jurnal TV.

„Dacă nu le vine mintea cea de pe urmă şi se apucă să cosmetizeze, să modifice ce au votat în prima lectură şi să creadă că păcălesc pe cineva, se înşeală. Nu poţi să păcăleşti pe toată lumea la nesfârşit. Cine încearcă să se păcălească singur şi să păcălească pe alţii spunând că nu sunt condiţii puse trebuie să fie conştient de paguba pe care o aduce cetăţenilor. Dacă ar fi puţin lucizi cei care astăzi iau decizii, ar lăsa la o parte toate discuţiile astea stupide şi s-ar ocupa de lucruri care sunt cu adevărat importante pentru societate, nu de aranjamente pentru realegerea lor eternă. Degeaba încearcă acum să iasă basma curată, nu mai păcălesc pe nimeni. Şi cu atât mai mult n-o să poată păcăli cetăţenii, pentru că o să se vadă că nu vin banii”, a mai spus Cristian Preda.

Europarlamentarul mai spune că instituţiile UE văd acum foarte clar că guvernarea de la Chişinău îşi caută de propriile interese.

„Evident că vocile din Parlamentul European au înţeles că guvernul de la Chişinău nu e preocupat de chestiuni importante, ci de felul în care pot să-şi asigure mai uşor locuri în Parlament. Dacă cei de la PD, de la preşedinţie, se prefac că nu pricep acest mesaj, o să tragă de timp şi o să iasă o bălmăjeală din care nu se va putea ieşi. Pentru că de acum încolo toate voturile din Parlamentul European, nu doar PPE, sunt atente la ce se întâmplă în Moldova şi aţi văzut că toată lumea vrea să vadă că guvernanţii moldoveni se ocupă de cetăţeni, nu de ei înşişi. Este fundamental şi asta se măsoară foarte uşor”, a punctat eurodeputatul Preda.

Liderul Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, efectuează zilele acestea o vizită de lucru la Strasbourg, unde are un şir de întâlniri cu oficialii europeni.

La 3 iulie Andrei Năstase a avut o întrevedere cu Anna Fotyga, Preşedinta Subcomisiei de Apărare, în cadrul căreia s-a discutat despre intenţia guvernarii de la Chişinău de a eluda opinia Comisiei de la Veneţia (fapt confirmat de Plahotniuc în cadrul întâlnirilor de la Bruxelles de acum două săptămâni), impactul dezastruos al schimbării Codului electoral şi necesitatea condiţionării semnării Acordului de asistenţă macro-financiară pentru Republica Moldova.

La 4 iulie Preşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr s-a întâlnit cu Andi Cristea, Preşedinte al Delegaţiei la Comisia parlamentară de Asociere UE-Moldova, vicepreşedinte al Comisiei de Afaceri Externe, Renate Weber, membră în Subcomisia Drepturilor Omului, Rebecca Harms, Preşedintă a Euronest, Monica Macovei, membră AFET şi Sorin Moisa, membru al Comisiei de Comerţ Internaţional, Raportor pe asistenţa macro-financiară pentru Republica Moldova.

În cadrul acestor întrevederi s-a discutat despre impactul pe termen lung al schimbării Codului electoral, nevoia de solidaritate între familiile politice europene privind un viitor mai bun pentru Moldova şi necesitatea condiţionăriii Acordului de asistenţă macro-financiară a Republicii Moldova, în situaţia în care guvernarea de aici mimează reformele şi are o singură preocupare – cea de a se perpetua la putere prin schimbarea sistemului electoral din proporţional în mixt.

La 5 iulie Andrei Năstase va avea întrevederi cu Jerzy Buzek, Ex-Preşedinte al PE, membru al Euronest, al Delegaţiei la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova şi al Comisiei de Afaceri Externe, cu Pavel Telicka, vicepresedinte al Parlamentului European, vicepresedinte al Grupului ALDE, cu Van Baalen, Preşedinte al Partidului ALDE şi cu Petras Austrevicius, Raportorul PE pentru Republica Moldova.

Pe data de 3 iulie Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a prezentat în faţa deputaţilor şi senatorilor un discurs îndelung aşteptat despre reforma regimului politic francez. Macron doreşte reducerea cu o treime a numărului de parlamentari (o măsură pe care o anunţase din timpul campaniei electorale), la ora actuală existând 577 de membri ai Adunării Naţionale şi 348 de senatori.

Alte măsuri avute în vedere se referă la simplificarea procesului legislativ, modificarea dreptului de petiţie, reforma Consiliului Economic, Social şi al Mediului, suprimarea judecării miniştrilor prin proceduri excepţionale, ridicarea stării de urgenţă care a fost instituită după atentatele de la Paris din noiembrie 2015 şi o « conferinţă a teritorilor » organizată sub egida primului – ministru pentru a identifica măsuri concrete de descentralizare. De asemenea, Macron a anunţat că doreşte introducerea unei « doze de proprorţionalitate » în alegerea parlamentarilor, respectiv modificarea sistemului electoral.

Un plan ambiţios, asemănător în mare parte reformei constituţionale propusă de Matteo Renzi în Italia, eşuată prin referendumul din decembrie 2016. Dacă reforma lui Renzi a eşuat datorită faptului că alegătorii au dorit să exprime un vot de blam la adresa guvernării Partidului Democrat, despre reforma propusă de Macron nu se poate şti pentru moment dacă va eşua sau va fi un succes. Este primul pariu al unui preşedinte extem de ambiţios care şi-a propus să schimbe din temelii modul de funcţionare al celei de-a V-a Republici. În vederea exprimării unei opinii cât mai bine argumentate despre şansele reformei lui Macron, este important a vedea care este raportul de forţe politice în prezent. La République en Marche (LRM), partidul fondat de Emmanuel Macron, a câştigat la alegerile parlamentare din 18 iunie 350 din 577 de locuri. LRM a câştigat 308 de locuri, iar partenerul său, MoDem, 42. Imediat după alegeri, mai multe scandaluri au afectat coaliţia de guvernare LRM – MoDem. Ministrul LRM Richard Ferrand a demisionat chiar a doua zi după alegeri datorită unor scandaluri financiare.

Alţi 3 miniştri MoDem au demisionat în următoarele zile, datorită utilizării defectuoae a fondurilor alocate de Parlamentul European. Sylvie Goulard, ministrul apărării a demisionat, la fel ca şi François Bayrou, ministrul justiţiei, liderul MoDem. Primul – ministru Philippe a fost nevoit să se prezinte cu un alt cabinet, având grijă să păstreze echilibrul între miniştrii de stânga şi cei de dreapta. Este adevărat că momentan LRM nu are rival în Parlament. Republicanii au suferit o înfrângere dureroasă, iar trei foşti membri ai acestui partid sunt în guvern : primul – ministru Philippe, ministrul finanţelor, Bruno Le Maire, ministrul bugetului, Gérald Darmanin. Mai mult, 40 de parlamentari ai Republicanilor au anunţat că oferă sprijin pentru reformele preconizate de Macron. Socialiştii nu mai au decât 45 de locuri în noul Parlament.

Frontul Naţional are o prezenţă nesemnificativă (8 parlamentari), iar extrema – stângă condusă de Mélénchon 17 parlamentari. La o primă vedere, se pare că astrele s-au aliat în favoarea reformelor lui Macron. LRM nu este însă un partid solid, regrupând politicieni de dreapta şi de stânga care au abandonat partidele din care făceau parte. Participarea la alegerile parlamentare a fost de doar 43%, cea ce înseamnă că o mare parte din francezi încă nu au încredere într-o construcţie politică nouă întruchipată de Macron. Evident, Macron este conştient de aceste riscuri, iar scopul său principal este reforma regimului politic. Din acest motiv, reforma propusă ar crea un avantaj LRM (cu condiţia ca acest partid să nu se destrame datorită unor eventuale presiuni interioare). Care element al reformei propuse ar crea acest gen de avantaj ? Răspunsul este unul singur : reforma sistemului electoral. Dacă actualul sistem electoral majoritar în două tururi ar fi abandonat în favoarea reprezentării proporţionale, LRM ar obţinut doar 185 de locuri, republicanii 124, Frontul Naţional 80, extrema stângă 63, socialiştii 58. Ar fi fost astfel mai greu să se obţină o majoritate parlamentară favorabilă reformei propusă de Macron. În discursul său din 3 iulie, Macron s-a referit la « o doză de proporţionalitate », fără a preciza un procent al locurilor din Parlament ce ar putea fi obţinute prin reprezentare proporţională. După ieşirea Marii Britanii din UE, Franţa ar rămâne singurul stat membru care nu ar practica nici o « doză de proporţionalitate ». Acesta este argumentul oficial folosit de Macron : reconectarea la dezbaterile europene.

În realitate, este vorba de o luptă pentru a câştiga cât mai multe locuri în Parlament pentru LRM şi aliaţii săi. Franţa a introdus sistemul majoritar în două tururi pentru a corecta rezultatele injuste care rezultau din circumscripţiile decupate în 1958. Preşedintele Mitterand s-a aflat în faţa unei alegeri oarecum similare cu cea cu care se confruntă Macron : Partidul Comunist refuza să pună în aplicare sistemul de alianţe tradiţional şi prefera polarizarea spectrului politic, ceea ce limita puterea de intervenţie a şefului statului. Partidele mari din acea perioadă, PS, RPR, UDF, au câştigat la primele alegeri organizate pe baza sistemului majoritar 84% din voturi. Introducerea unei doze de proporţionalitate astăzi ar favoriza partidele mici, precum MoDem cu care LRM ar putea face şi în continuare alianţe. Modelul propus de Macron va avea ca rezultat un număr semnificativ de voturi pentru un partid mare (LRM) şi reprezentare mai mare pentru partidele mici care nu au altă şansă decât să intre în siajul LRM. Este foarte posibil ca Macron să se inspire după reforma electorală italiană care are în vedere o primă electorală pentru partidul care câştigă alegerile. Pentru a vedea şi mai bine efectul pe care reforma propusă de Macron o poate avea, este necesară o scurtă incursiune istorică. Franţa a mai practicat scrutinul majoritar combinat cu reprrezentarea proporţională. La alegerile din 1871 dreapta monarhistă a ajuns la putere pe baza unui scrutin de listă multiplu la nivel departamental.

Crezând în mod greşit că acest rezultat este efectul sistemului majoritar, acest sistem a fost introdus. Efectul a fost invers celui scontat : republicanii au câştigat mai mult teren şi mai multă reprezentare. În 1919 istoria s-a repetat : socialiştii au introdus o doză de proporţionalitate şi au căzut ei înşişi victime. De Gaulle a crezut în mod greşit că reprezentarea proporţională îi va aduce o majoritate confortabilă. La 6 luni de la introducerea acestei reforme a trebuit să plece de la putere. În 1958, dreapta gaullistă a preferat reprezentarea proporţională pentru a profita câ mai mult de resursele guvernamentale, punând pe plan secund puterea aleşilor locali (care este maximizată prin sistemul majoritar).

Macron doreşte nu neapărat un cvasi – monopol al LRM în Parlament. Cunoaşte farte bine realitatea istorică : un Parlament dominat de un partid mută dezbaterile politice în afara Parlamentului şi oferă muniţie partidelor populiste. Ceea ce doreşte Macron prin introducerea unei « doze de proporţionalitate » este de fapt ceea ce dorea Ion Iliescu în 1990 : pluralism în cadrul Frontului, cu alte cuvinte un partid dominant şi altele care îl contrazic în Parlament dar cu care se poate guverna fără probleme. Va reuşi Macron acest pariu ? Dificil de anticipat. Precedentul Renzi oferă un posibil răspuns : atunci când vrei să îţi consolidezi puterea folosind argumentul reformei necesare şi dorite de naţiune, alegătorii realizează până la urmă că o asemenea reformă este de fapt un argument în favoarea consolidării puterii şi sancţionează prin vot un astfel de comportament. De remarcat faptul că opoziţia la LRM nu a anunţat că va apela la Comisia de la Veneţia şi nici nu a apărat necondiţionat actualul sistem electoral.

Într-o altă ţară aflată în cealaltă extremă a Europei, o reformă electorală oarecum asemănătoare a fost întâmpinată cu proteste masive din partea opoziţiei. Este relevantă comparaţia între Franţa şi Republica Moldova, din perspectiva reformei electorale ? Despre toate acestea, într-un analiză ce va urma.

„Abuz şi răfuială politică”. Astfel califică judecătoarea Domnica Manole decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a o demite în urma examinării a două avize negative ale Serviciului de Informaţii şi Securitate, despre care Manole spune că sunt falsuri. Cu lacrimi în ochi, judecătoarea a declarat că este victima unei răfuieli politice pentru decizia de anul trecut, când a obligat Comisia Electorală Centrală să iniţieze referendumul solicitat de Platforma Civică Demnitate şi Adevăr.

„Scenariul a fost pregătit demult. Aceste avize au fost concertate, mi s-a comunicat de la SIS că au fost influenţaţi ca să îmi dea cu orice preţ aviz negativ. În situaţia respectivă, apreciez hotărârea CSM ca una total arbitrară şi ilegală. CSM nu deţine competenţa de a elibera judecătorii din funcţie în baza avizelor SIS. Demult se vehicula acest zvon, din vara trecută, că voi plăti pentru hotărârea cu referendumul şi nu numai. Desigur că eu voi contesta, voi ajunge până la CEDO şi eu sper că în final dreptatea va triumfa”, a declarat Domnica Manole.

Mai mult, judecătoarea spune că, în cazul referendumului, a fost influenţată chiar să nu ia o hotărâre în favoarea Platformei DA, ci în beneficiul Comisiei Electorale Centrale.

„Avem un CSM capturat, care acţionează la comanda guvernanţilor. Este o răfuială politică pentru hotărârea din 14 aprilie 2016, când, în procesul acestei hotărâri, am fost influenţată de factorul administrativ în justiţie să pronunţ hotărâre în favoarea Comisiei Electorale Centrale”, a declarat magistrata.

Întrebată cine anume a încercat s-o influenţeze, Domnica Manole a răspuns: „Eu n-am să dau astăzi nume, dar va veni timpul când o s-o fac. Am dovezi. Nu mai putem vorbi despre faptul că există o justiţie independentă. Cu regret, asta e realitatea crudă în care ne aflăm şi cred că toţi cetăţenii trebuie să îşi facă o concluzie din această realitate şi să luptăm toţi împreună pentru un stat de drept, pentru o democraţie adevărată şi pentru valorile europene.”

Nu au găsit probe în cadrul urmăririi penale şi au căutat o altă metodă de a scăpa de judecătorii incomozi, mai ales că miza e mare: noi alegeri în Consiliul Superior al Magistraturii, mai spune judecătoarea.

„Graba lor de a scăpa de judecătorul incomod Domnica Manole a fost atât de mare că ei nici nu au avut răbdare să aştepte o hotărâre sau o sentinţă irevocabilă. Pentru dânşii contează foarte mult ca să scape de Domnica Manole mai ales în situaţia în care în toamnă avem alegeri în CSM. Pentru dânşii doar faptul că eu aş putea fi un potenţial candidat la funcţia de membru al CSM îi sperie. Totodată, aşa mai intimidează şi alţi judecători, ca să nu mai repete curajul Domnicăi Manole de a adopta hotărâri legale şi întemeiate”, a declarat magistrata.

Domnica Manole se arată nedumerită de faptul că unul dintre motivele pentru care a fost demisă este că şi-a exprimat opinia separată într-un dosar. Cel mai recent caz este dosarul Andrian Candu versus Jurnal TV, în care postul nostru de televiziune a fost obligat printr-o hotărâre judecătorească să publice dezminţiri cu privire la difuzarea mai multor informaţii despre preşedintele Parlamentului.

„Am avut o hotărâre în procedură, Andrian Candu vs Jurnal TV, în cadrul căruia am avut o opinie separată. Era vorba doar de repunerea în termen a apelului declarat de către Jurnal TV şi am declarat public că îmi manifest opinia separată. Vă imaginaţi, astăzi am fost întrebată „din ce considerente eu mi-am declarat opinia public?” M-a întrebat domnul Teodor Cârnaţ. Este dreptul fiecărui judecător de a-şi expune opinia în caz de dezacord cu soluţia majorităţii Colegiului, ceea ce am şi făcut, fiindcă în situaţia respectivă deja cazul era examinat şi eu vreau să vă zic că opinia mea este bazată pe prevederile legii. Pe un judecător nu trebuie să-l intereseze cine sunt părţile procesului, că este guvernarea sau este cineva de la un post privat de televiziune. Contează respectarea legii. Pe dânşii asta i-a speriat, că judecătorul Domnica Manole ar putea să atragă după sine o altă masă critică de judecători, care ar putea schimba situaţia în sistemul judecătoresc din Republica Moldova”, povesteşte magistrata.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are însă o altă viziune pe marginea exprimării opiniei separate.

„Niciun judecător nu are dreptul să comunice cu părţile, indiferent cine sunt părţile, până când hotărârea devine irevocabilă. Anterior au fost mai multe cazuri cu dumneaei, a avut o practică de a comunica cu părţile pe dosar. Chiar dacă adopţi opinie separată, judecătorul este obligat să nu comunice, dar să o anexeze în scris la dosar şi atât”, spune Victor Micu, preşedintele CSM.

Iar cât priveşte acuzaţiile la adresa Consiliului, Micu a declarat: „Este dreptul ei să spună că este capturat, nu capturat. Fiecare are dreptul la opinia sa şi niciodată nimeni nu a fost urmărit special din cauza unui lucru sau altul.”

Victor Micu a refuzat să spună cum au fost repartizate voturile în acest caz.

Decizia CSM poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiţie în termen de 15 zile, lucru pe care Domnica Manole îl va şi face. Potrivit procedurii, preşedintele ţării are ultimul cuvânt asupra propunerii Consiliului.

Menţionăm că SIS a invocat factori de risc în activitatea magistratei, abateri la mai multe dosare, inclusiv la decizia de a obliga Comisia Electorală Centrală să organizeze referendumul de modificare a Constituţiei, iniţiat de Platforma Civică Demnitate şi Adevăr. Informaţiile enunţate de SIS au fost calificate de către Domnica Manole drept un fals prin care se urmăreşte atât reducerea ei la tăcere, cât şi a întregului sistem judecătoresc. Magistrata, care este şi vicepreşedinte al Colegiului Disciplinar, a contestat în instanţă documentele de la SIS, însă judecătorii au refuzat să examineze demersurile. Solicitat pentru reacţii la acuzaţii, serviciul de presă al SIS a răspuns anterior laconic că avizul a fost emis în conformitate cu legea.

Amintim că acum un an CSM i-a permis Procuraturii Generale să iniţieze urmărirea penală a Domnicăi Manole, în urma deciziei de a obliga Comisia Electorală Centrală să organizeze referendumul de modificare a Constituţiei. Hotărârea a fost atacată la Curtea Supremă de Justiţie şi se află încă în examinare. Decizia Consiliului a fost criticată de reprezentanţi ai societăţii civile şi a provocat nedumerirea Delegaţiei Uniunii Europene şi a Ambasadei Statelor Unite la Chişinău. Şi membrii Comitetului ONU pentru Drepturile Omului au dezbătut subiectul şi s-au arătat îngrijoraţi de acest caz.

Parlamentul European a aprobat alocarea a 100 milioane de euro Republicii Moldova exact în ziua în care, la Chişinău, un judecător care şi-a permis să emită o hotărâre împotriva intereselor grupării oligarhice guvernante a fost înlăturat din funcţie prin decizia Consiliului Superior al Magistraturii. Banii vor fi alocaţi condiţionat, fiecare tranşă urmând a fi debursată în schimbul reformelor.

Pentru oferirea asistenţei macro-financiare de 100 de milioane de euro au votat 575 de europarlamentari, 76 au votat împotrivă, iar 46 s-au abţinut. 60 de milioane de euro vor fi alocate ca împrumut, iar 40 de milioane – ca ajutor nerambursabil. Prima tranşă urmează să ajungă în conturile Guvernului de la Chişinău la sfârşitul anului curent. Este vorba de 20 de milioane de euro împrumut şi 10 milioane – ajutor nerambursabil.

Luni, în timpul dezbaterilor, europarlamentarii au criticat guvernarea de la Chişinău pentru nivelul înalt al corupţiei şi mimarea reformelor. De asemenea, eurodeputaţii s-au arătat revoltaţi că guvernarea oligarhică din Moldova insistă asupra schimbării sistemului electoral (trecerea de la sistemul proporţional la cel mixt) în pofida recomandării Comisiei de la Veneţia de a nu recurge la această schimbare apreciată ca fiind „periculoasă”. În discursurile eurodeputaţilor, liderul Partidului Democrat (care controlează puterea de la Chişinău), oligarhul Vlad Plahotniuc, a fost numit „principalul agent al corupţiei”: „Ştim cu toţii că populaţia, economia, toată ţara suferă din cauza lui Plahotniuc. Înainte să virăm vreun cent acestui guvern, trebuie să fim siguri că în ţară sunt respectate drepturile omului şi normele democratice”, a menţionat europarlamentarul german Helmut Scholz.

„Indiscutabil, Moldova are nevoie de asistenţă, dar când spun Moldova mă refer la cetăţenii acestei ţări, nu la Plahotniuc şi Dodon care, în loc să susţină reformele, au decis că prioritatea absolută e modificarea sistemului electoral – instituirea unui sistem care să le asigure alegerea eternă în funcţie. Reiterez ceea ce le-am spus celor din PDM la Bruxelles: Retrageţi acest proiect de lege electorală! El nu are de a face cu urgenţele cetăţenilor. Nici un contribuabil european nu e dispus să plătească aventurile lui Plahotniuc şi Dodon. Gândiţi-vă la cetăţeni, nu la eternizarea voastră la putere”, a menţionat europarlamentarul român Cristian Preda.

„Am cerut, în calitatea mea de responsabil din partea Comisiei pentru bugete pe avizul privind programul de asistenţă macro-financiară pentru Republica Moldova, ca banii să fie acordaţi cu condiţia ca autorităţile de la Chişinău să îndeplinească mai multe condiţionalităţi legate de progrese concrete în domenii precum combaterea corupţiei, independenţa justiţiei, întărirea statului de drept, a sistemului bancar şi respectarea sistemului parlamentar pluripartit”, a precizat vicepreşedintele Comisiei pentru bugete a Parlamentului European, Siegfried Mureşan. Potrivit eurodeputatului român, „cetăţenii Republicii Moldova trebuie să înţeleagă că aceşti bani sunt meniţi să-i ajute pe ei, nu pe oligarhi, iar, pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie ca politicienii din Republica Moldova să facă proba voinţei lor de a lupta cu corupţia şi de a întări statul de drept şi sistemul de justiţie”.

Banii sunt prevăzuţi a fi acordaţi de Comisia Europeană în trei tranşe, iar înainte de plata fiecărei tranşe, autorităţile de la Chişinău vor trebui să demonstreze că au realizat progrese în mai multe domenii care trebuie reformate pentru ca Republica Moldova să devină un stat modern. Dacă aceste progrese vor fi realizate, banii vor fi livraţi la termenul stabilit de Comisia Europeană, dar dacă nu se vor înregistra progrese, fiecare tranşă va putea fi blocată până la îndeplinirea reformelor asumate, a precizat Mureşan.

„Parlamentul European a confirmat astăzi că UE rămâne alături de cetăţenii Republicii Moldova, gata să ofere, la nevoie, sprijin economic, dar cerând, în acelaşi timp, întărirea democraţiei şi consolidarea statului de drept”, a comentat, la rândul său, europarlamentarul român Sorin Moişă, raportor pe acest dosar în Parlamentul European.

Cu mai puţin de o oră înainte ca Parlamentul European să voteze alocarea celor 100 de milioane de euro, Consiliul Superior al Magistraturii de la Chişinău a dispus eliberarea din funcţie a judecătoarei Curţii de Apel, Domnica Manole, cunoscută pentru curajul de a emite hotărâri contrare intereselor grupării oligarhice guvernante în Republica Moldova. CSM a decis eliberarea din funcţie a judecătoarei în baza unui aviz consultativ al Serviciului de Informaţie şi Securitate în care este invocată „existenţa unor factori de risc” în activitatea judecătoarei Manole. CSM a demis-o chiar dacă nu a existat o decizie în acest sens a Colegiului Disciplinar al Judecătorilor, aşa cum ar fi fost firesc. Acum un an CSM i-a permis Procuraturii Generale să iniţieze urmărirea penală împotriva Domnicăi Manole, ca urmare a hotărârii de a obliga Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum iniţiat de un partid de opoziţie (privind alegerea preşedintelui ţării de către popor, nu de Parlament).

Tentaţia guvernanţilor moldoveni de a măguli prin retorică partenerii externi, inclusiv mimarea reformelor, începe să deranjeze inclusiv SUA. Mesajele diplomaţilor americani vizând Republica Moldova devin din ce în ce mai tranşante. În cadrul unei emisiuni televizate, ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit, s-a declarat dezamăgit de guvernarea de la Chişinău, menţionând că aceasta este preocupată mai mult de consolidarea puterii decât de problemele cetăţenilor. El a atenţionat că SUA îşi pierde răbdarea şi că ar vrea să vadă în Moldova reforme palpabile, „pentru că anume ele, reformele, pot ajuta Republica Moldova mai mult decât orice schimbare a sistemului electoral”. Potrivit ambasadorului Pettit, nu schimbarea sistemului electoral este pârghia prin care poate fi redusă amploarea corupţiei, ci justiţia independentă şi instituţiile funcţionale. „În 2009, după plecarea lui Vladimir Voronin de la guvernare, oamenii au avut speranţe mari. Acum nu mai poate fi vorba de răbdare. Oamenii au aşteptat o anumită redresare timp de 8 ani. Acum, fiind dezamăgiţi, ei pleacă din ţară”, a menţionat ambasadorul SUA, precizând că, din cauza guvernărilor din 2009 încoace, a scăzut încrederea în vectorul european.

Guvernarea oligarhică îmblânzeşte partenerii externi cu încă o „foaie de parcurs”

Marţi, cu puţin timp înainte ca Parlamentul European să aprobe cele 100 de milioane de euro pentru Moldova, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, democratul Andrian Candu, a anunţat elaborarea unei noi „foi de parcurs” pentru implementarea reformelor. Potrivit lui, documentul conţine 57 de angajamente pe care autorităţile de la Chişinău trebuie să le îndeplinească până în decembrie 2017. Acestea vizează reforma administraţiei publice, schimbări palpabile în domeniul justiţiei şi combaterea corupţiei, drepturile şi libertăţile fundamentale, dezvoltarea economică şi asigurarea unei economii de piaţă funcţionale, agricultura şi siguranţa alimentelor. „Sunt acţiuni agreate cu partenerii de dezvoltare sau sunt reforme care sunt în desfăşurare – acţiuni coordonate cu FMI, sunt cele 10 condiţionalităţi pentru acordarea asistenţei macrofinanciare din partea UE”, a precizat Andrian Candu.

După votul de marţi din Parlamentul European, Candu le-a mulţumit tuturor celor care au contribuit la raportul pe ţară pentru Republica Moldova: „Le mulţumim şi celor care critică, şi celor care laudă, şi celor care au avut în general o poziţie în privinţa Republicii Moldova”. Iar premierul Pavel Filip şi-a felicitat colegii din Guvern „cu ocazia aprobării mecanismului de finanţare”: „Valorile europene sunt mai presus decât disputele politice. Până la primirea primei tranşe mai avem de muncit. Rog toţi colegii să fie implicati ca să facem faţă”, a menţionat prim-ministrul Filip.

Partenerii de dezvoltare sunt la curent cu jocurile murdare ale regimului din Republica Moldova, dar deocamdată unica armă împotriva guvernării rămâne protestul, consideră reprezentanta Platformei Demnitate şi Adevăr, Inga Grigoriu.

„Din câte întelegem noi, cetăţenii de rând, după deblocarea macrofinanţării de 100 de milioane de euro de către deputaţii din Parlamentul European şi condiţionările impuse atât de vag, fapt ce le va oferi bandiţilor de la guvernare un spaţiu larg de interpretare, nu ne rămâne decât să presupunem că modificarea sistemului electoral va avea loc. Nu suntem atât de naivi să nu înţelegem că doar intervenţia şi ajustarea pe placul mafiei a modalităţii de vot îi va salva pe aceşti criminali. Or, în condiţiile alegerilor democratice într-un sistem proporţional, duce regimul Plahotniuc direct la puşcărie. Aceasta este lupta lor ca să scape de pedeapsă”, a declarat Inga Grigoriu.

Potrivit membrei Platformei DA, în Europa şi SUA se ştie despre jocurile murdare ale guvernării de la Chişinău, iar partenerii de dezvoltare nu agreează şantajul.

„Şi ei îşi folosesc toate armele din plin, mai ales sperietorile geopolitice, spectacole cu reprezentanţi ai Coreei de Nord – unul din motivele ce a servit cireaşa de pe tort pentru a vota necondiţionat alocarea acestui suport financiar. Însă, în Europa şi SUA se ştie despre aceste jocuri murdare şi nu cred că partenerii de dezvoltare agreează acest şantaj. Ba mai mult, în condiţiile când guvernarea de la Chişinău îşi impune nişte reguli de joc ce sfidează orice bun simţ, aceştia nu fac decât să-şi înrăutăţească propria existenţă firavă, aflată pe muchie de cuţit”, a menţionat Inga Grigoriu.

„Şi chiar dacă astăzi ei triumfă de ochii noştri, ura pentru ei a crescut şi mai mult! Nouă, celor rămaşi, nu ne rămâne decât să depunem rezistenţă şi în continuare, să intervenim peste tot, unde suntem în putere să o facem. PROTESTUL cetăţenilor responsabili şi rezistenţa celor activi, rămân unica armă. Este foarte complicat, însă alte soluţii mai bune nu sunt. Deocamdată”, a mai spus Inga Grigoriu.

Proiectul de lege privind schimbarea sistemului electoral trebuie retras din Parlament, aceasta fiind una dintre principalele condiţii în cazul acordării asistenţei de 100 de milioane de euro din partea UE pentru Republica Moldova, afirmă europarlamentarul Monica Macovei.

„În primul rând, proiectul de lege din Parlament privind schimbarea sistemului electoral trebuie retras. A spus şi Comisia de la Veneţia, sistemul mixt de alegeri nu face decât să ajute partidele bogate şi politicienii bogaţi. În al doilea rând: banii trebuie să susţină partidele şi mai mici, şi mijlocii, cât mai multe partide, pentru că asta este democraţia. Nu să-i înşurubeze la putere, în Republica Moldova, pe Plahotniuc şi Dodon pe vecie”, a comentat Monica Macovei.

Europarlamentarul a accentuat că banii vor fi alocaţi condiţionat Republicii Moldova, fiecare tranşă urmând a fi debursată în schimbul reformelor.

„Mesajul meu este: dacă veţi retrage acest proiect de lege din Parlament, dacă veţi lupta eficient cu corupţia, evaziunea fiscală şi frauda, dacă veţi face o justiţie independentă, atunci prima tranşă din cele 100 de milioane de euro va veni în Banca Naţională a Moldovei”, a mai spus Monica Macovei.

Precizăm că ieri Parlamentul European a aprobat condiţionat asistenţa macro-financiară de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova. „Pentru” au votat 575 de europarlamentari, 76 au votat „împotrivă”, iar 46 de eurodeputaţi s-au abţinut.

Banii sunt prevăzuţi a fi acordaţi de Comisia Europeană în trei tranşe, iar, înainte de plata fiecărei tranşe, autorităţile de la Chişinău trebuie să demonstreze că au realizat progrese în mai multe domenii care trebuie reformate. Dacă aceste progrese vor fi realizate, banii vor fi livraţi la termenul stabilit de Comisia Europeană, dar dacă nu se vor înregistra progrese, fiecare tranşă va putea fi blocată până la îndeplinirea reformelor asumate.

Acordarea asistenţei financiare pentru Republica Moldova depinde implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia. O spune tranşant europarlamentarul Siegfried Mureşan care atenţionează autorităţile de la Chişinău că fiecare tranşă din cele 100 de milioane de euro destinate ţării noastre va fi blocată până la îndeplinirea reformelor asumate.

„Banii sunt prevăzuţi a fi acordaţi de Comisia Europeană în trei tranşe, iar, înainte de plata fiecărei tranşe, autorităţile de la Chişinău trebuie să demonstreze că au realizat progrese în mai multe domenii care trebuie reformate pentru ca Republica Moldova să devină un stat modern, cu o economie stabilă şi tot mai competitivă pe piaţa globală şi cu nivel de trai din ce în ce mai prosper pentru toţi cetăţenii săi. Dacă aceste progrese vor fi realizate, banii vor fi livraţi la termenul stabilit de Comisia Europeană, dar, dacă nu se vor înregistra progrese, fiecare tranşă va putea fi blocată până la îndeplinirea reformelor asumate. Acţiunile Guvernului Republicii Moldova au dus deja la întârzierea adoptării acestei decizii de finanţare şi au creat incertitudine cu privire la acordarea banilor. Noi avem banii şi vrem să îi acordăm, vrem ca aceşti bani să ajungă la oameni, dar totul depinde de implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia de către Guvern”, a declarat Siegfried Mureşan.

Europarlamentarul afirmă că a cerut, în calitatea sa de responsabil din partea Comisiei pentru bugete pe avizul privind programul de asistenţă macrofinanciară pentru Republica Moldova, ca banii să fie acordaţi cu condiţia ca autorităţile de la Chişinău să îndeplinească mai multe condiţionalităţi legate de progrese concrete în domenii precum combaterea corupţiei, independenţa justiţiei, întărirea statului de drept, a sistemului bancar şi respectarea sistemului parlamentar pluripartit.

„Cetăţenii Republicii Moldova trebuie să înţeleagă că aceşti bani sunt meniţi să-i ajute pe ei, şi nu pe oligarhi, iar, pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie ca politicienii din Republica Moldova să facă proba voinţei lor de a lupta cu corupţia şi de a întări statul de drept şi sistemul de justiţie. Republica Moldova are nevoie de aceşti bani ca să-şi finanţeze cheltuielile curente, să-şi stabilizeze economia, acesta este şi motivul pentru care Uniunea Europeană oferă acest ajutor, iar eu vreau ca banii să fie livraţi cât mai repede. Trebuie să ne asigurăm, însă, că sprijinul financiar pe care Uniunea Europeană îl oferă Republicii Moldova nu ajunge în buzunarele politicienilor corupţi, ci că ei sunt utilizaţi acolo unde este cu adevărat nevoie de ei, în folosul oamenilor de rând”, a adăugat europarlamentarul.

Decizia Parlamentului European privind asistenţa de 100 de milioane de euro pentru RM a fost aprobată cu condiţionalităţi fără precedent pentru ţara noastră.

Declaraţia aparţine preşedintelui Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, care se află în acest clipe la Strasbourg, în sala legislativului european.

„După îndelungi discuţii cu europarlamentari din diferite grupuri politice, am urmărit atent, chiar din sala Parlamentului European, audierile de ieri, în cadrul cărora a fost prezent şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Dombrovskis. Am fost placut surprins de solicitările ferme din partea eurodeputaţilor pentru o condiţionalitate clară şi ne-negociabilă/intransigentă faţă de guvernul actual privind respectarea opiniei Comisiei de la Veneţia.Sunt aici şi acum, când Parlamentul European a decis cu privire la acordarea asistenţei macro-financiare (grant şi credit) de 100 de milioane de euro pentru ţara noastră. O finanţare condiţionată, însă, ca NICIODATĂ de activităţile ulterioare ale guvernării cleptocratice de la Chişinău, care ne-a făcut ţara de ruşine şi ne-a transformat-o într-o cerşetoare a Europei.”, a declarat Andrei Năstase.

„Am fost încrezător că declaraţia tripartită a Comisiei Europene, Consiliului Uniunii Europene şi a Parlamentului European, care include condiţionalităţi pentru guvernul Moldovei, inclusiv asigurarea pluripartidismului şi respectarea opiniei Comisiei de la Veneţia, în interesul cetăţenilor Moldovei, va rămâne parte a deciziei. Votul soldat cu susţinerea majorităţii absolute în Parlamentului European pentru declaraţia tripartită ne arată că eforturile noastre nu au fost zadarnice! Este o nouă victorie pentru adevăratele forţe pro-democratice şi pro-europene din Moldova!”, a adăugat preşedintele Platformei DA.

Critici dure luni, în Parlamentul European, la adresa oligarhului Vladimir Plahotniuc, în cadrul dezbaterilor privind asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova.

Majoritatea eurodeputaților au declarat că Republica Moldova trebuie susținută în continuare de către Bruxelles, dar doar cu condiția ca autoritățile de la Chișinău să respecte o serie de condiționalități, printre care respectarea avizului Comisiei de la Veneția privind modificarea sistemului electoral, precum și lupta reală împotriva corupției.

Oligarhul Vladimir Plahotniuc, coordonatorul alianței de guvernare, a fost ținta discursurilor mai multor deputați europeni, care l-au numit un „agent al corupției” din cauza căruia „toată țara suferă”.

„De la revoltele din 2009, la guvernare în Republica Moldova a fost o succesiune de majorităţi. În rezultat, Filat – închis, Plahotniuc – principalul oligarh şi agent de corupţie din ţară. Împreună au furat un miliard de dolari. S-a acordat autorizaţie de a fura pentru această mafie care se proclamă drept promotoare a UE şi acum vreţi să le mai daţi 100 de milioane de euro în plus?”, a declarat eurodeputatul francez Jean-Luc Schaffhauser.

„Cele mai recente evoluţii din Republica Moldova au oare trăsături necesare pentru un stat de drept de încredere? Ştim cu toţii că populaţia, economia, țara suferă din cauza lui Plahotniuc. Înainte să viraţi un cent acestui guvern, trebuie să ne asigurăm că sunt respectate drepturile omului şi normele democratice”, a declarat și europarlamentarul german Helmut Scholz.

Eurodeputații au atras din nou atenția autorităților de la Chișinău să respecte avizul Comisiei de la Veneția dacă își doresc să primească asistența în valoare de 100 de milioane de euro.

„Partidele de opoziţie şi societatea civilă protestează faţă de modificarea sistemului electoral, iar guvernarea ignoră acest lucru. Este crucial ca recomandările Comisiei de la Veneţia să fie respectate pe deplin şi să ne asigurăm că transmitem un mesaj clar. Da, RM are privilegii, dar are şi obligaţii foarte serioase”, a declarat Petras Auštrevičius.

„Indiscutabil, Republica Moldova are nevoie de asistenţă, dar când spun mă refer la cetăţenii acestei ţări, nu la Plahotniuc şi Dodon care, în loc să susţină reformele, au decis că prioritatea absolută e modificarea sistemului electoral în unul care să le asigure alegerea eternă în funcţie. Comisia de la Veneţia a explicat clar lipsa de oportunitate a acestei legi. Reiterez ceea ce le-am spus celor din PD la Bruxelles. Retrageţi acest proiect de lege electorală, el nu are de a face cu urgenţele cetăţenilor. Niciun contribuabil nu e dispus să plătească aventurile lui Plahotniuc şi Dodon”, a menționat Cristian Preda.

Republica Moldova traversează un moment dramatic, fiind ținută în captivitate de oligarhul Vlad Plahotniuc și a Partidul Democrat, în tandem cu președintele pro-rus, Igor Dodon, iar schimbarea sistemului electoral proporțional în bunul mixt propus de Dodon și promovat de

binomul Plahotniuc-Dodon după modelul și traiectoria lui Ianucovici în Ucraina, cu ignorarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, înseamnă păstrarea statului captiv și consolidarea unui regim cleptocratic și autoritar la granița de est a UE și NATO. Mesajul este transmis de liderul Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, după ce a participat la şedinţa Parlamentului European de la Strasbourg, în cadrul căreia s-a discutat despre asistenţa financiară de 100 de milioane de euro destinată Republicii Moldova.

„Am considerat necesar să trag acest semnal de alarmă și aici, în una din capitalele UE, Strasbourg. (…) Încercarea iresponsabilă a lui Plahotniuc, Candu și Filip de a convinge instituțiile europene de la Bruxelles și unele cancelarii că prin schimbarea sistemului electoral, partidul de guvernământ, care potrivit sondajelor de opinie nu intră în Parlament la viitoarele alegeri, într-un sistem mixt promovat de Dodon va câștiga alegerile și-l va neutraliza pe Dodon, este o manipulare fără nici o legătură cu realitățile politice din Republica Moldova”, a transmis Năstase.

În context, acesta atenționează că modificarea sistemului electoral urmărește „nu menținerea țării noastre pe orbita UE, ci consolidarea cartelului politic Plahotniuc-Dodon, cu suprimarea șanselor opoziției anti-oligarhice și pro-europene autentice de a accede în Parlament”.

„Dacă un astfel de plan se va realiza, există un risc major de destabilizare politică gravă a Republicii Moldova, aflată la granița UE și NATO, într-o regiune extrem de sensibilă geopolitic. Introducerea sistemului mixt de vot la următoarele alegeri în condițiile statului captiv, înseamnă în mod iminent obținerea de către Dodon și forțele ostile Republicii Moldova a unei majorități parlamentare și o denunțare a Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE, pe care vom fi nevoiți să-l apărăm în stradă”, a transmis liderul PPDA.

Năstase declară, totodată, că astăzi, opoziția antioligarhică și real pro-europeană de la Chișinău, dar și majoritatea populației țării își pune speranța în Parlamentul European, în cadrul căruia delegația română are un cuvânt greu de spus în decizia de a acorda cele 100 de milioane de euro ţării noastre.

De asemenea, acesta transmite că acordarea tranșei din asistență financiară a UE trebuie condiționată ferm de garantarea de către regimul Plahotniuc-Dodon a îndeplinirii tuturor condiționalităților avansate de către instituțiile europene, a recomandărilor Comisiei de la Veneția și de retragerea proiectului sistemului electoral mixt propus de Dodon și promovat împreună cu Plahotniuc, „în mod similar cu implementarea lui în 2011 de către Ianucovici în Ucraina, la fel, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția”.

„Doar împreună putem restabili democrația, statul de drept și reveni la dezvoltarea vectorului nostru firesc, reclădind speranța unei integrări reale în spațiul de valori europene”, se mai arată în mesajul liderului PPDA, Andrei Năstase.

Amintim că astăzi Parlamentul va lua o decizie privind acordarea asistenței macro-financiare de 100 de milioane de euro pentru țara noastră.

Acuzaţii extrem de grave la adresa guvernării de la Chişinău, în frunte cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, au răsunat în Parlamentul European, care a examinat ieri, 3 iulie, acordarea asistenţei macro-financiare de 100 de milioane de euro pentru RM. Astfel, în urma discuţiilor de ieri în plenul Parlamentului European, în după-amiaza zilei de astăzi urmează să fie luată prin vot decizia de acordare a împrumutului.

Deşi majoritatea deputaţilor europeni au spus că vor vota pentru aprobarea asistenţei, asta nu înseamnă că banii vor veni imediat. Şi asta pentru că acordarea banilor va fi strict condiţionată şi „niciun cent” nu va ajunge la Chişinău decât odată cu fiecare condiţie îndeplinită. „Dacă votăm mâine, asta nu înseamnă că banii vor fi acordaţi automat. Condiţionalităţile rămân în picioare pentru fiecare tranşă”, a explicat raportorul Sorin Moisă.

Cele mai multe îngrijorări au fost referitor la corupţia din ţară, la oligarhizarea puterii în stat, la tentativele guvernării de a schimba sistemul electoral în ciuda recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi a protestelor din societate. Dar cel mai des a răsunat numele şefului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, care a fost calificat în plenul Parlamentului European drept „principalul oligarh şi agent de corupţie”.

„Cele mai recente evoluţii din RM au oare trăsături necesare pentru un stat de drept de încredere? Ştim cu toţii că populaţia, economia, toată ţara suferă din cauza lui Plahotniuc. Înainte să viraţi un cent acestui guvern, trebuie să ne asigurăm că în ţară sunt respectatele drepturile omului şi normele democratice”, a declarat europarlamentarul Helmut Scholz.

„De la revoltele din 2009, la guvernarea RM a fost o succesiune de majorităţi. În rezultat, Filat – închis, Plahotniuc – principalul oligarh şi agent de corupţie din ţară. Împreună au furat un miliard de dolari. S-a acordat autorizaţie de a fura pentru această mafie care se proclamă drept promotoare a UE şi acum vreţi să le mai daţi 100 de milioane de euro pe de-asupra?”, s-a revoltat eurodeputatul Jean-Luc Schaffhauser.

„Indiscutabil, Republica Moldova are nevoie de asistenţă, dar când spun RM mă refer la cetăţenii acestei ţări, nu la Plahotniuc şi Dodon care, în loc să susţină reformele, au decis că prioritatea absolută e modificarea sistemului electoral în unul care să le asigure alegerea eternă în funcţie. Comisia de la Veneţia a explicat clar lipsa de oportunitate a acestei legi. Reiterez ceea ce le-am spus celor din PD la Bruxelles. Retrageţi acest proiect de lege electorală, el nu are de a face cu urgenţele cetăţenilor. Niciun contribuabil nu e dispus să plătească aventurile lui Plahotniuc şi Dodon. Gândiţi-vă la cetăţeni, nu la eternizarea voastră la putere”, a declarat şi europarlamentarul român Cristian Preda.

Şi alţi deputaţi europeni au vorbit despre tentativa puterii de la Chişinău de a schimba cu forţa sistemul electoral.

„RM e una dintre cele mai sărace ţări europene şi are nevoie de asistenţă financiară, dar împărtăşim îngrijorările legate de justiţie, libertatea presei etc. Comisia Europeană partajează şi preocupările privind modificarea sistemului electoral. Vom monitoriza respectarea acestor precondiţii. Nu se va acorda asistenţă financiară Moldovei dacă nu vor fi respectate condiţiile”, a menţionat Valdis Dombrovskis.

Şi eurodeputatul Siegfried Mureşan, raportor din partea Comisiei pentru bugete pe avizul privind programul de asistenţă macrofinanciară pentru Republica Moldova, a declarat că una dintre condiţii trebuie să fie respectarea pe deplin a avizului Comisiei de la Veneţia.

„Obiectivul meu a fost să mă asigur că RM îndeplineşte condiţiile necesare pentru a beneficia de fondurile europene. Trebuie să ne asigurăm că recomandările privind sistemul electoral se respectă pe deplin şi doar în acest caz banii să ajungă, precum şi dacă se îndeplinesc condiţiile legate de combaterea corupţiei, a spălării banilor, a independenţei justiţiei. Trebuie să monitorizăm atent şi fiecare tranşă să fie plătită doar dacă se respectă în totalitate toate condiţiile”, a spus Siegfried Mureşan.

„Este de neacceptat ceea ce se întâmplă cu guvernul moldovean şi cu sistemul electoral. Ar trebui să se pună toate instituţiile şi să vină cu un mesaj foarte clar – că nu se poate de schimbat sistemul electoral. Acest cod electoral nu se poate schimba aşa cum se încearcă. Trebuie să dăm un mesaj foarte clar, nu putem accepta ca situaţia din RM să se agraveze. Comisia Europeană să spună fără ocolişuri. Da, ne dorim ca RM s-o ia în direcţia democraţiei şi tocmai de aceea ne dorim un stat de drept autentic şi trebuie să ne asigurăm că situaţia din RM nu se va înrăutăţi şi mai mult în următorii ani”, a declarat europarlamentarul Daniel Caspary.

Unii europarlamentari au menţionat că însuşi sistemul electoral e treaba internă a ţării, dar că problema e în modul în care acesta este impus.

„Timp de mai mulţi ani am tot transferat bani către Moldova în speranţa că se vor face reforme, în speranţa că situaţia se va îmbunătăţi, dar am avut de a face cu o catastrofă cu partidele democratice de la putere. Nu mai vrem să mergem pe aceeaşi cale. Rezultatul este nu doar că noi am devenit mai critici, dar şi că oamenii s-au îndepărtat de propriul guvern şi de cei care l-au susţinut, adică de noi. Ne aşteptăm la acţiuni concrete din partea guvernării, nu doar să se vorbească, ci să se şi facă ceva. Sistemul electoral din RM nu e treaba noastră, dar CUM se pune acest sistem, dacă se consultă cu societatea, asta e important”, a menţionat Knut Fleckenstein.

O părere similară a avut şi Hannu Takkula, care a declarat: „În RM sunt multe provocări economice şi politice. Până la urmă, obiectivul finanţării a fost să îmbunătăţească situaţia financiară. Reforma sistemului electoral a dus la multe discuţii, RM e o ţară independentă şi UE nu poate să dicteze, dar trebuie să se ţină cont de valorile Uniunii Europene.”

De cealaltă parte, europarlamentarul Igor Šoltes a spus că în cazul Republicii Moldova condiţionarea este justificată.

„Nu se întâmplă foarte des ca, atunci când vine vorba despre ajutor financiar, Comisia europeană să impună condiţionalităţi. Dar în cazul RM e justificat. Situaţia de acolo, demonstraţiile, au arătat că RM trebuie s-o ia pe calea democraţiei. Dilema este dacă spre Est sau Vest. Ajutorul financiar în trecut era pârghie pentru a face RM să ofere deschidere către UE, însă lucrurile nu au mers planificat, banii au dispărut şi nu şi-au atins obiectivul. Tocmai de aceea trebuie să ne asigurăm că se luptă împotriva corupţiei, că sprijinirea democraţiei şi a libertăţii de exprimare sunt respectate”, a spus Igor Šoltes.

„Situaţia din RM nu s-a îmbunătăţit, de aceea cred că această asistenţă e diferită de celelalte. Un instrument de sprijin bugetar trebuie să se bazeze pe încrederea că banii merg acolo unde este nevoie”, a menţionat şi Heidi Hautala.

„Fireşte că nu putem să ne ascundem de adevăr – există corupţie, probleme, însă acest lucru nu înseamnă că trebuie să retragem sprijinul pentru societatea din RM”, a opinat un alt europarlamentar Kazimierz Michał Ujazdowski.

Şi europarlamentara Maria Grapini a fost de aceeaşi părere: „Din cauza a trei care au furat băncile n-o să pedepsim toţi cetăţenii. RM are nevoie de asistenţă, important este să indicăm clar condiţionalităţile. Nu putem să respingem acordarea sprijinului pentru că ar descuraja cetăţenii.”

Mesajele dure au tot continuat însă. Eurodeputatul Jonathan Arnott a declarat tranşant că împrumutul pentru RM nu este justificat, în situaţia în care ocupăm locul 123 din 176 în topul mondial privind indicele de percepţie a corupţiei, elaborat de Transparency International.

„Banii UE aparţin contribuabililor. Există foarte multe aşteptări de la RM, dar, să fim sinceri – RM e după Cuba şi Pakistan în topul Transparency privind indicele corupţiei. În indexul economic e mai jos decât Rwanda. Soluţia nu e să dăm mai mulţi bani Moldovei. E justificat să dăm atâţia bani unei ţări cunoscute pentru corupţie şi spălări de bani? Nu ştiu dacă RM respectă condiţia unui stat căruia să-i dăm atâţia bani”, a declarat Jonathan Arnott.

„Această asistenţă trebuie să fie condiţionată strict de reforme. Dacă nu, totul va eşua. RM e foarte departe de statele care întrunesc „Criteriile de la Copenhaga”. RM trebuie să demonstreze curaj, să lupte cu corupţia, să garanteze independenţa sistemului judiciar. Am rezerve în privinţa acordării asistenţei”, a spus Eleftherios Synadinos.

La rândul ei, europarlamentara Barbara Kappel a menţionat că e nevoie de măsuri speciale pentru acordarea banilor, în situaţia în care „au reuşit să fure un miliard de euro şi s-a spus clar că un prim-ministru a fost implicat”.

Şi europarlamentarul Theodor Stolojan a declarat că banii trebuie să fie eliberaţi doar pe măsură ce vor fi îndeplinite condiţiile UE: „Voi vota pentru, doresc să subliniez că oamenii din RM au suferit poate mai mult ca orice altă ţară în tranziţie, începând cu deportările şi terminând cu această tranziţie care parcă nu se mai termină. Vom aproba acest acord, dar banii se vor acorda doar în măsura condiţionalităţilor îndeplinite.”

În concluzie, raportorul Sorin Moisă a reiterat că banii vor fi acordaţi în tranşe, doar în dependenţă de reformele îndeplinite. Mai mult, europarlamentarul a precizat că precondiţiile vor viza şi oligarhia de la Chişinău. „S-a vorbit mult despre puterea exagerată a oligarhilor din RM. Vreau să vă spun că acest pachet de condiţionalităţi are puterea de a limita puterea arbitrară în RM”, a conchis europarlamentarul.

De menţionat că acordarea asistenţei maco-financiare de 100 de milioane de euro va fi supusă votului în plenul Parlamentului European în după-amiaza zilei de astăzi.

Votul preferenţial propus de Platforma Demnitate şi Adevăr este o propunere benefică pentru Republica Moldova, afirmă deputatul român Matei Adrian Dobrovie. Solicitat de Jurnal TV pentru un comentariu, legislatorul de la Bucureşti a declarat că şi Uniunea Salvaţi România, partid din care face parte, se gândeşte să o ia în calcul.

„Consider că votul preferenţial pe liste deschise ar fi o soluţie bună pentru Republica Moldova. Un sistem electoral uninominal sau mixt nu va face decât să favorizeze candidaţii cu bani şi va duce la clientelism şi baronizare. Listele deschise, în schimb, dau mult mai multă putere cetăţenilor să-şi responsabilizeze aleşii, în sensul că ei, şi nu un lider de partid sau oligarh, stabilesc ierarhia, locul pe care îl ocupă candidaţii pe listă. De exemplu, alegătorii pot schimba ordinea şi să-l pună pe un Candu sau Plahotniuc pe ultimele locuri ale listei PD. Şi USR, partid apărut pe fondul protestelor împotriva partidelor mari, decredibilizate şi corupte, analizează propunerea listelor deschise, ca mijloc de reformare a vieţii politice, obiectiv major asumat în campania electorală, alături de reducerea numărului de semnături la toate tipurile de alegeri, a pragului electoral, introducerea votului prin corespondenţă şi altele”, a declarat Matei Adrian Dobrovie.

„Uninominalul a produs din păcate anomalii în România. El nu a încurajat responsabilizarea mai puternică a aleşilor de către alegători, aşa cum se spera, ci a avut drept consecinţe numeroase anomalii – candidaţi care intră în Parlament de pe locul 3 într-un colegiu, la redistribuire, cât şi apariţia unor baroni în Parlament, care au o putere financiară mai mare de a-şi finanţa campania”, a mai spus deputatul USR.

Totuşi, afirmă Matei Adrian Dobrovie, puterea de la Chişinău, în frunte cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, încearcă să se salveze prin modificarea sistemului electoral, de aceea nu va accepta îmbunătăţirea actualului sistem electoral prin introducerea votului preferenţial.

„Trebuie totuşi să fim realişti, actuala putere de la Chişinău Dodon-Plahotniuc nu va accepta un asemenea sistem, care i-ar crea probleme uriaşe. Din păcate, vedem că sistemul oligarhic vrea să impună uninominalul mixt pentru a se menţine la putere şi după 2018. Uitaţi-vă în sondaje – PD riscă să nu treacă pragul. Plahotniuc trece peste avertismentele şi recomandările Comisiei de la Veneţia pentru a se salva. Cei care suferă sunt însă cetăţenii Republicii Moldova”, a punctat deputatul de la Bucureşti.

Manipulările holdingului media deţinut de oligarhul Vladimir Plahotniuc au ajuns în atenţia instituţiilor de reglementare a audiovizualului. După ce în ultima perioadă televiziunile şefului PD au difuzat mai multe reportaje manipulatoare şi denigratoare la adresa

liderului Platformei DA, Andrei Năstase, Consiliul de Presă a constatat că posturile Prime, Publika TV, Canal 2, Canal 3 şi Publika FM au încălcat o serie de prevederi ale Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova – NU au prezentat informaţia în manieră onestă, veridică şi echilibrată, NU au solicitat opinia tutror părţilor relevante pentru subiect, au deturnat mesajul, şi-au prezentat propriile opinii drept fapte etc. Totodată, Andrei Năstase este îndemnat atât de Consiliul de Presă, cât şi de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, să solicite drept la replică.

La 29 mai curent, Andrei Năstase a adresat o sesizare Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi Consiliului de Presă în care a deplâns activitatea sistematică de manipulare a opiniei publice şi de distorsionare a realităţii care are loc în cadrul buletinelor de ştiri difuzate la posturile de televiziune Publika TV şi Prime TV, titulară „General Media Group Corp” SRL, Canal 2 şi Canal 3, titulară „Telestar Media” SRL, dar şi la postul de radio Publika FM, titulară „Radio Media Group INC” SRL, toate cu sediul în mun. Chişinău, str. Ghioceilor nr. 1.

În sesizare a fost menţionat, în special, un reportaj care a fost difuzat la posturile vizate pe 25 mai 2017, cu titlul: „Andrei Năstase se retrage din politică. A minţit când a spus că nu a promovat uninominalul”, reportaj prin care cetăţenii au fost induşi în eroare precum că, în cadrul mitingurilor de protest din anul 2016, organizate de Platforma DA, ar fi fost votată o rezoluţie privind instituirea votului uninominal la alegerea deputaţilor în Parlamentul RM.

Deşi Andrei Năstase a declarat în repetate rânduri că această doleanţă a fost dezideratul unuia dintre activiştii civici care a luat cuvântul în cadrul mitingului de protest din 24 ianuarie 2016, şi anume Valeriu Paşa, care nu este şi nu a fost membru al Platformei Civice Demnitate şi Adevăr sau al partidului politic Platforma Demnitate şi Adevăr, posturile din holdingul controlat de Vladimir Plahotniuc au făcut abstracţie de acest lucru.

„Utilizând tertipuri de montaj, posturile respective au introdus în mod voit în ştire un neadevăr, insinuând că dezideratul activistului civic ar fi fost votat în cadrul mitingului ca rezoluţie, ceea ce nu corespunde adevărului! Utilizând aceleaşi tertipuri de montaj, radiodifuzorii menţionaţi au ataşat la ştire declaraţia făcută în cadrul unei emisiuni la portalul Unimedia, prin care Andrei Năstase a afirmat că va renunţa la politică dacă cel puţin la unul din mitingurile de protest ale Platformei DA s-ar vota prin rezoluţie cerinţa de instituire a votului uninominal. Astfel, autorii reportajului în cauză au lăsat să se înţeleagă că o atare cerinţă a fost votată prin rezoluţie, iar Andrei Năstase este un mincinos şi trebuie să plece din politică, ceea ce nu corespunde adevărului. Totodată, în cadrul reportajului, Andrei Năstase a fost privat de dreptul la replică”, se spune în declaraţia Platformei Demnitate şi Adevăr.

În sesizarea sa, Andrei Năstase a mai menţionat că o metodă similară a fost folosită şi în campania de promovare a uninominalului, când discursul lui Valeriu Paşa a fost tirajat drept al unui membru al Platformei DA, lucru care nu corespunde adevărului.

În legătură cu sesizarea liderului Platformei DA, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a informat că Andrei Năstase are dreptul să solicite acordarea dreptului la replică sau rectificare. În afară de aceasta, CCA a solicitat poziţiile posturilor de televiziune Prime, Publika TV, Canal 2, Canal 3 şi a postului de radio Publika FM cu referire la reportajul nominalizat în sesizare. Despre rezultatele obţinute, CCA s-a obligat să informeze suplimentar.

La rândul său, Consiliul de Presă s-a întrunit în şedinţă publică pe subiectul sesizării şi a constatat, printre altele, că, deşi Secretariatul Consiliului de Presă a transmis companiilor General Media Group, Telestar Media, Radio Media Group şi conducătorilor posturilor vizate notificarea Consiliului de Presă privind depunerea sesizării de către Andrei Năstase, în care s-a solicitat expunerea opiniei/poziţiei posturilor vizate în legătură cu acuzaţiile din sesizare, reclamanţii nu au transmis niciun răspuns.

„Consiliul de Presă constată că în reportajele vizate au fost fost încălcate prevederile Codului deontologic, precum art. 2.1, (Jurnalistul prezintă informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor), art. 2.2 (Jurnalistul solicită opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect), art. 2.3 (Jurnalistul atribuie citatele cu acurateţe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate), art. 2.5 (Jurnalistul verifică, de regulă, informaţiile din două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informaţiile despre care, în urma verificărilor, are convingerea că sunt veridice), art. 2.7 (Jurnalistul face o distincţie clară între fapte şi opinii şi nu-şi prezintă propriile opinii drept fapte)”, se spune în răspunsul Consiliului de Presă.

Totodată, Consiliul de Presă recomandă posturilor Publika TV, Prime TV, Canal 2, Canal3, Publika FM să se abţină de la implicarea în campanii de discreditare prin intermediul materialelor jurnalistice şi să prezinte informaţia corect şi obiectiv, în conformitate cu standardele deontologice profesionale. „Antrenarea în orice fel de campanii de discreditare compromite atât reputaţia jurnaliştilor, cât şi încrederea publicului în mass-media”, se spune în declaraţie.

Mai mult, Consiliul de Presă îi recomandă lui Andrei Năstase să solicite dreptul la replică referitor la afirmaţiile care îl vizează personal din reportajele difuzate, iar posturilor Publika TV, Prime TV, Canal 2, Canal 3, Publika FM – să ofere dreptul la replică în conformitate cu prevederile articolelor 2.11 şi 2.12 ale Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova.